¹³ n-am^(A) avut linişte în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit, de aceea mi-am luat ziua bună de la fraţi şi am plecat în Macedonia.

¹³ De aceea am fost mângâiaţi. Dar, pe lângă mângâierea aceasta a noastră, ne-am bucurat şi mai mult de bucuria lui Tit, al cărui duh a^(A) fost răcorit de voi toţi.

⁶ Noi dar^(A) am rugat pe Tit să isprăvească această strângere de ajutoare pe care o începuse.

A doua trimitere a lui Tit

¹⁶ Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeaşi râvnă pentru voi.

²³ Astfel, fie având în vedere pe Tit, care este părtaşul şi tovarăşul meu de lucru în mijlocul vostru, fie având în vedere pe fraţii noştri, care sunt trimişii^(A) bisericilor şi fala lui Hristos,

¹⁸ Am^(A) rugat pe Tit să vină să vă vadă şi împreună cu el am trimis şi pe^(B) fratele – a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi călăuziţi de acelaşi Duh şi n-am călcat noi pe aceleaşi urme?

³ Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur,