2 Corinthians 3
Amplified Bible
Ministers of a New Covenant
3 Are we starting to commend ourselves again? Or do we need, like some [false teachers], letters of recommendation to you or from you? [No!] 2 You are our letter [of recommendation], written in our hearts, recognized and read by everyone. 3 You show that you are a letter from Christ, delivered by us, written not with ink but with the Spirit of the living God, not on tablets of stone but on tablets of human hearts.(A)
4 Such is the confidence and steadfast reliance and absolute trust that we have through Christ toward God. 5 Not that we are sufficiently qualified in ourselves to claim anything as coming from us, but our sufficiency and qualifications come from God. 6 He has qualified us [making us sufficient] as ministers of a new covenant [of salvation through Christ], not of the letter [of a written code] but of the Spirit; for the letter [of the Law] kills [by revealing sin and demanding obedience], but the Spirit gives life.(B)
7 Now if the ministry of death, engraved in letters on stones [the covenant of the Law which led to death because of sin], came with such glory and splendor that the Israelites were not able to look steadily at the face of Moses because of its glory, [a brilliance] that was fading,(C) 8 how will the ministry of the Spirit [the new covenant which allows us to be Spirit-filled] fail to be even more glorious and splendid? 9 For if the ministry that brings condemnation [the old covenant, the Law] has glory, how much more does glory overflow in the ministry that brings righteousness [the new covenant which declares believers free of guilt and sets them apart for God’s special purpose]! 10 Indeed, what had glory [the Law], in this case no longer has glory because of the glory that surpasses it [the gospel]. 11 For if that [Law] which fades away came with glory, how much more must that [gospel] which remains and is permanent abide in glory and splendor!
12 Since we have such a [glorious] hope and confident expectation, we speak with great courage, 13 and we are not like Moses, who used to put a veil over his face so that the Israelites would not gaze at the end of the glory which was fading away. 14 But [in fact] their minds were hardened [for they had lost the ability to understand]; for until this very day at the reading of the old covenant the same veil remains unlifted, because it is removed [only] in Christ. 15 But to this day whenever Moses is read, a veil [of blindness] lies over their heart; 16 but whenever a person turns [in repentance and faith] to the Lord, the veil is taken away. 17 Now the Lord is the Spirit, and where the Spirit of the Lord is, there is liberty [emancipation from bondage, true freedom].(D) 18 And we all, with unveiled face, continually seeing as in a mirror the glory of the Lord, are progressively being transformed into His image from [one degree of] glory to [even more] glory, which comes from the Lord, [who is] the Spirit.
2 Corinteni 3
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Destoinicia apostolului
3 Începem(A) noi iarăşi să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuinţă, ca unii, de epistole(B) de laudă către voi sau de la voi? 2 Voi(C) sunteţi epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii. 3 Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos, scrisă(D) de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe nişte(E) table de piatră, ci pe nişte(F) table care sunt inimi de carne. 4 Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos. 5 Nu(G) că noi, prin noi înşine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia(H) noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, 6 care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori(I) ai unui legământ(J) nou, nu al slovei(K), ci al Duhului, căci slova(L) omoară, dar(M) Duhul dă viaţa.
Legământul cel nou şi cel vechi
7 Acum, dacă slujba(N) aducătoare de moarte, scrisă(O) şi săpată în pietre, era cu atâta slavă încât(P) fiii lui Israel nu puteau să-şi pironească ochii asupra feţei lui Moise din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare, 8 cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba(Q) Duhului? 9 Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba(R) aducătoare de neprihănire? 10 Şi în privinţa aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11 În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cât mai mult va rămâne în slavă ce este netrecător! 12 Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm(S) cu multă îndrăzneală 13 şi nu facem ca Moise care(T) îşi punea o maramă peste faţă, pentru ca fiii lui Israel să nu-şi pironească ochii asupra sfârşitului a ceea ce era trecător(U). 14 Dar ei au rămas greoi la minte(V), căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos. 15 Da, până astăzi, când se citeşte Moise, rămâne o maramă peste inimile lor. 16 Dar ori de câte ori(W) vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată(X). 17 Căci Domnul(Y) este Duhul, şi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. 18 Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca(Z) într-o oglindă, slava(AA) Domnului şi suntem schimbaţi(AB) în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.
Copyright © 2015 by The Lockman Foundation, La Habra, CA 90631. All rights reserved.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
