1 Tesaloniceni 2-5

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

2 Voi^(A) înşivă ştiţi, fraţilor, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică. ² După ce am suferit şi am fost batjocoriţi în Filipi^(B), cum ştiţi, am^(C) venit plini de încredere în Dumnezeul nostru să vă vestim^(D) Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor^(E) lupte. ³ Căci^(F) propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăţie, nici pe viclenie. ⁴ Ci, fiindcă^(G) Dumnezeu ne-a găsit vrednici să^(H) ne încredinţeze Evanghelia, căutăm să vorbim aşa ca să plăcem^(I) nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care^(J) ne cercetează inima. ⁵ În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n-am^(K) întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu^(L). ⁶ N-am^(M) căutat slavă de la oameni: nici de la voi, nici de la alţii, deşi, ca apostoli^(N) ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste. ⁷ Dimpotrivă^(O), ne-am arătat blânzi^(P) în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii. ⁸ Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm^(Q) nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa^(R) noastră, atât de scumpi ne ajunseserăţi. ⁹ Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi munca noastră. Cum lucram zi^(S) şi noapte ca^(T) să nu fim sarcină niciunuia din voi şi vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu. ¹⁰ Voi^(U) sunteţi martori şi Dumnezeu, de asemenea, că^(V) am avut o purtare sfântă, dreaptă şi fără prihană faţă de voi, care credeţi. ¹¹ Ştiţi iarăşi că am fost pentru fiecare din voi ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam şi vă adeveream ¹² să^(W) vă purtaţi într-un chip vrednic de Dumnezeu, care^(X) vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa. ¹³ De aceea mulţumim fără încetare^(Y) lui Dumnezeu că, atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l-aţi primit nu^(Z) ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi care credeţi. ¹⁴ Căci, fraţilor, voi aţi călcat pe urmele Bisericilor^(AA) lui Dumnezeu, care sunt în Hristos Isus, în Iudeea; pentru că şi voi aţi suferit din partea celor de un neam cu voi aceleaşi^(AB) rele pe care le-au suferit ele din partea^(AC) iudeilor. ¹⁵ Iudeii^(AD) aceştia au omorât pe Domnul Isus şi pe proroci^(AE), pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu şi^(AF) sunt vrăjmaşi tuturor oamenilor, ¹⁶ căci^(AG) ne opresc să vorbim neamurilor ca^(AH) să fie mântuite. Astfel, ei totdeauna pun vârf păcatelor lor. Dar, la urmă, i-a^(AI) ajuns mânia lui Dumnezeu! ¹⁷ Noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi câtăva vreme de voi, cu faţa^(AJ), dar nu cu inima, am avut cu atât mai mult dorinţa să vă vedem^(AK). ¹⁸ Astfel, o dată şi chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puţin) să venim la voi, dar ne-a împiedicat Satana^(AL). ¹⁹ Căci cine^(AM) este, în adevăr, nădejdea sau bucuria, sau cununa^(AN) noastră de slavă? Nu sunteţi voi înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la^(AO) venirea Lui? ²⁰ Da, voi sunteţi slava şi bucuria noastră.

3 De aceea, fiindcă nu mai puteam^(AP) răbda, am^(AQ) socotit mai bine să fim lăsaţi singuri în Atena ² şi v-am trimis pe Timotei^(AR), fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră, ³ pentru ca^(AS) nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri, căci ştiţi singuri că la^(AT) aceasta suntem rânduiţi. ⁴ Şi^(AU) când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a şi întâmplat, cum bine ştiţi. ⁵ Astfel, în nerăbdarea^(AV) mea, am trimis să-mi aducă ştiri despre credinţa voastră de teamă ca^(AW) nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, şi osteneala^(AX) noastră să fi fost degeaba. ⁶ Dar^(AY) chiar acum a venit Timotei de la voi la noi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră, că totdeauna păstraţi o plăcută aducere-aminte despre noi şi că doriţi să ne vedeţi, cum dorim^(AZ) şi noi să vă vedem pe voi. ⁷ De aceea, fraţilor, în toate strâmtorările şi necazurile noastre, am^(BA) fost mângâiaţi cu privire la voi prin credinţa voastră. ⁸ Acum, da, trăim, fiindcă voi staţi^(BB) tari în Domnul. ⁹ Cum^(BC) putem noi oare să mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria pe care o avem din pricina voastră înaintea Dumnezeului nostru? ¹⁰ Zi şi noapte^(BD) Îl rugăm^(BE) nespus să^(BF) vă putem vedea faţa şi^(BG) să putem împlini ce mai lipseşte credinţei voastre. ¹¹ Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus Hristos să^(BH) ne netezească drumul la voi! ¹² Domnul să^(BI) vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unii faţă de alţii^(BJ) şi faţă de toţi, cum facem şi noi înşine pentru voi, ¹³ ca^(BK) să vi se întărească inimile şi să fie fără prihană în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu^(BL) toţi sfinţii Săi.

4 Încolo, fraţilor, fiindcă aţi^(BM) învăţat de la noi cum să vă purtaţi şi să fiţi plăcuţi^(BN) lui Dumnezeu, şi aşa şi faceţi, vă rugăm şi vă îndemnăm în Numele Domnului Isus să sporiţi tot mai mult în privinţa^(BO) aceasta. ² Ştiţi, în adevăr, ce învăţături v-am dat prin Domnul Isus. ³ Voia^(BP) lui Dumnezeu este sfinţirea^(BQ) voastră: să vă feriţi de curvie^(BR); ⁴ fiecare din voi să ştie^(BS) să-şi stăpânească vasul în sfinţenie şi cinste, ⁵ nu^(BT) în aprinderea poftei, ca^(BU) neamurile, care^(BV) nu cunosc pe Dumnezeu. ⁶ Nimeni^(BW) să nu fie cu vicleşug şi cu nedreptate în treburi faţă de fratele său, pentru că Domnul pedepseşte^(BX) toate aceste lucruri, după cum v-am spus şi v-am adeverit. ⁷ Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci^(BY) la sfinţire. ⁸ De aceea^(BZ), cine nesocoteşte aceste învăţături nesocoteşte nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care^(CA) v-a dat şi Duhul Său cel Sfânt. ⁹ Cât despre dragostea frăţească, n-aveţi^(CB) nevoie să vă scriem, căci voi singuri^(CC) aţi fost învăţaţi de Dumnezeu să^(CD) vă iubiţi unii pe alţii, ¹⁰ şi^(CE) iubiţi în adevăr pe toţi fraţii care sunt în toată Macedonia. Dar vă îndemnăm, fraţilor, să^(CF) sporiţi tot mai mult în ea. ¹¹ Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să^(CG) vă vedeţi de treburi şi să^(CH) lucraţi cu mâinile voastre, cum v-am sfătuit. ¹² Şi astfel^(CI), să vă purtaţi cuviincios cu cei de afară şi să n-aveţi trebuinţă de nimeni. ¹³ Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca^(CJ) să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care^(CK) n-au nădejde. ¹⁴ Căci dacă^(CL) credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe^(CM) cei ce au adormit în El. ¹⁵ Iată, în adevăr, ce vă spunem prin^(CN) Cuvântul Domnului: noi cei^(CO) vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. ¹⁶ Căci Însuşi Domnul^(CP), cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa^(CQ) lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer şi întâi vor învia cei morţi^(CR) în Hristos. ¹⁷ Apoi^(CS), noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în^(CT) nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom^(CU) fi totdeauna cu Domnul. ¹⁸ Mângâiaţi-vă dar^(CV) unii pe alţii cu aceste cuvinte.

5 Cât despre vremuri^(CW) şi soroace, n-aveţi^(CX) trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. ² Pentru că voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua^(CY) Domnului va veni ca un hoţ noaptea. ³ Când vor zice: „Pace şi linişte!”, atunci o prăpădenie^(CZ) neaşteptată va veni peste ei, ca^(DA) durerile naşterii peste femeia însărcinată, şi nu va fi chip de scăpare. ⁴ Dar^(DB) voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ. ⁵ Voi toţi sunteţi fii^(DC) ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. ⁶ De aceea^(DD) să nu dormim ca ceilalţi, ci să^(DE) veghem şi să fim treji. ⁷ Căci cei ce^(DF) dorm, dorm noaptea^(DG) şi cei ce se îmbată se îmbată noaptea. ⁸ Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm^(DH) cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii. ⁹ Fiindcă Dumnezeu^(DI) nu ne-a rânduit la mânie, ci^(DJ) ca să căpătăm mântuirea prin Domnul nostru Isus Hristos, ¹⁰ care^(DK) a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El. ¹¹ De aceea^(DL), mângâiaţi-vă şi întăriţi-vă unii pe alţii, cum şi faceţi în adevăr. ¹² Vă rugăm, fraţilor, să^(DM) priviţi bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi care vă sfătuiesc. ¹³ Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor.

Trăiţi în pace^(DN) între voi. ¹⁴ Vă rugăm, de asemenea, fraţilor, să mustraţi^(DO) pe cei ce trăiesc în neorânduială; să îmbărbătaţi^(DP) pe cei deznădăjduiţi; să sprijiniţi^(DQ) pe cei slabi, să fiţi^(DR) răbdători cu toţi. ¹⁵ Luaţi seama^(DS) ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci căutaţi totdeauna să^(DT) faceţi ce este bine atât între voi, cât şi faţă de toţi. ¹⁶ Bucuraţi-vă^(DU) întotdeauna. ¹⁷ Rugaţi-vă^(DV) neîncetat. ¹⁸ Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru^(DW) toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. ¹⁹ Nu^(DX) stingeţi Duhul. ²⁰ Nu^(DY) dispreţuiţi prorociile. ²¹ Ci cercetaţi^(DZ) toate lucrurile şi păstraţi^(EA) ce este bun. ²² Feriţi-vă^(EB) de orice se pare rău. ²³ Dumnezeul păcii^(EC) să^(ED) vă sfinţească El Însuşi pe deplin şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să^(EE) fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos. ²⁴ Cel ce v-a chemat este credincios^(EF) şi va face lucrul acesta. ²⁵ Fraţilor, rugaţi-vă^(EG) pentru noi. ²⁶ Spuneţi sănătate^(EH) tuturor fraţilor cu o sărutare sfântă. ²⁷ În Domnul vă rog fierbinte ca^(EI) epistola aceasta să fie citită tuturor fraţilor. ²⁸ Harul^(EJ) Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.