马可福音 8
Chinese Contemporary Bible (Simplified)
耶稣使四千人吃饱
8 那时，又有一大群人聚在一起，他们没有东西吃。耶稣就叫来门徒，说： 2 “我怜悯这些人，他们跟我在一起已经三天，没有任何吃的了。 3 如果让他们饿着肚子回家，他们在路上会体力不支，因为有些人是远道而来的。”
4 门徒说：“在这荒野，如何找到足够的食物给这些人吃呢？”
5 耶稣问：“你们有多少饼？”
门徒答道：“七个。”
6 耶稣便吩咐大家坐在地上，然后拿着那七个饼祝谢了，掰开，递给门徒，让门徒分给大家，门徒就把饼分给大家。 7 他们还有几条小鱼。耶稣祝谢了，叫门徒分给众人。 8 大家都吃了，并且吃饱了，剩下的零碎装满了七个筐子。 9 吃的人约有四千。耶稣让众人回家后， 10 随即和门徒上船，来到大玛努他地区。
11 法利赛人出来盘问耶稣，要求祂从天上显一个神迹给他们看看，借此试探祂。 12 耶稣深深叹息道：“这世代的人为什么总是要看神迹呢？我实在告诉你们，没有神迹给这世代的人看。” 13 然后，耶稣离开他们，乘船回对岸去了。
防备法利赛人和希律的酵
14 门徒忘了带饼，船上只有一个饼。 15 耶稣警告他们：“你们要谨慎，要提防法利赛人和希律的酵！”
16 他们彼此议论说：“老师这样说，是不是因为我们没有带饼呢？”
17 耶稣知道他们的心思，就说：“你们为什么议论没有带饼的事呢？难道你们还不明白、不领悟吗？你们的心还是愚顽吗？ 18 你们有眼不会看，有耳不会听吗？你们不记得吗？ 19 我掰开五个饼分给五千人吃的时候，你们捡了多少篮的零碎呢？”
门徒答道：“十二篮。”
20 耶稣又说：“我用七个饼喂饱四千人的时候，你们捡了多少筐零碎呢？”
门徒答道：“七筐。”
21 耶稣接着说：“你们还不明白吗？”
治好伯赛大的瞎子
22 他们到了伯赛大，有人带来一个瞎子，求耶稣摸他。 23 耶稣拉着瞎子的手带他走到村外，吐唾沫在他的眼睛上，并把手按在他身上，问他：“你看见什么了？”
24 他抬头看了看，说：“我看见人们好像一棵棵的树，走来走去。”
25 耶稣把手按在他的眼睛上，他定睛一看，便恢复了视力，什么都看得清清楚楚。 26 耶稣叫他回家，并对他说：“不要再进这个村子了。”
彼得宣告耶稣是基督
27 耶稣和门徒前往凯撒利亚·腓立比境内的村庄。在路上，祂问门徒：“别人说我是谁？”
28 他们说：“有人说你是施洗者约翰，有人说你是以利亚，有人说你是众先知中的一位。”
29 耶稣又问他们：“那么，你们说我是谁？”
彼得回答说：“你是基督！”
30 耶稣吩咐他们不要泄露祂的身份。
耶稣预言自己的受难和复活
31 从此，耶稣便告诉他们，人子必须受许多苦，被长老、祭司长和律法教师弃绝，杀害，但必在三天之后复活。 32 耶稣清楚地把这些事告诉了他们，彼得就把祂拉到一边，劝阻祂。 33 耶稣转身看了看门徒，斥责彼得说：“撒旦，退到我后面去！因为你不考虑上帝的意思，只考虑人的意思。”
34 祂叫众人和门徒一起过来，对他们说：“如果有人要跟从我，就应当舍己，背起他的十字架跟从我。 35 因为想救自己生命的，必失去生命；但为了我和福音而失去生命的，必得到生命。 36 人就是赚得全世界，却丧失自己的生命，又有什么益处呢？ 37 他还能用什么换回生命呢？
38 “在这淫乱、罪恶的世代，如果有人以我和我的道为耻，人子在父的荣耀中与圣天使再来的时候，也要以他为耻。”
Mark 8
Common English Bible
Jesus feeds four thousand people
8 In those days there was another large crowd with nothing to eat. Jesus called his disciples and told them, 2 “I feel sorry for the crowd because they have been with me for three days and have nothing to eat. 3 If I send them away hungry to their homes, they won’t have enough strength to travel, for some have come a long distance.”
4 His disciples responded, “How can anyone get enough food in this wilderness to satisfy these people?”
5 Jesus asked, “How much bread do you have?”
They said, “Seven loaves.”
6 He told the crowd to sit on the ground. He took the seven loaves, gave thanks, broke them apart, and gave them to his disciples to distribute; and they gave the bread to the crowd. 7 They also had a few fish. He said a blessing over them, then gave them to the disciples to hand out also. 8 They ate until they were full. They collected seven baskets full of leftovers. 9 This was a crowd of about four thousand people! Jesus sent them away, 10 then got into a boat with his disciples and went over to the region of Dalmanutha.
Looking for proof
11 The Pharisees showed up and began to argue with Jesus. To test him, they asked for a sign from heaven. 12 With an impatient sigh, Jesus said, “Why does this generation look for a sign? I assure you that no sign will be given to it.” 13 Leaving them, he got back in the boat and crossed to the other side of the lake.
Understanding about the bread
14 Jesus’ disciples had forgotten to bring any bread, so they had only one loaf with them in the boat. 15 He gave them strict orders: “Watch out and be on your guard for the yeast of the Pharisees as well as the yeast of Herod.”
16 The disciples discussed this among themselves, “He said this because we have no bread.”
17 Jesus knew what they were discussing and said, “Why are you talking about the fact that you don’t have any bread? Don’t you grasp what has happened? Don’t you understand? Are your hearts so resistant to what God is doing? 18 Don’t you have eyes? Why can’t you see? Don’t you have ears? Why can’t you hear? Don’t you remember? 19 When I broke five loaves of bread for those five thousand people, how many baskets full of leftovers did you gather?”
They answered, “Twelve.”
20 “And when I broke seven loaves of bread for those four thousand people, how many baskets full of leftovers did you gather?”
They answered, “Seven.”
21 Jesus said to them, “And you still don’t understand?”
A blind man is healed
22 Jesus and his disciples came to Bethsaida. Some people brought a blind man to Jesus and begged him to touch and heal him. 23 Taking the blind man’s hand, Jesus led him out of the village. After spitting on his eyes and laying his hands on the man, he asked him, “Do you see anything?”
24 The man looked up and said, “I see people. They look like trees, only they are walking around.”
25 Then Jesus placed his hands on the man’s eyes again. He looked with his eyes wide open, his sight was restored, and he could see everything clearly. 26 Then Jesus sent him home, saying, “Don’t go into the village!”
Jesus predicts his death
27 Jesus and his disciples went into the villages near Caesarea Philippi. On the way he asked his disciples, “Who do people say that I am?”
28 They told him, “Some say John the Baptist, others Elijah, and still others one of the prophets.”
29 He asked them, “And what about you? Who do you say that I am?”
Peter answered, “You are the Christ.” 30 Jesus ordered them not to tell anyone about him.
31 Then Jesus began to teach his disciples: “The Human One[a] must suffer many things and be rejected by the elders, chief priests, and the legal experts, and be killed, and then, after three days, rise from the dead.” 32 He said this plainly. But Peter took hold of Jesus and, scolding him, began to correct him. 33 Jesus turned and looked at his disciples, then sternly corrected Peter: “Get behind me, Satan. You are not thinking God’s thoughts but human thoughts.”
34 After calling the crowd together with his disciples, Jesus said to them, “All who want to come after me must say no to themselves, take up their cross, and follow me. 35 All who want to save their lives will lose them. But all who lose their lives because of me and because of the good news will save them. 36 Why would people gain the whole world but lose their lives? 37 What will people give in exchange for their lives? 38 Whoever is ashamed of me and my words in this unfaithful and sinful generation, the Human One[b] will be ashamed of that person when he comes in the Father’s glory with the holy angels.”
Marcu 8
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
A doua înmulţire a pâinilor
8 În zilele acelea, fiindcă(A) se strânsese din nou mult norod şi n-avea ce mânca, Isus a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: 2 „Mi-e milă de norodul acesta, căci iată că de trei zile stau lângă Mine şi n-au ce mânca. 3 Dacă le voi da drumul acasă flămânzi, au să leşine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.” 4 Ucenicii I-au răspuns: „Cum ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceştia aici, într-un loc pustiu?” 5 „Câte pâini aveţi?” i-a întrebat(B) Isus. „Şapte”, I-au răspuns ei. 6 Atunci a poruncit norodului să şadă pe pământ, a luat cele şapte pâini şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, şi ei le-au împărţit norodului. 7 Mai aveau şi câţiva peştişori, şi Isus, după ce i-a binecuvântat(C), a poruncit să-i împartă şi pe aceia. 8 Au mâncat şi s-au săturat şi au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de firimituri. 9 Erau aproape patru mii de inşi. În urmă, Isus le-a dat drumul.
Aluatul fariseilor
10 Isus a intrat îndată(D) în corabie cu ucenicii Săi şi a venit în părţile Dalmanutei. 11 Fariseii au venit deodată(E) şi au început o ceartă de vorbe cu Isus. Şi, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer. 12 Isus a suspinat adânc în duhul Său şi a zis: „Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn.” 13 Apoi i-a lăsat şi a intrat iarăşi în corabie, ca să treacă de cealaltă parte. 14 Ucenicii(F) uitaseră să ia pâini; cu ei în corabie n-aveau decât o pâine. 15 Isus le dădea în grijă(G) şi le zicea: „Luaţi seama, să vă păziţi bine de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!” 16 Ucenicii se gândeau şi ziceau între ei: „Fiindcă n-avem pâini(H)”. 17 Isus a înţeles lucrul acesta şi le-a zis: „Pentru ce vă gândiţi că n-aveţi pâini? Tot(I) nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită? 18 Aveţi ochi şi nu vedeţi? Aveţi urechi şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc? 19 Când(J) am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de bărbaţi, câte coşuri pline cu firimituri aţi ridicat?” „Douăsprezece”, I-au răspuns ei. 20 „Şi când(K) am frânt cele şapte pâini la cei patru mii de bărbaţi, câte coşniţe pline cu firimituri aţi ridicat?” „Şapte”, I-au răspuns ei. 21 Şi El le-a zis: „Tot nu(L) înţelegeţi?”
Vindecarea unui orb la Betsaida
22 Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb şi L-au rugat să Se atingă de el. 23 Isus a luat pe orb de mână şi l-a scos din sat, apoi i-a pus scuipat(M) pe ochi, Şi-a pus mâinile peste el şi l-a întrebat: „Vezi ceva?” 24 El s-a uitat şi a zis: „Văd nişte oameni umblând, dar mi se par ca nişte copaci”. 25 Isus i-a pus din nou mâinile pe ochi; i-a spus să se uite ţintă şi, când s-a uitat, a fost tămăduit şi a văzut toate lucrurile desluşit. 26 Atunci, Isus l-a trimis acasă şi i-a zis: „Să nu intri în sat şi nici(N) să nu spui cuiva în sat”.
Mărturisirea lui Petru
27 Isus(O) a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le-a pus următoarea întrebare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” 28 Ei I-au răspuns: „Ioan(P) Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Unul din proroci”. 29 „Dar voi”, i-a întrebat El, „cine ziceţi că sunt Eu?” „Tu(Q) eşti Hristosul!” I-a răspuns Petru. 30 Isus(R) le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El.
Isus vesteşte patimile şi moartea Sa
31 Atunci a(S) început să-i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât şi după trei zile să învieze. 32 Le spunea lucrurile acestea pe faţă. Petru însă L-a luat deoparte şi a început să-L mustre. 33 Dar Isus S-a întors şi S-a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru şi i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.” 34 Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva(T) să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. 35 Căci oricine(U) va vrea să-şi scape viaţa o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei o va mântui. 36 Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul? 37 Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? 38 Pentru că(V) de oricine se(W) va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul omului când va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri.”
Chinese Contemporary Bible Copyright © 1979, 2005, 2007, 2011 by Biblica® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright © 2011 by Common English Bible
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
