Carnea rămasă de la jertfe

8 În ce priveşte^(A) lucrurile jertfite idolilor, ştim că toţi avem cunoştinţă^(B).

Dar cunoştinţa^(C) îngâmfă, pe când dragostea zideşte. ² Dacă^(D) crede cineva că ştie ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască. ³ Dar dacă iubeşte cineva pe Dumnezeu, este^(E) cunoscut de Dumnezeu. ⁴ Deci, cât despre mâncarea lucrurilor jertfite idolilor, ştim că în lume un idol^(F) este tot una cu nimic şi^(G) că nu este decât un singur Dumnezeu. ⁵ Căci chiar dacă ar fi aşa-numiţii^(H) „dumnezei”, fie în cer, fie pe pământ (cum şi sunt în adevăr mulţi „dumnezei” şi mulţi „domni”), ⁶ totuşi, pentru noi^(I), nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la^(J) care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi, şi un^(K) singur Domn: Isus Hristos, prin^(L) care sunt toate lucrurile şi prin El şi noi. ⁷ Dar nu toţi au cunoştinţa aceasta. Ci unii, fiind obişnuiţi până acum cu idolul, mănâncă un lucru ca fiind jertfit unui idol; şi cugetul lor, care este slab, este întinat^(M). ⁸ Dar nu carnea^(N) ne face pe noi plăcuţi lui Dumnezeu: nu câştigăm nimic dacă mâncăm din ea şi nu pierdem nimic dacă nu mâncăm. ⁹ Luaţi seama^(O) însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire^(P) pentru cei slabi. ¹⁰ Căci dacă te vede cineva pe tine, care ai cunoştinţă, că şezi la masă într-un templu de idoli, cugetul^(Q) lui, care este slab, nu-l va împinge pe el să mănânce din lucrurile jertfite idolilor? ¹¹ Şi astfel, el, care este slab, va pieri din^(R) pricina acestei cunoştinţe a ta; el, fratele pentru care a murit Hristos! ¹² Dacă păcătuiţi astfel^(S) împotriva fraţilor şi le răniţi cugetul lor slab, păcătuiţi împotriva lui Hristos. ¹³ De aceea, dacă^(T) o mâncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mânca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască.