David şi Mefiboşet

9 David a întrebat: „Se mai află în viaţă cineva din familia lui Saul, căruia să-i pot arăta bunătate, din pricina lui Ionatan?“ ² Familia lui Saul avusese un slujitor pe nume Ţiba, pe care l-au chemat la David. Regele l-a întrebat:

– Tu eşti Ţiba?

– Eu, slujitorul tău, sunt acela! i-a răspuns el.

³ Regele l-a întrebat:

– Se mai află în viaţă vreun bărbat din familia lui Saul, căruia să-i pot arăta o bunătate^[a] ca cea a lui Dumnezeu?

– Da, unul dintre fiii lui Ionatan mai este în viaţă, însă este olog de ambele picioare, i-a răspuns Ţiba.

⁴ – Unde se află acesta? l-a mai întrebat regele.

– În casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lo-Debar, i-a răspuns Ţiba.

⁵ Regele David a trimis după el şi l-a adus din Lo-Debar, din casa lui Machir, fiul lui Amiel. ⁶ Când Mefiboşet, fiul lui Ionatan şi nepotul lui Saul, a ajuns înaintea lui David şi-a plecat faţa şi s-a închinat. David i-a zis:

– Mefiboşet!

– Iată slujitorul tău! i-a răspuns el.

⁷ – Nu te teme, i-a zis David, căci vreau să-ţi arăt bunătate, din pricina tatălui tău, Ionatan. Am să-ţi înapoiez toate terenurile care au fost ale bunicului tău, Saul, şi vei mânca întotdeauna la masa mea.

⁸ Mefiboşet i s-a închinat şi i-a zis:

– Ce este slujitorul tău ca să bagi în seamă un câine mort cum sunt eu?

⁹ Regele l-a chemat apoi pe Ţiba, slujitorul lui Saul, şi i-a zis:

– I-am dăruit nepotului stăpânului tău tot ceea ce aparţinuse lui Saul şi întregii sale familii. ¹⁰ Tu, fiii tăi şi slujitorii tăi îi veţi lucra pământul şi-i veţi culege recolta pentru ca nepotul stăpânului tău să aibă ce să mănânce. Mefiboşet, nepotul stăpânului tău, va mânca întotdeauna la masa mea.

Ţiba avea cincisprezece fii şi douăzeci de slujitori. ¹¹ El i-a răspuns regelui:

– Slujitorul tău va face tot ceea ce stăpânul meu, regele, i-a poruncit să facă.

Astfel, Mefiboşet a mâncat la masa lui David^[b] ca unul dintre fiii acestuia. ¹² Mefiboşet avea un fiu tânăr pe nume Mica. Toţi cei ce locuiau în casa lui Ţiba erau slujitorii lui Mefiboşet. ¹³ Mefiboşet locuia la Ierusalim, fiindcă mânca întotdeauna la masa regelui. El era olog de ambele picioare.