Copilaşii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva păcătuieşte, avem la Tatăl un Apărător[a], pe Isus Cristos cel Drept. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. Prin aceasta ştim că-L cunoaştem: dacă păzim poruncile Lui. Cel ce zice: „Îl cunosc!“, dar nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, iar adevărul nu este în el. Însă, în cel ce păzeşte Cuvântul Lui, dragostea lui[b] Dumnezeu a ajuns într-adevăr desăvârşită. Prin aceasta ştim că suntem în El. Cel ce zice că rămâne în El este dator să umble[c] şi el aşa cum a umblat Isus.

Preaiubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche, pe care o aveţi de la început. Această poruncă veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit. Totuşi vă scriu o poruncă nouă, care este adevărată în El şi în voi, pentru că întunericul trece, iar lumina adevărată luminează deja. Cel ce zice că este în lumină, dar îl urăşte pe fratele lui, este încă în întuneric. 10 Cel care-l iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el[d] nu este nici un prilej de poticnire. 11 Dar cel care-l urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie unde se duce, pentru că întunericul i-a orbit ochii.

12 Vă scriu, copilaşilor,

pentru că păcatele vă sunt iertate datorită Numelui Său.

13 Vă scriu, părinţilor,

pentru că L-aţi cunoscut pe Cel Ce este de la început.

Vă scriu, tinerilor,

pentru că l-aţi învins pe cel rău.

14 V-am scris, copilaşilor,

pentru că L-aţi cunoscut pe Tatăl.

V-am scris, părinţilor,

pentru că L-aţi cunoscut pe Cel Ce este de la început.

V-am scris, tinerilor,

pentru că sunteţi tari,

iar Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi

şi l-aţi învins pe cel rău.

Nu iubiţi lumea

15 Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume! Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. 16 Căci tot ce este în lume – pofta firii, pofta ochilor şi lăudăroşenia vieţii – nu este de la Tatăl, ci este din lume. 17 Iar lumea şi pofta ei trec, însă cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.

Ceasul de pe urmă şi venirea anticristului

18 Copilaşilor, este ceasul de pe urmă! Şi după cum aţi auzit că vine anticristul, să ştiţi că acum sunt mulţi anticrişti. Prin aceasta ştim că este ceasul de pe urmă. 19 Ei au ieşit dintre noi, dar nu erau dintre noi. Căci, dacă ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi, dar, ieşind, au arătat că nu toţi sunt dintre noi. 20 Voi aveţi ungerea[e] de la Cel Sfânt şi voi toţi aveţi cunoaştere[f]. 21 Nu v-am scris fiindcă nu cunoaşteţi adevărul, ci pentru că-l cunoaşteţi şi pentru că din adevăr nu iese nici o minciună. 22 Cine este mincinosul, dacă nu cel care neagă că Isus este Cristosul[g]? Acela este anticristul: cel care-I neagă pe Tatăl şi pe Fiul. 23 Oricine-L neagă pe Fiul nu-L are nici pe Tatăl. Cel care-L mărturiseşte pe Fiul Îl are şi pe Tatăl. 24 Ceea ce aţi auzit de la început, să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ceea ce aţi auzit de la început, atunci şi voi veţi rămâne în Fiul şi în Tatăl. 25 Şi promisiunea pe care El ne-a făcut-o este aceasta: viaţa veşnică.

26 V-am scris aceste lucruri cu privire la cei ce încearcă să vă ducă în rătăcire. 27 Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El rămâne în voi şi nu aveţi nevoie ca cineva să vă înveţe, ci, aşa cum ungerea Lui vă învaţă cu privire la toate lucrurile, iar ea este adevărată şi nu este o minciună, rămâneţi în El, aşa cum v-a învăţat ea.

Copii ai lui Dumnezeu

28 Şi acum, copilaşilor, rămâneţi în El, pentru ca, atunci când El Se va arăta, să avem îndrăzneală şi să nu fim daţi de ruşine înaintea Lui, la arătarea Lui. 29 Dacă ştiţi că El este drept, atunci ştiţi că oricine face ceea ce este drept este născut din El.

Footnotes

  1. 1 Ioan 2:1 Sau: Avocat; sau: Mijlocitor; sau: Sfătuitor, Mângâietor, Ajutor. Aria semantică a termenului grecesc este foarte largă şi nici un termen din limbajul contemporan nu o poate acoperi
  2. 1 Ioan 2:5 Sau: pentru
  3. 1 Ioan 2:6 Cu sensul de a trăi
  4. 1 Ioan 2:10 Sau: în ea, cu referire la lumină
  5. 1 Ioan 2:20 Cu referire la Duhul Sfânt; vezi v. 27
  6. 1 Ioan 2:20 Unele mss conţin: şi voi cunoaşteţi toate lucrurile
  7. 1 Ioan 2:22 Sau: Mesia; atât Cristos (greacă), cât şi Mesia (ebraică şi aramaică) înseamnă Cel care este uns

Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem(A) la Tatăl un Mijlocitor[a], pe Isus Hristos, Cel neprihănit. El este(B) jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci(C) pentru ale întregii lumi. Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. Cine(D) zice: „Îl cunosc” şi nu păzeşte poruncile Lui este(E) un mincinos şi adevărul nu este în el. Dar cine(F) păzeşte Cuvântul Lui în el(G) dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită; prin(H) aceasta ştim că suntem în El. Cine(I) zice că rămâne în El trebuie să trăiască(J) şi el cum a trăit Isus. Preaiubiţilor, nu(K) vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche, pe care(L) aţi avut-o de la început. Porunca aceasta veche este Cuvântul, pe care l-aţi auzit. Totuşi vă scriu o poruncă(M) nouă, lucru care este adevărat atât cu privire la El, cât şi cu privire la voi; căci(N) întunericul se împrăştie şi lumina(O) adevărată şi răsare chiar. Cine(P) zice că este în lumină şi urăşte pe fratele său este încă în întuneric până acum. 10 Cine(Q) iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el(R) nu este niciun prilej de poticnire. 11 Dar cine urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă(S) în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii. 12 Vă scriu, copilaşilor, fiindcă păcatele(T) vă sunt iertate pentru Numele Lui. 13 Vă scriu, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la(U) început. Vă scriu, tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel rău. V-am scris, copilaşilor, fiindcă aţi cunoscut pe Tatăl. 14 V-am scris, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteţi(V) tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel rău. 15 Nu(W) iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă(X) iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El. 16 Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor(Y) şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume. 17 Şi lumea(Z) şi pofta ei trec, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac. 18 Copilaşilor(AA), este(AB) ceasul cel de pe urmă. Şi, după cum aţi auzit că are să vină Antihrist(AC), să ştiţi că acum(AD) s-au ridicat mulţi antihrişti – prin aceasta cunoaştem că(AE) este ceasul de pe urmă. 19 Ei au ieşit din(AF) mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri. Căci, dacă(AG) ar fi fost dintre ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci au ieşit ca(AH) să se arate că nu toţi sunt dintre ai noştri. 20 Dar voi(AI) aţi primit ungerea din partea(AJ) Celui sfânt şi ştiţi(AK) orice lucru. 21 V-am scris nu că n-aţi cunoaşte adevărul, ci pentru că îl cunoaşteţi şi ştiţi că nicio minciună nu vine din adevăr. 22 Cine(AL) este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Isus este Hristosul? Acela este Antihristul, care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul. 23 Oricine(AM) tăgăduieşte pe Fiul n-are pe Tatăl. Oricine(AN) mărturiseşte pe Fiul are şi pe Tatăl. 24 Ce(AO) aţi auzit de la început, aceea să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ce aţi auzit de la început, şi voi veţi(AP) rămâne în Fiul şi în Tatăl. 25 Şi(AQ) făgăduinţa pe care ne-a făcut-o El este aceasta: viaţa veşnică. 26 V-am scris aceste lucruri în(AR) vederea celor ce caută să vă rătăcească. 27 Cât despre voi, ungerea(AS) pe care aţi primit-o de la El rămâne în voi şi n-aveţi(AT) trebuinţă să vă înveţe cineva; ci, după cum ungerea Lui vă(AU) învaţă despre toate lucrurile şi este adevărată şi nu este o minciună, rămâneţi în El, după cum v-a învăţat ea. 28 Şi acum, copilaşilor, rămâneţi în El, pentru ca, atunci când(AV) Se va arăta El, să(AW) avem îndrăzneală şi la venirea Lui să nu rămânem de ruşine şi depărtaţi de El. 29 Dacă(AX) ştiţi că El este neprihănit, să ştiţi şi că oricine(AY) trăieşte în neprihănire este născut din El.

Footnotes

  1. 1 Ioan 2:1 Sau Avocat. Greceşte: Paraclet, adică apărător, ajutor.

Hijitos míos, les escribo esto para que no pequen. Pero si alguno peca, tenemos a uno que nos da la confianza de acercarnos al Padre: Jesucristo, el Justo. Él sacrificó su vida para quitar nuestros pecados y no sólo los nuestros, sino los de todo el mundo.

Podemos estar seguros de que conocemos a Dios si hacemos lo que él nos manda. Alguien puede decir: «Yo conozco a Dios», pero si no obedece sus mandamientos es un mentiroso y la verdad no está en su vida. Pues el amor llega a su perfección cuando uno obedece lo que Dios enseña. La prueba de que andamos bien con Dios es la siguiente: el que dice que permanece en Dios, debe vivir como vivió Jesús.

Mis estimados hermanos, no les estoy escribiendo un nuevo mandamiento, sino el que han tenido desde el principio. Este mandamiento antiguo es el mensaje que ustedes ya han oído. Por otra parte, les estoy escribiendo este mandamiento nuevo que de hecho ha sido demostrado en la vida de Jesús y en la de ustedes. Podemos ver el efecto del nuevo mandamiento porque la oscuridad está llegando a su fin y ya brilla la verdadera luz.

El que dice que vive en la luz, pero odia a su hermano, todavía está en la oscuridad. 10 El que ama a su hermano vive en la luz, y no hay nada en su vida que lo haga caer en el pecado. 11 Pero el que odia a su hermano está en la oscuridad, vive en la oscuridad y no sabe a dónde va, porque la oscuridad lo deja sin poder ver.

12 Hijitos, les escribo
    porque sus pecados han sido perdonados por obra de Jesucristo.
13 Padres, les escribo
    porque conocen al que siempre ha existido.
Jóvenes, les escribo
    porque han vencido al maligno.
14 Hijos, les escribo
    porque conocen al Padre.
Padres, les escribo
    porque conocen al que siempre ha existido.
Jóvenes, les escribo
    porque son fuertes;
el mensaje de Dios vive en ustedes
    y han vencido al maligno.

15 No sigan amando al mundo ni a lo que hay en él. Si alguno ama al mundo es porque no tiene el amor del Padre. 16 Esto es lo malo del mundo: querer complacer los malos deseos; dejarnos atraer por lo malo que vemos y sentirnos orgullosos de lo que tenemos. Pero nada de eso viene del Padre, sino del mundo. 17 El mundo está llegando a su fin junto con los deseos que hay en él; pero el que hace lo que Dios quiere, vive para siempre.

No sigan a los enemigos de Cristo

18 Hijos, el fin está cerca. Y así como han escuchado que el enemigo de Cristo va a venir, han aparecido ahora muchos enemigos de Cristo; por esto sabemos que el fin está cerca. 19 Los enemigos de Cristo estaban entre nosotros pero se fueron, pues realmente no eran de los nuestros. Si ellos de verdad hubieran sido de los nuestros, se habrían quedado, pero se fueron y así demostraron que ninguno de ellos era realmente de los nuestros.

20 Cristo, el Santo,[a] les dio a todos ustedes el don[b] del Espíritu. Así que todos conocen la verdad. 21 No les escribo porque no conozcan la verdad, sino porque la conocen y porque saben que ninguna mentira viene de la verdad. 22 ¿Quién es mentiroso? El que dice que Jesús no es el Cristo. El que dice eso es el enemigo de Cristo, pues rechaza tanto al Padre como al Hijo. 23 El que rechaza al Hijo, no tiene al Padre; pero el que acepta al Hijo, también tiene al Padre.

24 Asegúrense de mantenerse en la enseñanza que se les dio desde el principio, y de esa manera permanecerán en el Hijo y en el Padre. 25 El Hijo[c] nos ha prometido la vida eterna.

26 Esto que les escribo tiene que ver con aquellos que los engañan. 27 En cuanto a ustedes, tienen el Espíritu como un don que recibieron de Cristo. Ese don vive en ustedes y por eso no necesitan que nadie les enseñe. Ese don les enseña todo porque es verdad y no mentira. Ustedes permanezcan en Cristo, así como ese don les enseñó.

28 Así que hijitos míos, continúen permaneciendo en Cristo para que cuando aparezca estemos confiados y no sintamos vergüenza delante de él cuando regrese. 29 Si ustedes saben que Jesucristo es el justo, sepan también que todo aquel que practica la justicia es hijo de Dios.

Footnotes

  1. 2:20 Cristo, el Santo Textualmente el Santo, se refiere a Cristo o Dios.
  2. 2:20 don Textualmente unción. Igual en el versículo 27.
  3. 2:25 El Hijo o el Padre. Textualmente él.