Add parallel Print Page Options

17 Saul a cunoscut glasul lui David şi a zis: „Glasul tău(A) este, fiul meu David?” Şi David a răspuns: „Glasul meu, împărate, domnul meu!” 18 Şi a zis: „Pentru ce(B) urmăreşte domnul meu pe robul său? Ce-am făcut şi cu ce sunt vinovat? 19 Să binevoiască acum împăratul, domnul meu, să asculte cuvintele robului său: Dacă Domnul este Cel ce te aţâţă(C) împotriva mea, să primească mirosul unui dar de mâncare de la noi, dar dacă oamenii te atâţă, blestemaţi să fie înaintea Domnului, fiindcă ei mă izgonesc(D) azi ca să mă dezlipească de moştenirea(E) Domnului, zicându-mi: ‘Du-te de slujeşte unor dumnezei străini!’

Read full chapter