1 Cronici 21
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Numărătoarea poporului
21 Satana(A) s-a sculat împotriva lui Israel şi a aţâţat pe David să facă numărătoarea lui Israel. 2 Şi David a zis lui Ioab şi căpeteniilor poporului: „Duceţi-vă de faceţi numărătoarea lui Israel de la Beer-Şeba până la Dan şi spuneţi-mi, ca să ştiu la cât se ridică(B) numărul poporului.” 3 Ioab a răspuns: „Domnul să facă pe poporul Lui încă de o sută de ori pe atâta! Împărate, domnul meu, nu sunt ei toţi slujitori ai domnului meu? Dar pentru ce cere domnul meu lucrul acesta? Pentru ce să faci pe Israel să păcătuiască astfel?” 4 Împăratul a stăruit în porunca pe care o dădea lui Ioab. Şi Ioab a plecat şi a străbătut tot Israelul, apoi s-a întors la Ierusalim. 5 Ioab a dat lui David cartea numărătorii poporului: în tot Israelul erau o mie de mii şi o sută de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia, iar în Iuda erau patru sute şaptezeci de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia. 6 Între ei n-a numărat şi pe Levi şi Beniamin(C), căci porunca împăratului i se părea o urâciune.
Ciuma
7 Porunca aceasta n-a plăcut lui Dumnezeu, care a lovit pe Israel. 8 Şi David a zis lui Dumnezeu: „Am săvârşit un mare păcat(D) făcând lucrul acesta! Acum, iartă(E) fărădelegea robului Tău, căci am lucrat în totul ca un nebun!” 9 Domnul a vorbit astfel lui Gad, văzătorul(F) lui David: 10 „Du-te şi spune lui David: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Îţi pun înainte trei urgii; alege una din ele, şi te voi lovi cu ea».’ ” 11 Gad s-a dus la David şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Primeşte 12 sau trei(G) ani de foamete, sau trei luni în timpul cărora să fii nimicit de potrivnicii tăi şi atins de sabia vrăjmaşilor tăi, sau trei zile în timpul cărora sabia Domnului şi ciuma să fie în ţară şi îngerul Domnului să ducă nimicirea în tot ţinutul lui Israel. Vezi acum ce trebuie să răspund Celui ce mă trimite’.” 13 David a răspuns lui Gad: „Sunt într-o mare strâmtorare! Să cad în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite, dar să nu cad în mâinile oamenilor!” 14 Domnul a trimis ciuma în Israel şi au căzut şaptezeci de mii de oameni din Israel. 15 Dumnezeu a trimis un înger(H) la Ierusalim ca să-l nimicească şi, pe când îl nimicea, Domnul S-a uitat şi I-a părut(I) rău de răul acesta, şi a zis îngerului care nimicea: „Destul! Acum, trage-ţi mâna înapoi!” Îngerul Domnului stătea lângă aria lui Ornan, Iebusitul. 16 David a ridicat ochii şi a văzut(J) pe îngerul Domnului stând între pământ şi cer şi ţinând în mână sabia scoasă şi întoarsă împotriva Ierusalimului. Atunci, David şi bătrânii, înveliţi cu saci, au căzut cu faţa la pământ. 17 Şi David a zis lui Dumnezeu: „Oare n-am poruncit eu numărătoarea poporului? Eu am păcătuit şi am făcut răul acesta, dar oile acestea ce au făcut oare? Doamne, Dumnezeul meu, mâna Ta să fie dar peste mine şi peste casa tatălui meu şi să nu piardă pe poporul Tău!” 18 Îngerul(K) Domnului a spus lui Gad să vorbească lui David, să se suie să ridice un altar Domnului în aria lui Ornan, Iebusitul. 19 David s-a suit, după cuvântul pe care-l spusese Gad în Numele Domnului. 20 Ornan s-a întors şi a văzut îngerul, şi cei patru fii ai lui s-au ascuns împreună cu el: treiera grâul atunci. 21 Când a ajuns David la Ornan, Ornan s-a uitat şi a zărit pe David, apoi a ieşit din arie şi s-a închinat înaintea lui David, cu faţa la pământ. 22 David a zis lui Ornan: „Dă-mi locul ariei să zidesc în el un altar Domnului; dă-mi-l pe preţul lui în argint, ca să se depărteze urgia de deasupra poporului.” 23 Ornan a răspuns lui David: „Ia-l şi să facă domnul meu împăratul ce va crede; iată eu dau boii pentru arderea-de-tot, carele în loc de lemne şi grâul pentru darul de mâncare, toate le dau.” 24 Dar împăratul David a zis lui Ornan: „Nu! Vreau să-l cumpăr pe preţul lui în argint, căci nu voi da Domnului ce este al tău şi nu voi aduce o ardere-de-tot care să nu mă coste nimic.” 25 Şi David a dat(L) lui Ornan şase sute de sicli de aur pentru locul ariei. 26 David a zidit acolo un altar Domnului şi a adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire. A chemat pe Domnul şi Domnul i-a răspuns prin foc(M), care s-a pogorât din cer pe altarul arderii-de-tot. 27 Atunci, Domnul a vorbit îngerului, care şi-a vârât iarăşi sabia în teacă. 28 Pe vremea aceasta, David, văzând că Domnul îl ascultase în aria lui Ornan, Iebusitul, aducea jertfe acolo. 29 Dar locaşul(N) Domnului, făcut de Moise în pustie, şi altarul arderilor-de-tot erau atunci pe înălţimea Gabaonului. 30 David(O) nu putea să meargă înaintea acestui altar să caute pe Dumnezeu, pentru că îl înspăimântase sabia îngerului Domnului.
1 Chronicles 21
English Standard Version
David's Census Brings Pestilence
21 (A)Then (B)Satan stood against Israel and incited David to number Israel. 2 So David said to Joab and the commanders of the army, “Go, number Israel, from Beersheba to Dan, and bring me a report, that I may know their number.” 3 But Joab said, “May the Lord add to his people a hundred times as many as they are! Are they not, my lord the king, all of them my lord's servants? Why then should my lord require this? Why should it be a cause of guilt for Israel?” 4 But the king's word prevailed against Joab. So Joab departed and went throughout all Israel and came back to Jerusalem. 5 And Joab gave the sum of the numbering of the people to David. In all Israel there were (C)1,100,000 men who drew the sword, and in Judah (D)470,000 who drew the sword. 6 (E)But he did not include Levi and Benjamin in the numbering, for the king's command was abhorrent to Joab.
7 But God was displeased with this thing, and he struck Israel. 8 And David said to God, “I have sinned greatly in that I have done this thing. But now, please (F)take away the iniquity of your servant, for I have acted very foolishly.” 9 And the Lord spoke to Gad, David's (G)seer, saying, 10 “Go and say to David, ‘Thus says the Lord, Three things I offer you; choose one of them, that I may do it to you.’” 11 So Gad came to David and said to him, “Thus says the Lord, ‘Choose what you will: 12 either (H)three years of famine, or three months of devastation by your foes while the sword of your enemies overtakes you, or else three days of the sword of the Lord, pestilence on the land, with the angel of the Lord destroying throughout all the territory of Israel.’ Now decide what answer I shall return to him who sent me.” 13 Then David said to Gad, “I am in great distress. Let me fall into the hand of the Lord, for his mercy is very great, but do not let me fall into the hand of man.”
14 So the Lord sent a pestilence on Israel, and 70,000 men of Israel fell. 15 And God sent the angel to Jerusalem to destroy it, but as he was about to destroy it, the Lord saw, and he (I)relented from the calamity. And he said to the angel who was working destruction, “It is enough; now stay your hand.” And the angel of the Lord was standing by the threshing floor of Ornan the Jebusite. 16 And David lifted his eyes and saw the angel of the Lord standing between earth and heaven, and in his hand a drawn sword stretched out over Jerusalem. Then David and the elders, (J)clothed in sackcloth, fell upon their faces. 17 And David said to God, “Was it not I who gave command to number the people? It is I who have sinned and done great evil. But these sheep, what have they done? Please let your hand, O Lord my God, be against me and against my father's house. But do not let the plague be on your people.”
David Builds an Altar
18 Now (K)the angel of the Lord had commanded Gad to say to David that David should go up and raise an altar to the Lord on the threshing floor of Ornan the Jebusite. 19 So David went up at Gad's word, which he had spoken in the name of the Lord. 20 Now Ornan was threshing wheat. He turned and saw the angel, and his four sons who were with him hid themselves. 21 As David came to Ornan, Ornan looked and saw David and went out from the threshing floor and paid homage to David with his face to the ground. 22 And David said to Ornan, “Give me the site of the threshing floor that I may build on it an altar to the Lord—give it to me at its full price—that the plague may be averted from the people.” 23 Then Ornan said to David, “Take it, and let my lord the king do what seems good to him. See, I give the oxen for burnt offerings and the threshing sledges for the wood and the wheat for a grain offering; I give it all.” 24 But King David said to Ornan, “No, but I will buy them for the full price. I will not take for the Lord what is yours, nor offer burnt offerings that cost me nothing.” 25 So David paid Ornan (L)600 shekels[a] of gold by weight for the site. 26 And David built there an altar to the Lord and presented burnt offerings and peace offerings and called on the Lord, and the Lord[b] (M)answered him with fire from heaven upon the altar of burnt offering. 27 Then the Lord commanded the angel, and he put his sword back into its sheath.
28 At that time, when David saw that the Lord had answered him at the threshing floor of Ornan the Jebusite, he sacrificed there. 29 For the tabernacle of the Lord, which Moses had made in the wilderness, and the altar of burnt offering (N)were at that time in the high place at Gibeon, 30 but David could not go before it to inquire of God, for he was afraid of the sword of the angel of the Lord.
Footnotes
- 1 Chronicles 21:25 A shekel was about 2/5 ounce or 11 grams
- 1 Chronicles 21:26 Hebrew he
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
The ESV® Bible (The Holy Bible, English Standard Version®), © 2001 by Crossway, a publishing ministry of Good News Publishers. ESV Text Edition: 2025.
