Add parallel Print Page Options

質問耶穌憑甚麼權柄作事(A)

20 有一天,耶穌在殿裡教導人,宣講福音,眾祭司長、經學家和長老上前來, 對他說:“告訴我們,你憑著甚麼權柄作這些事?給你這權柄的是誰?” 他回答他們:“我也要問你們一句話,你們告訴我: 約翰的洗禮是從天上來的,還是從人來的呢?” 他們就彼此議論說:“如果我們說:‘是從天上來的’,他就會問:‘那你們為甚麼不相信他呢?’ 如果我們說:‘是從人來的’,眾人都會用石頭打我們,因為他們都認定約翰是先知。” 於是他們回答耶穌:“我們不知道是從哪裡來的。” 耶穌說:“我也不告訴你們,我憑著甚麼權柄作這些事。”

佃戶的比喻(B)

於是耶穌向眾人講了這個比喻:“有一個人栽種了一個葡萄園,租給佃戶,就遠行去了很久。 10 到了時候,園主派了一個僕人到佃戶那裡,叫他們把葡萄園當納的果子交給他。佃戶卻打了他,放他空手回去。 11 園主又派另一個僕人去,佃戶又打了他,並且侮辱他,也叫他空手回去。 12 於是他又派第三個去,佃戶把他打傷,趕他走了。 13 葡萄園的主人說:‘怎麼辦呢?我要派我的愛子去,也許這一個他們會尊敬的。’ 14 佃戶一看他,就彼此商議說:‘這是繼承產業的,讓我們殺了他,那麼,產業就成為我們的了。’ 15 於是他們把園主的愛子推出葡萄園外殺了。主人要怎樣對待他們呢? 16 他要來除掉這些佃戶,把葡萄園租給別人。”他們聽見了就說:“千萬不要有這樣的事發生!” 17 耶穌看著他們,說:“那麼,

‘建築工人所棄的石頭,

成了房角的主要石頭’,

這經文是甚麼意思呢? 18 凡是跌在那石頭上的,就必摔碎;那石頭掉在誰的身上,就必把他壓得粉碎。” 19 經學家和祭司長知道這比喻是針對他們說的,當時就想動手拿他,可是又害怕群眾。

以納稅的事問難耶穌(C)

20 經學家和祭司長差派奸細偽裝好人去窺探耶穌,要在他的話上抓著把柄,好把他交由總督全權裁決。 21 奸細問他:“老師,我們知道你所說所教的都對,並且不講情面,只照著真理把 神的道教導人。 22 我們納稅給凱撒可以不可以?” 23 耶穌看透他們的詭計,就對他們說: 24 “給我一個銀幣看看,上面是誰的像,誰的名號?”他們說:“凱撒的。” 25 耶穌說:“這樣,凱撒的應當歸給凱撒, 神的應當歸給 神。” 26 他們在群眾面前,不能抓住耶穌的把柄,又希奇他的回答,就沉默下來。

人復活後不娶不嫁(D)

27 撒都該人向來否認有復活的事,他們當中有幾個人來問耶穌: 28 “老師,摩西曾寫給我們說:‘如果一個人娶了妻子,還沒有兒女就死了,他的弟弟就應當娶他的妻子,為哥哥立後。’ 29 從前有兄弟七人,頭一個娶了妻子,沒有孩子就死了。 30 第二個、 31 第三個,也娶過她;七個都是這樣,都沒有留下孩子就死了。 32 後來那女人也死了。 33 那麼,這女人在復活的時候,要作哪一個的妻子呢?因為七個人都娶過她。” 34 耶穌說:“這世界的人又娶又嫁, 35 但配得那世界的,又配從死人中復活的人,也不娶也不嫁。 36 他們和天使一樣,不能再死;既然是復活了的人,就是 神的兒子了。 37 至於死人復活的事,摩西在荊棘篇上提過,他稱主是亞伯拉罕的 神、以撒的 神、雅各的 神; 38  神不是死人的 神,而是活人的 神,因為在他那裡的人都是活的。” 39 經學家中有幾個說:“老師,你說得好。” 40 從此他們再不敢問他甚麼了。

大衛稱基督為主(E)

41 耶穌問他們:“人怎麼能說基督是大衛的子孫呢? 42 大衛自己在詩篇上說:

‘主對我的主說:

你坐在我的右邊,

43 等我使你的仇敵作你的腳凳。’

44 大衛既然稱他為主,他又怎會是大衛的子孫呢?”

提防經學家(F)

45 眾人聽著的時候,耶穌對門徒說: 46 “你們要提防經學家,他們好穿長袍走來走去,喜歡人在巿中心向他們問安,並且喜歡會堂裡的高位、筵席上的首座。 47 他們吞沒了寡婦的房產,又用冗長的禱告作掩飾。這等人必受更重的刑罰。”

Autoritatea lui Isus

20 Într-una din zile, în timp ce Isus dădea învăţătură poporului în Templu şi vestea Evanghelia, au venit conducătorii preoţilor şi cărturarii împreună cu bătrânii şi L-au întrebat:

– Spune-ne, cu ce autoritate faci aceste lucruri şi cine Ţi-a dat această autoritate?

El le-a răspuns:

– Vă voi pune şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi: botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?

Ei au început să discute între ei şi să zică: „Dacă vom răspunde: «Din cer!», ne va întreba: «Atunci de ce nu l-aţi crezut?», iar dacă vom răspunde: «De la oameni!», tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este convins că Ioan a fost un profet.“ Aşa că I-au răspuns că nu ştiu de unde era. Atunci şi Isus le-a zis:

– Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.

Pilda vierilor

Apoi a început să spună poporului următoarea pildă:

„Un om a plantat o vie[a], a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie pentru o vreme îndelungată. 10 La vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori, ca să-i dea partea cuvenită din rodul viei.

Viticultorii însă l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 11 A mai trimis un alt sclav, dar şi pe acela l-au bătut, l-au înjosit şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 12 A mai trimis un al treilea, dar şi pe acesta l-au rănit şi l-au aruncat afară.

13 Atunci stăpânul viei a zis: «Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că pe el îl vor respecta!» 14 Dar viticultorii, când l-au văzut, şi-au zis unii altora: «Acesta este moştenitorul! Să-l omorâm pentru ca moştenirea să fie a noastră!» 15 Şi l-au scos afară din vie şi l-au omorât.

Aşadar, ce le va face stăpânul viei? 16 Va veni şi-i va nimici pe viticultorii aceia, iar via o va da altora.“

Când au auzit ei aceste cuvinte, au zis: „Să nu se întâmple una ca asta!“[b] 17 Dar El i-a privit şi le-a zis: „Atunci ce înseamnă următorul pasaj unde a fost scris:

«Piatra pe care au respins-o zidarii
    a devenit piatra din capul unghiului.»[c]?

18 Oricine cade peste piatra aceea va fi sfărâmat în bucăţi, iar pe acela peste care cade ea, îl va zdrobi.“

19 Chiar în ceasul acela cărturarii şi conducătorii preoţilor au căutat să pună mâna pe El, dar le-a fost frică de popor; căci ei ştiau că împotriva lor spusese Isus această pildă.

Tributul datorat Cezarului

20 Au început să-L urmărească îndeaproape şi au trimis nişte spioni, care se prefăceau că sunt oameni drepţi, ca să-L prindă cu vorba şi să-L poată da astfel pe mâna puterii şi autorităţii guvernatorului. 21 Aceştia L-au întrebat:

– Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi-i înveţi pe oameni corect, că nu eşti părtinitor, ci îi înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr. 22 Se cuvine să plătim tribut Cezarului[d] sau nu?

23 El însă şi-a dat seama de viclenia lor şi le-a zis:

24 – Arătaţi-mi un denar[e]! Chipul şi inscripţia de pe el, ale cui sunt?

– Ale Cezarului, au răspuns ei.

25 El le-a zis:

– Aşadar, daţi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu![f]

26 Astfel ei n-au putut să-L prindă cu vorba în faţa poporului şi, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

Despre înviere

27 Apoi au venit la El nişte saduchei[g], care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

28 – Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.[h] 29 Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să aibă copii. 30 Cu al doilea s-a întâmplat la fel. 31 Al treilea s-a căsătorit şi el cu văduva şi tot aşa toţi cei şapte; şi au murit fără să aibă copii. 32 Femeia a murit ultima dintre toţi. 33 Deci, la înviere, soţia căruia dintre ei va fi femeia? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!

34 Isus le-a răspuns:

– Copiii[i] veacului acestuia se însoară şi se mărită, 35 dar cei care vor fi consideraţi vrednici să aibă parte de veacul acela şi de învierea dintre cei morţi nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, 36 căci ei nu mai pot muri pentru că sunt ca îngerii şi sunt fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37 Iar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, însuşi Moise a făcut cunoscut acest lucru, acolo unde scrie despre tufiş, când vorbeşte despre Domnul ca fiind Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov[j]. 38 Ori El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii.

39 Atunci unii dintre cărturari I-au zis:

– Învăţătorule, bine ai zis!

40 Căci nu mai îndrăzneau să-I pună nici o întrebare.

Al cui fiu este Cristos?

41 El însă i-a întrebat:

– Cum de zic ei despre Cristos că este fiul lui David? 42 Căci David însuşi, în cartea Psalmilor, spune:

„Domnul I-a zis Domnului meu[k]:
    «Şezi la dreapta Mea,
43 până voi face din duşmanii Tăi
        aşternut[l] al picioarelor Tale!»“[m]

44 Aşadar, David Îl numeşte „Domn“; deci cum este El fiul lui?

45 Apoi le-a vorbit ucenicilor în auzul întregului popor: 46 „Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi şi care iubesc să fie salutaţi prin pieţe şi să li se dea scaunele de onoare în sinagogi şi locurile de onoare la mese. 47 Ei devorează casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mult mai mare.“

Footnotes

  1. Luca 20:9 Vezi Is. 5:1-7
  2. Luca 20:16 Sau: Doamne fereşte!
  3. Luca 20:17 Vezi Ps. 118:22
  4. Luca 20:22 Vezi nota de la 2:1; şi în vs. 24, 25
  5. Luca 20:24 Moneda romană cea mai comună în acele vremuri; pe o parte avea chipul împăratului roman iar pe cealaltă o inscripţie care susţinea că acesta este divin; pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41
  6. Luca 20:25 Probabil o aluzie la pretenţia afirmaţiei de pe reversul monedei; vezi nota de la 20:24
  7. Luca 20:27 Saducheii formau gruparea cea mai influentă pe plan politic, membrii ei făcând parte din familiile preoţeşti; respectau legea scrisă, însă respingeau învăţăturile despre înviere, îngeri şi duhuri (vezi F.A. 23:8)
  8. Luca 20:28 Vezi Deut. 25:5-6; în cf. cu legea leviratului (lat.: levir, „cumnat“), fiul care avea să se nască era moştenitorul celui decedat, pentru a-i duce numele mai departe, pentru a nu înstrăina posesiunea familiei şi pentru a-i asigura văduvei un trai liniştit
  9. Luca 20:34 Lit.: fiii; idiom ebraic, păstrat şi în NT, care specifică apartenenţa la o anumită categorie; şi în v. 36
  10. Luca 20:37 Vezi Ex. 3:6
  11. Luca 20:42 În TM cuvintele pentru Domnul sunt diferite: Domnul (YHWH) i-a zis Stăpânului (Adoni) meu; în textul grecesc: Domnul (Kurios) i-a zis Domnului (Kurios) meu
  12. Luca 20:43 Termenul se referă la scăunaşul pe care un rege îşi odihnea picioarele, atunci când şedea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1)
  13. Luca 20:43 Vezi Ps. 110:1

質問耶穌的權柄

20 有一天,耶穌正在聖殿裡教導人、傳講福音,祭司長、律法教師和長老上前, 質問祂:「告訴我們,你憑什麼權柄做這些事?誰授權給你了?」

耶穌回答說:「我也問你們一個問題。你們告訴我, 約翰的洗禮是從天上來的還是從人來的?」

他們彼此議論說:「如果我們說『是從天上來的』,祂一定會問,『那你們為什麼不相信他?』 如果我們說『是從人來的』,百姓會拿石頭打死我們,因為他們相信約翰是先知。」 於是,他們回答說:「我們不知道約翰的洗禮是從哪裡來的。」

耶穌說:「我也不告訴你們我憑什麼權柄做這些事。」

利慾薰心的佃戶

接著耶穌對眾人講了個比喻:「有人開墾了一個葡萄園,把園子租給幾個佃戶,就出遠門了。 10 到了收穫的季節,他差奴僕去葡萄園向佃戶收取他應得的收成,但那些佃戶卻把奴僕揍了一頓,使他空手而歸。 11 園主又派另一個奴僕去,那些佃戶照樣將他毆打並羞辱一番,使他空手而歸。 12 園主又派第三個奴僕去,他們又把他打傷,拋在園外。

13 「園主說,『我該怎樣辦呢?不如叫我所疼愛的兒子去吧。他們大概會尊敬他。』

14 「豈料那些佃戶看見來人是園主的兒子,便彼此商量說,『這個人是產業繼承人,我們把他殺掉,這葡萄園就歸我們了!』 15 於是他們把園主的兒子拖到葡萄園外殺了。

「那麼,園主會怎樣處治他們呢? 16 他必來殺掉這些佃戶,把葡萄園轉租給別人。」

眾人聽了就說:「但願這種事永遠不會發生!」

17 耶穌定睛看著他們,問道:「那麼,聖經上說,

『工匠丟棄的石頭已成了房角石』,

這句話是什麼意思呢? 18 凡跌在這石頭上的人,將粉身碎骨;這石頭落在誰身上,將把誰砸爛。」

納稅問題

19 律法教師和祭司長聽出這比喻是針對他們說的,便想立刻下手捉拿耶穌,但又害怕百姓。 20 於是,他們密切地監視耶穌,又派遣密探假裝好人,想從祂的話裡找把柄抓祂去見總督。

21 那些密探問耶穌:「老師,我們知道你所講所傳的道都是正確的,也知道你不看人的情面,只按真理傳上帝的道。 22 那麼,我們向凱撒納稅對不對呢?」

23 耶穌看破他們的陰謀, 24 就叫他們拿一個銀幣來,問他們:「上面刻的是誰的像和名號?」他們說:「凱撒的。」

25 耶穌說:「屬於凱撒的,要給凱撒;屬於上帝的,要給上帝。」

26 耶穌的回答令他們驚奇,他們無法當眾找到把柄,只好閉口不言。

論死人復活

27 撒督該人向來不相信有復活的事。有幾個這一派的人來問耶穌: 28 「老師,按摩西為我們寫的律例,如果有人娶妻後沒有孩子就死了,他的兄弟應當娶嫂嫂,替哥哥傳宗接代。 29 有弟兄七人,老大結了婚,沒有孩子就死了。 30 二弟、 31 三弟、一直到七弟都相繼娶了嫂嫂,都沒有留下孩子就死了。 32 最後那個女人也死了。 33 那麼,到復活的時候,她將是誰的妻子呢?因為七個人都娶過她。」

34 耶穌說:「今世的人才有嫁娶, 35 但那些配得將來的世界、從死裡復活的人也不娶也不嫁, 36 就像天使一樣永遠不會死。他們既然從死裡復活,就是上帝的兒女。 37 在記載關於燃燒的荊棘的篇章中,摩西也證實死人會復活,因為他稱主是『亞伯拉罕的上帝,以撒的上帝,雅各的上帝』。 38 上帝不是死人的上帝,而是活人的上帝。因為在祂那裡的人都是活人。」

39 幾位律法教師說:「老師答得好!」 40 此後,再沒有人敢問耶穌問題了。

論基督

41 耶穌問他們:「人怎麼說基督是大衛的後裔呢? 42 大衛曾在詩篇裡說,

『主對我主說,
你坐在我的右邊,
43 等我使你的仇敵成為你的腳凳。』

44 既然大衛稱基督為主,基督又怎麼會是大衛的後裔呢?」

45 大家正在細聽,耶穌對門徒說: 46 「你們要提防律法教師。他們愛穿著長袍招搖過市,喜歡人們在大街上問候他們,又喜歡會堂裡的上座和宴席中的首位。 47 他們侵吞寡婦的財產,還假意做冗長的禱告。這種人必受到更嚴厲的懲罰!」