Add parallel Print Page Options

CEI DIN URMĂ ÎMPĂRAŢI

AI LUI IUDA, DE LA EZECHIA PÂNĂ LA NIMICIREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI IUDA

Capitolele 18—25. 2 Cronicilor 29—36. Ieremia 3:8-10. Amos 2:4-5. Ţefania 3:1-4.

Ezechia, împăratul lui Iuda

18 În al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia(A), fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda. Avea douăzeci şi cinci de ani când a ajuns împărat şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi(B), fata lui Zaharia. El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. A îndepărtat(C) înălţimile, a sfărâmat stâlpii idoleşti, a tăiat Astarteele şi a sfărâmat în bucăţi şarpele(D) de aramă pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră până atunci tămâie înaintea lui: îl numeau Nehuştan. El şi-a pus(E) încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel şi, dintre toţi împăraţii lui Iuda, care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost(F) niciunul ca el. El s-a(G) alipit de Domnul, nu s-a abătut de la El şi a păzit poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. Şi Domnul(H) a fost cu Ezechia, care a izbutit(I) în tot ce a făcut. El s-a răsculat(J) împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus. A bătut(K) pe filisteni până la Gaza şi le-a pustiit ţinutul, de la toate turnurile(L) de pază până la cetăţile întărite.

Luarea Samariei de asirieni

În al(M) patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva Samariei şi a împresurat-o. 10 După trei ani a luat-o, în al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea(N) an al lui Osea, împăratul lui Israel – atunci a fost luată Samaria. 11 Împăratul(O) Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria şi l-a aşezat la Halah(P) şi Habor, lângă râul Gozan, şi în cetăţile mezilor, 12 pentru că n-ascultaseră(Q) de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legământul Lui; pentru că nici n-ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.

Năvălirea lui Sanherib

13 În al(R) paisprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iuda şi a pus stăpânire pe ele. 14 Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis să spună împăratului Asiriei la Lachis: „Am greşit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.” Şi împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur. 15 Ezechia(S) a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului. 16 Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, şi a dat împăratului Asiriei aurul cu care acoperise uşile şi uşorii Templului Domnului.

Împresurarea Ierusalimului

17 Împăratul Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris şi pe Rabşache cu o oştire puternică. S-au suit şi au ajuns la Ierusalim. Când s-au suit şi au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul(T) care duce în ogorul înălbitorului. 18 Au chemat pe împărat, şi Eliachim, fiul lui Hilchia, mai-marele peste casa împăratului, s-a dus la ei cu Şebna, logofătul, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul. 19 Rabşache le-a zis: „Spuneţi lui Ezechia: ‘Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: Ce este încrederea(U) aceasta pe care te bizui? 20 Tu ai zis: «Pentru război trebuie chibzuinţă şi putere». Dar acestea sunt doar vorbe în vânt. În cine dar ţi-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată(V), ai pus-o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frântă, care înţeapă şi străpunge mâna oricui se sprijină pe ea: aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el. 22 Poate că îmi veţi spune: «În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem.» Dar nu este El acela ale cărui înălţimi(W) şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: «Să vă închinaţi înaintea altarului acestuia la Ierusalim!»? 23 Acum fă o învoială cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: îţi voi da două mii de cai, să vedem dacă poţi din partea ta să dai atâţia călăreţi ca să încalece pe ei. 24 Şi cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpânului meu? Îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi. 25 De altfel, oare fără voia Domnului m-am suit eu împotriva acestui loc, ca să-l nimicesc? Domnul mi-a zis: «Suie-te împotriva ţării acesteia şi nimiceşte-o»’.” 26 Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah au zis lui Rabşache: „Vorbeşte robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid.” 27 Rabşache le-a răspuns: „Oare stăpânului tău şi ţie m-a trimis stăpânul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni care stau pe zid să-şi mănânce balega şi să-şi bea udul cu voi?” 28 Atunci, Rabşache, înaintând, a strigat cu glas tare în limba iudaică şi a zis: „Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29 Aşa vorbeşte împăratul: ‘Să nu vă înşele(X) Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mâna mea. 30 Să nu vă facă Ezechia să vă încredeţi în Domnul zicând: «Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei.»’ 31 N-ascultaţi de Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: ‘Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie şi fiecare din voi va mânca din via lui şi din smochinul lui, fiecare va bea apă din fântâna lui 32 până voi veni şi vă voi duce într-o ţară ca a voastră, într-o ţară cu grâu(Y) şi cu vin, o ţară cu pâine şi vii, o ţară cu măslini de untdelemn şi miere şi veţi trăi, şi nu veţi muri. N-ascultaţi dar de Ezechia, care vă amăgeşte zicând: «Domnul ne va izbăvi.» 33 Oare dumnezeii(Z) neamurilor au izbăvit ei, fiecare ţara lui, din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde(AA) sunt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, Henei şi(AB) Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mâna mea? 35 Care dintre toţi dumnezeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea, pentru ca şi Domnul(AC) să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?’ ” 36 Poporul a tăcut şi nu i-a răspuns o vorbă, căci împăratul dăduse porunca aceasta: „Să nu-i răspundeţi.” 37 Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate(AD) şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.

Ierusalimul, scăpat

19 Când a auzit împăratul Ezechia(AE) lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus în Casa Domnului. A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe preoţii cei mai bătrâni, acoperiţi cu saci, la prorocul(AF) Isaia, fiul lui Amoţ. Şi i-au zis: „Aşa vorbeşte Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei, şi nu este putere pentru naştere. Poate(AG) că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis împăratul(AH) Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsi(AI) pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru ceilalţi care au mai rămas’.” Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus dar la Isaia. Şi Isaia(AJ) le-a zis: „Iată ce să spuneţi stăpânului vostru: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit şi prin care M-au batjocorit slujitorii(AK) împăratului Asiriei. Voi pune în el un duh(AL) care îl va face ca, la auzul unei veşti pe care o va primi, să se întoarcă în ţara lui şi-l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui» ’.” Rabşache, plecând, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din(AM) Lachis. Atunci, împăratul Asiriei a primit o veste(AN) cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s-a spus: „Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.” Şi împăratul Asiriei a trimis soli din nou lui Ezechia, zicând: 10 „Aşa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Să nu te înşele Dumnezeul tău, în care(AO) te încrezi, zicând: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.» 11 Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor şi cum le-au nimicit. Şi tu să fii izbăvit?! 12 Dumnezeii(AP) neamurilor pe care le-au nimicit părinţii mei au izbăvit ei pe Gozan, Haran, Reţef şi pe fiii lui(AQ) Eden din Telasar? 13 Unde(AR) sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului şi împăratul cetăţii Sefarvaimului, Henei şi Ivei?’ ” 14 Ezechia(AS) a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului, 15 căruia i-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care şezi(AT) pe heruvimi! Tu(AU) eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul. 16 Doamne, pleacă-Ţi(AV) urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi(AW) ochii şi priveşte. Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimis(AX) pe Rabşache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu. 17 Da, Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au nimicit neamurile şi le-au pustiit ţările 18 şi că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări(AY) făcute de mâna omului, erau lemn şi piatră, şi i-au nimicit. 19 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mâna lui Sanherib, ca să ştie toate împărăţiile(AZ) pământului că numai Tu eşti Dumnezeu, Doamne!” 20 Atunci, Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis să spună lui Ezechia: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzit(BA) rugăciunea(BB) pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.’

21 Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui:

‘Fecioara, fiica(BC) Sionului, te dispreţuieşte şi râde de tine;
fata Ierusalimului dă(BD) din cap după tine.
22 Pe cine ai batjocorit şi ai ocărât tu? Împotriva cui ai ridicat glasul?
Şi împotriva cui ţi-ai ridicat ochii?
Împotriva Sfântului(BE) lui Israel!
23 Prin solii(BF) tăi ai batjocorit pe Domnul şi ai zis:
«Cu(BG) mulţimea carelor mele, am suit
vârful munţilor, coastele Libanului!
Voi tăia cei mai înalţi cedri ai lui, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui
şi voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;
24 am săpat şi am băut ape străine,
şi voi seca cu talpa picioarelor mele toate râurile Egiptului.»
25 N-ai auzit că Eu demult am pregătit aceste lucruri(BH) şi că le-am hotărât din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească
şi să prefaci(BI) cetăţi întărite în mormane de dărâmături.
26 Locuitorii lor sunt neputincioşi,
îngroziţi şi înmărmuriţi;
au ajuns ca iarba(BJ) de pe câmp şi ca verdeaţa fragedă,
ca iarba de pe acoperişuri şi ca grâul care se usucă înainte de a-i da spicul.
27 Dar ştiu(BK) când stai jos, când ieşi şi când intri
şi când eşti furios împotriva Mea.
28 Pentru că eşti furios împotriva Mea şi pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele,
de aceea voi pune belciugul(BL) Meu în nările tale
şi zăbala Mea, între buzele tale
şi te voi face să te întorci pe drumul(BM) pe care ai venit.
29 Acesta să-ţi fie(BN) semnul:
Anul acesta veţi mânca ce creşte de la sine
şi al doilea an, ce va răsări din rădăcinile rămase,
dar în al treilea an veţi semăna, veţi secera,
veţi sădi vii şi veţi mânca din rodul lor.
30 Rămăşiţa(BO) din casa lui Iuda, ce va mai rămâne,
va prinde iarăşi rădăcini dedesubt şi deasupra va da rod.
31 Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă
şi din muntele Sionului, cei scăpaţi.
Iată ce va face râvna(BP) Domnului oştirilor.
32 De aceea, aşa vorbeşte Domnul asupra împăratului Asiriei:
Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeţi în ea,
nu va sta înaintea ei cu scuturi şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei.
33 Se va întoarce pe drumul pe care a venit
şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.
34 Căci Eu voi ocroti(BQ) cetatea aceasta ca s-o mântuiesc,
din pricina Mea şi din pricina robului(BR) Meu David’.”

35 În noaptea(BS) aceea, a ieşit îngerul Domnului şi a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi, când s-au sculat dimineaţa, iată că toţi erau nişte trupuri moarte. 36 Atunci, Sanherib, împăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra, a plecat şi s-a întors şi a locuit la Ninive(BT). 37 Şi, pe când se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec(BU) şi Şareţer, fiii săi, l-au(BV) ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Esar-Hadon(BW).

Boala şi însănătoşirea lui Ezechia

20 În vremea(BX) aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Rânduieşte ce ai de rânduit casei tale, căci vei muri, şi nu vei mai trăi’.” Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi a făcut Domnului următoarea rugăciune: „Doamne, adu-Ţi(BY) aminte că am umblat(BZ) înaintea Feţei Tale cu credincioşie şi curăţie de inimă şi am făcut ce este bine înaintea Ta!” Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi. Isaia, care ieşise, n-ajunsese încă în curtea din mijloc când Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Întoarce-te şi spune lui Ezechia, căpetenia(CA) poporului Meu: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: «Ţi-am auzit(CB) rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile(CC). Iată că te voi face sănătos; a treia zi te vei sui la Casa Domnului. Voi mai adăuga cincisprezece ani la zilele tale. Te voi izbăvi, pe tine şi cetatea aceasta, din mâna împăratului Asiriei şi voi ocroti(CD) cetatea aceasta din pricina Mea şi din pricina robului Meu David».’ ” Isaia(CE) a zis: „Luaţi o turtă de smochine.” Au luat-o şi au pus-o pe umflătură. Şi Ezechia s-a vindecat. Ezechia zisese lui Isaia: „După care semn(CF) voi cunoaşte că mă va vindeca Domnul şi că mă voi sui a treia zi la Casa Domnului?” Şi Isaia a zis: „Iată din partea Domnului semnul(CG) după care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit. Cum vrei: să treacă umbra peste zece trepte înainte sau să dea înapoi cu zece trepte?” 10 Ezechia a răspuns: „Nu este mare lucru ca umbra să treacă înainte peste zece trepte, ci mai bine să se dea înapoi cu zece trepte.” 11 Atunci, Isaia, prorocul, s-a rugat Domnului, şi Domnul a dat cu zece(CH) trepte înapoi umbra din locul în care se pogorâse pe cadranul soarelui lui Ahaz.

Fudulia lui Ezechia

12 În acelaşi(CI) timp, Berodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimis o scrisoare şi un dar lui Ezechia, căci auzise de boala lui Ezechia. 13 Ezechia a ascultat(CJ) pe soli şi le-a arătat locul unde erau lucrurile lui de preţ, argintul şi aurul, mirodeniile şi untdelemnul cel scump, casa lui cu arme şi tot ce se afla în vistieriile lui: n-a fost nimic pe care să nu li-l fi arătat Ezechia în casa lui şi în toate moşiile lui. 14 Prorocul Isaia a venit în urmă la împăratul Ezechia şi i-a zis: „Ce au zis oamenii aceia şi de unde au venit la tine?” Ezechia a răspuns: „Au venit dintr-o ţară depărtată, din Babilon.” 15 Isaia a mai zis: „Ce au văzut în casa ta?” Ezechia a răspuns: „Au văzut(CK) tot ce este în casa mea; n-a fost nimic în vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat.” 16 Atunci, Isaia a zis lui Ezechia: „Ascultă Cuvântul Domnului: 17 ‘Iată că vor veni vremuri când vor duce în Babilon(CL) tot ce este în casa ta şi ce au strâns părinţii tăi până în ziua de azi; nu va rămâne nimic, zice Domnul. 18 Şi vor(CM) lua din fiii tăi, care vor ieşi din tine, pe care-i vei naşte, şi-i vor face fameni slujitori în casa împăratului Babilonului.’ ” 19 Ezechia a răspuns lui Isaia: „Cuvântul Domnului, pe care l-ai rostit, este(CN) bun.” Şi a adăugat: „Căci va fi pace şi linişte în timpul vieţii mele!” 20 Celelalte(CO) fapte ale lui Ezechia, toate isprăvile lui şi cum a făcut iazul(CP) şi canalul de apă şi a adus apele(CQ) în cetate nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? 21 Ezechia(CR) a adormit cu părinţii săi. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Manase.