Domnia lui Ezechia peste Iuda

18 Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel. El era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Abia şi era fiica lui Zaharia. El a făcut ce este drept înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse strămoşul său David. A îndepărtat înălţimile şi a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Aşerei[a] şi a zdrobit în bucăţi şarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece israeliţii obişnuiau să ardă tămâie înaintea lui şi îl numeau Nehuştan[b]. Ezechia a crezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Nici unul dintre regii lui Iuda dinaintea lui sau care au urmat după el nu a fost ca el. El s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El şi a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise. Domnul a fost cu Ezechia şi oriunde mergea avea izbândă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus. Ezechia i-a învins pe filisteni până la Gaza şi le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetăţile fortificate.

În al patrulea an al domniei lui Ezechia, care era şi al şaptelea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a mărşăluit împotriva Samariei şi a asediat-o, 10 iar după trei ani de asediu asirienii au cucerit-o. Aşadar, Samaria a fost cucerită în al şaselea an al domniei lui Ezechia, care era şi al nouălea an al domniei lui Osea, regele lui Israel. 11 Împăratul Asiriei i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria şi i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, şi în cetăţile mezilor, 12 din cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui şi pentru că n-au ascultat şi nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, robul Domnului.

13 În al paisprezecelea an al domniei regelui Ezechia, Sanherib[c], împăratul Asiriei, a înaintat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a cucerit. 14 După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiş: „Am greşit! Depărtează-te de mine şi îţi voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanţi[d] de argint şi treizeci de talanţi[e] de aur. 15 Ezechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui. 16 Cu acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise uşile şi stâlpii Templului[f] Domnului şi l-a dat împăratului Asiriei.

Ierusalimul ameninţat de către Sanherib

17 Împăratul Asiriei i-a trimis din Lachiş pe Tartan, pe Rab-Saris şi pe Rab-Şache[g], însoţiţi de o oştire puternică, la regele Ezechia, la Ierusalim. Ei au pornit spre Ierusalim şi când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului. 18 Apoi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei. 19 Rab-Şache le-a zis:

– Spuneţi-i lui Ezechia:

„Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta? 20 Tu spui că ai strategie şi putere pentru război, dar acestea sunt doar nişte vorbe goale. În cine te încrezi tu acum de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge şi răneşte mâna oricui se sprijină pe ea. Aşa este Faraon, monarhul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el. 22 Dacă îmi veţi spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: ‘Să vă închinaţi înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

23 Vino acum şi fă o înţelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îţi voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreţi pentru ei. 24 Şi cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu, când tu te bazezi pe Egipt pentru care şi călăreţi? 25 Mai mult, am înaintat eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul Însuşi mi-a zis: «Înaintează împotriva acestei ţări şi distruge-o!»“

26 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah i-au răspuns lui Rab-Şache:

– Vorbeşte, te rugăm, slujitorilor tăi în limba aramaică[h], pentru că o înţelegem, şi nu ne vorbi în limba iudaică[i], în auzul poporului care este pe zid!

27 Dar Rab-Şache le-a zis:

– Oare stăpânului vostru şi vouă, m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m-a trimis la oamenii aceştia, care stau pe zid şi care, asemenea vouă, vor trebui să-şi mănânce propriile murdării şi să-şi bea propriul ud?

28 Atunci Rab-Şache s-a ridicat şi a strigat tare în limba iudaică, astfel:

– Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29 Aşa vorbeşte împăratul:

„Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă amăgească, pentru că el nu va putea să vă izbăvească din mâna mea! 30 Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă convingă să vă încredeţi în Domnul,

zicându-vă: «Cu siguranţă Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!» 31 Nu-l ascultaţi pe Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi veniţi afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea apă din fântâna lui, 32 până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, o ţară cu belşug de grâne şi de vin, de pâine şi de vii, de măsline şi de miere. Astfel veţi trăi şi nu veţi muri. Nu-l ascultaţi pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greşit când pretinde că Domnul vă va salva. 33 Şi-a izbăvit vreodată vreunul dintre zeii neamurilor ţara din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde sunt zeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt zeii Sefarvayimului, ai Henei şi ai Ivei? Au putut ei salva Samaria din mâna mea? 35 Care dintre toţi zeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?»“

36 Poporul a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că regele le poruncise să nu-i răspundă. 37 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache.

Ezechia îl consultă pe Isaia

19 Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus la Casa Domnului. I-a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoţ, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Şebna şi pe cei bătrâni dintre preoţi, acoperiţi toţi cu saci. Ei i-au zis:

– Aşa vorbeşte Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine, căci copiii sunt gata să se nască, dar nu mai este nici o putere pentru a le da naştere. Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rab-Şache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalţă o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia, acesta le-a zis:

– Să-i spuneţi stăpânului vostru că aşa vorbeşte Domnul: „Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit şi cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat. Iată, voi pune în el un duh şi astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în ţara lui; şi voi face să cadă ucis de sabie chiar în ţara lui.“

Când Rab-Şache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiş, s-a întors şi l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei. După aceea, când împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuş[j], a pornit la luptă împotriva lui, a trimis din nou soli la Ezechia, zicând: 10 „Aşa să-i vorbiţi lui Ezechia, regele lui Iuda:

«Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ţi că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei. 11 Cu siguranţă ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Şi tu să fii oare salvat? 12 Şi-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinţii mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Reţef şi pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Asar? 13 Unde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvayim, al cetăţii Hena sau al cetăţii Iva?»“

Rugăciunea lui Ezechia

14 Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a dus la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului. 15 Ezechia s-a rugat Domnului şi a zis:

„O, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul! 16 Doamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu! 17 Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au pustiit aceste neamuri şi ţările lor 18 şi că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn şi piatră. 19 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, Te rugăm, scapă-ne din mâna lui, ca să ştie toate regatele pământului că Tu, Doamne, eşti singurul Dumnezeu!“

Profeţia lui Isaia împotriva lui Sanherib

20 Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia să i se spună: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Ţi-am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei. 21 Iată care este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva acestuia:

Fecioara, fiica Sionului,
    te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine!
Fiica Ierusalimului
    dă din cap în timp ce fugi[k]!
22 Ştii pe Cine ai batjocorit şi ai blasfemiat tu?
    Ştii împotriva Cui ţi-ai ridicat glasul?
Ştii împotriva Cui ţi-ai înălţat mândru privirea?
    Împotriva Sfântului lui Israel!
23 Prin solii tăi L-ai batjocorit pe Domnul
    şi ai zis:
‘Cu mulţimea carelor mele
    am urcat înălţimile munţilor
        până la cele mai înalte piscuri ale Libanului!
I-am tăiat cei mai înalţi cedri
    şi cei mai aleşi chiparoşi.
Am ajuns la cele mai îndepărtate locuri
    şi la pădurea cea mai deasă.
24 Am săpat fântâni
    şi am băut ape străine
şi cu tălpile picioarelor mele
    am secat toate pâraiele Egiptului.’

25 N-ai auzit?
    Eu le-am întocmit cu mult timp în urmă,
din zile străvechi, le-am plănuit;
    acum însă le-am îngăduit să se împlinească,
anume ca tu să prefaci cetăţile fortificate
    în mormane de dărâmături.
26 Locuitorii lor sunt neputincioşi,
    sunt uluiţi şi făcuţi de ruşine.
Au ajuns ca iarba de pe câmp
    şi ca verdeaţa fragedă,
ca iarba de pe acoperişuri,
    care se usucă înainte să crească.

27 Dar Eu ştiu unde stai,
    când ieşi şi când intri
        şi cât eşti de furios pe Mine.
28 Pentru că te-ai mâniat pe Mine
    şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele,
voi pune veriga Mea în nasul tău
    şi zăbala Mea în gura ta
şi te voi întoarce
    pe drumul pe care ai venit!

29 Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia:

anul acesta veţi mânca ce va creşte de la sine,
    iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas.
Dar în al treilea an veţi semăna şi veţi secera,
    veţi planta vii şi le veţi mânca roadele.
30 Supravieţuitorii Casei lui Iuda, cei rămaşi,
    vor prinde iarăşi rădăcini dedesubt
        şi vor da rod deasupra.
31 Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă
    şi din muntele Sion o ceată de supravieţuitori.

Râvna Domnului Oştirilor va face lucrul acesta.»“

32 „De aceea aşa vorbeşte Domnul cu privire la împăratul Asiriei:

«Nu va intra în cetatea aceasta
    şi nu va trage nici o săgeată acolo;
nu va veni în faţa ei cu vreun scut
    şi nu va ridica împotriva ei nici o rampă de asalt.
33 Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce
    şi nu va intra în cetatea aceasta,
        zice Domnul.
34 Eu voi ocroti cetatea aceasta pentru a o izbăvi,
    de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.»“

35 În acea noapte, îngerul[l] Domnului a ieşit în tabăra asirienilor şi a ucis o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Când ceilalţi s-au trezit dis-de-dimineaţă, au văzut că toţi erau nişte trupuri moarte. 36 Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra şi a plecat. El s-a întors la Ninive şi a locuit acolo. 37 În timp ce se închina în templul zeului său, Nisrok[m], fiii săi, Adra-Melek şi Sareţer, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon[n].

Boala şi însănătoşirea lui Ezechia

20 În acele zile Ezechia s-a îmbolnăvit şi era aproape de moarte. Profetul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pune-ţi casa în rânduială căci vei muri! Nu te vei mai face bine!»“ Atunci Ezechia s-a întors cu faţa spre perete şi s-a rugat Domnului astfel: Doamne, Te rog, adu-Ţi aminte că am umblat înaintea Ta cu credincioşie şi din toată inima şi am făcut ce este bine înaintea Ta.“ Şi Ezechia a plâns cu amar. Isaia încă nu părăsise curtea din mijloc şi Cuvântul Domnului a venit la el, spunându-i: „Întoarce-te şi spune-i lui Ezechia, conducătorul poporului Meu, că aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul strămoşului său David: «Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile. Iată că te voi vindeca. În a treia zi te vei duce la Casa Domnului. Voi adăuga vieţii tale încă cincisprezece ani şi te voi izbăvi pe tine şi cetatea aceasta din mâna împăratului Asiriei. Voi apăra această cetate de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.»“

Apoi Isaia a zis: „Aduceţi o turtă de smochine!“ Ei au adus-o şi după ce au pus-o pe bubă, Ezechia s-a vindecat.

Ezechia îl întrebase pe Isaia:

– Care va fi semnul prin care voi şti că Domnul mă va vindeca şi că mă voi duce la Casa Domnului a treia zi?

Isaia îi răspunsese:

– Acesta este semnul din partea Domnului pentru tine, prin care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit: „Să treacă umbra zece trepte înainte sau înapoi?“

10 – E ceva neînsemnat ca umbra să treacă zece trepte înainte, a răspuns Ezechia. Mai bine să treacă zece trepte înapoi.

11 Profetul Isaia L-a chemat pe Domnul şi El a făcut ca umbra să treacă înapoi zece trepte pe cadranul lui Ahaz.

Solia babiloniană la Ierusalim

12 În acea perioadă, Merodak-Baladan[o], fiul lui Baladan, rege al Babilonului[p], i-a trimis lui Ezechia scrisori şi un dar, fiindcă auzise că Ezechia fusese bolnav. 13 Ezechia i-a primit pe soli şi le-a arătat tot ce era în vistieria sa: argintul, aurul, mirodeniile şi uleiul de preţ, armamentul lui şi tot ce se afla în magaziile lui. Nu a rămas nimic în palatul sau în regatul său, pe care Ezechia să nu li-l fi arătat.

14 Atunci profetul Isaia a venit la regele Ezechia şi l-a întrebat:

– Ce au zis oamenii aceia şi de unde au venit?

Ezechia i-a răspuns:

– Au venit dintr-o ţară îndepărtată, din Babilon.

15 – Ce au văzut în palatul tău? l-a mai întrebat profetul.

– Au văzut tot ceea ce este în palatul meu, a răspuns Ezechia, şi nu a rămas nimic în magaziile mele pe care să nu li-l fi arătat.

16 Atunci Isaia i-a zis lui Ezechia:

– Ascultă Cuvântul Domnului: 17 „Iată, vin zile când tot ce este în palatul tău şi tot ce au agonisit strămoşii tăi până în ziua aceasta, va fi dus la Babilon; nu va mai fi lăsat nimic, zice Domnul. 18 Unii dintre propriii tăi fii, care ţi s-au născut, îţi vor fi luaţi şi vor fi făcuţi eunuci în palatul împăratului Babilonului.“

19 Ezechia i-a zis lui Isaia:

– Cuvântul Domnului pe care l-ai rostit este bun. „De ce nu“, se gândea el, „atâta vreme cât în timpul vieţii mele va fi pace şi siguranţă?“

20 Celelalte fapte ale lui Ezechia, toate isprăvile lui, cum a făcut iazul şi canalul prin care a adus apă în cetate, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 21 Ezechia s-a culcat alături de părinţii săi, iar în locul lui a domnit fiul său Manase.

Footnotes

  1. 2 Regi 18:4 Vezi nota de la 13:6
  2. 2 Regi 18:4 Nehuştan sună asemănător cu termenii ebraici pentru bronz, şarpe şi lucru pângărit
  3. 2 Regi 18:13 Împărat al Asiriei (705-681 î.Cr.)
  4. 2 Regi 18:14 Aproximativ 10 t
  5. 2 Regi 18:14 Aproximativ 1 t
  6. 2 Regi 18:16 Ebr.: hehal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait)
  7. 2 Regi 18:17 Sau: comandantul suprem, comandantul expediţiei şi reprezentantul personal, trei funcţii militare şi administrative
  8. 2 Regi 18:26 Limba de circulaţie internaţională folosită în mod special în diplomaţie şi comerţ. Era cunoscută la început doar de elite, ajungând ceva mai târziu să fie folosită la scară largă în Canaan
  9. 2 Regi 18:26 Sau: ebraică; şi în v. 28
  10. 2 Regi 19:9 De fapt, un faraon din Cuş (Etiopia şi teritoriile învecinate), deoarece în vremea aceea Egiptul era condus de o dinastie cuşită (etiopiană)
  11. 2 Regi 19:21 Lit.: după tine
  12. 2 Regi 19:35 Sau: Îngerul; Vezi Gen. 16:7-13
  13. 2 Regi 19:37 Numele acesta nu este atestat de către inscripţiile asiriene; posibil o corupţie a lui Nusku, zeu al luminii şi al focului în mitologia orientală
  14. 2 Regi 19:37 Împărat al Asiriei şi peste Babilon (681-669 î.Cr.)
  15. 2 Regi 20:12 Mai multe mss ebraice, LXX, Tg, Siriacă, VUL (vezi şi Is. 39:1); TM: Berodak-Baladan
  16. 2 Regi 20:12 Rege al Babilonului (721-710 î.Cr.; 703-702 î.Cr.); în 705 î.Cr. profită de moartea lui Sargon II (721-705 î.Cr.), şi caută să încheie alianţe militare prin care să-şi recâştige tronul