2 Samuel 3

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Puterea lui David creşte. Familia lui

3 Războiul a ţinut mult între casa lui Saul şi casa lui David. David era tot mai tare, şi casa lui Saul mergea slăbind. ² Lui David^(A) i s-au născut fii la Hebron. Întâiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam^(B) din Izreel; ³ al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheşurului^(C); ⁴ al patrulea, Adonia^(D), fiul Haghitei; al cincilea, Şefatia, fiul Abitalei, ⁵ şi al şaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceştia i s-au născut lui David la Hebron.

Abner pentru David

⁶ În timpul războiului dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner a ţinut cu tărie la casa lui Saul. ⁷ Dar Saul avusese o ţiitoare, numită Riţpa^(E), fata lui Aiia. Şi Iş-Boşet a zis lui Abner: „Pentru ce ai intrat la ţiitoarea^(F) tatălui meu?” ⁸ Abner s-a mâniat foarte rău de cuvintele lui Iş-Boşet şi a răspuns: „Oare^(G) cap de câine sunt eu şi ţin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoinţă faţă de casa tatălui tău Saul, faţă de fraţii şi prietenii lui, nu te-am dat în mâinile lui David, şi astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta? ⁹ Dumnezeu să pedepsească^(H) cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat^(I) Domnul lui David, ¹⁰ când i-a spus că împărăţia va fi luată de la casa lui Saul şi că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel şi peste Iuda, de la Dan^(J) până la Beer-Şeba”. ¹¹ Iş-Boşet n-a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentru că se temea de el. ¹² Abner a trimis soli la David să-i spună din partea lui: „A cui este ţara? Fă legământ cu mine, şi mâna mea te va ajuta să întorci la tine pe tot Israelul”. ¹³ El a răspuns: „Bine, voi face legământ cu tine, dar îţi cer un lucru: să nu-mi vezi faţa^(K) decât dacă-mi vei aduce mai întâi pe Mical^(L), fata lui Saul, când vei veni la mine”. ¹⁴ Şi David a trimis soli lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi pe nevastă-mea Mical, cu care m-am logodit pentru^(M) o sută de prepuţuri de la filisteni”. ¹⁵ Iş-Boşet a trimis s-o ia de la bărbatul ei, Paltiel^(N), fiul lui Laiş. ¹⁶ Şi bărbatul ei a mers după ea plângând până la Bahurim^(O). Atunci, Abner i-a zis: „Pleacă şi întoarce-te!” Şi el s-a întors. ¹⁷ Abner a stat de vorbă cu bătrânii lui Israel şi le-a zis: „Odinioară voi doreaţi să aveţi împărat pe David; ¹⁸ puneţi-l acum, căci Domnul^(P) a zis despre el: ‘Prin robul Meu David voi izbăvi pe poporul Meu Israel din mâna filistenilor şi din mâna tuturor vrăjmaşilor lui’.” ¹⁹ Abner a vorbit şi lui Beniamin şi s-a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărâse Israel şi toată casa lui^(Q) Beniamin. ²⁰ A ajuns la David în Hebron, însoţit de douăzeci de oameni, şi David a dat un ospăţ în cinstea lui Abner şi a celor care erau cu el. ²¹ Abner a zis lui David: „Mă voi scula şi voi pleca să^(R) strâng tot Israelul la domnul meu, împăratul, ca să facă legământ cu tine şi să domneşti^(S) în totul după dorinţa ta”. David a dat drumul lui Abner, care a plecat în pace.

Abner este omorât de Ioab

²² Ioab şi oamenii lui David s-au întors de la urmărirea unei cete şi au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David, în Hebron, căci David îi dăduse drumul şi plecase în pace. ²³ Când a venit Ioab cu toată ceata lui, i s-a spus: „Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i-a dat drumul şi s-a dus în pace”. ²⁴ Ioab s-a dus la împărat şi a zis: „Ce ai făcut? Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul şi l-ai lăsat să plece? ²⁵ Tu cunoşti pe Abner, fiul lui Ner! A venit să te înşele, ca să-ţi pândească paşii^(T) şi să ştie tot ce faci.” ²⁶ Şi Ioab, după ce a plecat de la David, a trimis pe urmele lui Abner nişte soli care l-au adus înapoi de la fântâna fără apă Sira: David nu ştia nimic. ²⁷ Când s-a întors Abner la Hebron, Ioab l-a tras deoparte^(U) în mijlocul porţii ca să-i vorbească în taină şi l-a lovit acolo în pântece^(V) şi l-a omorât, ca să răzbune moartea fratelui său Asael^(W).

Plângerea lui David pentru Abner

²⁸ David a aflat apoi şi a zis: „Nevinovat sunt eu şi împărăţia mea pe vecie înaintea Domnului de sângele lui Abner, fiul lui Ner. ²⁹ Sângele acesta să cadă^(X) asupra lui Ioab şi asupra întregii case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva atins de o scurgere^(Y) de sămânţă sau de lepră, sau care să se rezeme în cârjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pâine!” ³⁰ Astfel, Ioab şi fratele său Abişai au omorât pe Abner pentru că omorâse pe fratele lor Asael^(Z) în lupta de la Gabaon. ³¹ David a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Rupeţi-vă^(AA) hainele, încingeţi-vă^(AB) cu saci şi bociţi-vă înaintea lui Abner!” Şi împăratul David mergea în urma sicriului. ³² Au îngropat pe Abner la Hebron. Împăratul a ridicat glasul şi a plâns la mormântul lui Abner, şi tot poporul plângea.

³³ Împăratul a făcut următoarea cântare de jale pentru Abner şi a zis:

Şi tot poporul a plâns şi mai mult după Abner.

³⁵ Tot poporul s-a apropiat de David ca^(AD) să-l facă să mănânce ceva cât era încă ziuă, dar David a jurat zicând: „Să mă pedepsească^(AE) Dumnezeu cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau altceva înainte de^(AF) apusul soarelui!” ³⁶ Lucrul acesta a fost cunoscut şi plăcut la tot poporul; toţi au găsit că era bine ce făcuse împăratul. ³⁷ Tot poporul şi tot Israelul au înţeles în ziua aceea că Abner, fiul lui Ner, nu fusese ucis din porunca împăratului. ³⁸ Împăratul a zis slujitorilor săi: „Nu ştiţi că o căpetenie, un om mare, a căzut astăzi în Israel? ³⁹ Eu sunt încă slab, măcar că am primit ungerea împărătească, şi oamenii aceştia, fiii Ţeruiei, sunt^(AG) prea puternici pentru mine. Domnul^(AH) să răsplătească după răutatea celui ce a făcut răul!”