Trimiterea celor şaptezeci şi doi

10 După toate acestea, Domnul a rânduit alţi şaptezeci şi doi^[a] de oameni şi i-a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate şi în orice loc pe unde urma să meargă El. ² El le-a zis: „Secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini! Rugaţi-L deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul Său! ³ Duceţi-vă! Iată, eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor! ⁴ Să nu luaţi cu voi nici pungă cu bani, nici traistă, nici sandale şi să nu salutaţi pe nimeni pe drum!

⁵ În orice casă intraţi, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste această casă!» ⁶ Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi. ⁷ Rămâneţi în casa aceea şi mâncaţi şi beţi ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutaţi dintr-o casă într-alta!

⁸ În orice cetate în care intraţi şi oamenii vă primesc, să mâncaţi ce vi se va pune înainte! ⁹ Vindecaţi-i pe cei bolnavi de acolo şi spuneţi-le: «Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi!» ¹⁰ Dacă însă în cetatea în care intraţi, oamenii nu vă primesc, să ieşiţi pe străzile ei şi să ziceţi: ¹¹ «Ne ştergem până şi praful care ni s-a adunat pe picioare în cetatea voastră, ca mărturie împotriva voastră! Totuşi, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat!» ¹² Vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!

¹³ Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi avut loc în Tir şi Sidon minunile care au avut loc în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă! ¹⁴ Dar la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi! ¹⁵ Iar tu, Capernaum,

¹⁶ Cel ce vă ascultă pe voi, Mă ascultă pe Mine şi cel ce vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.“

¹⁷ Cei şaptezeci şi doi s-au întors plini de bucurie şi I-au zis:

– Doamne, chiar şi demonii ni se supun în Numele Tău!

¹⁸ Însă El le-a zis:

– L-am văzut pe Satan^[c] căzând din cer ca un fulger. ¹⁹ Iată, v-am dat autoritate să călcaţi peste şerpi, peste scorpioni şi peste toată puterea duşmanului, şi nimic nu vă va răni! ²⁰ Totuşi, nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vi se supun, ci bucuraţi-vă de faptul că numele voastre sunt scrise în ceruri!

²¹ În ceasul acela, Isus s-a bucurat nespus în Duhul Sfânt şi a zis:

²³ Apoi S-a întors spre ucenici şi le-a zis doar lor: „Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi! ²⁴ Vă spun că mulţi profeţi şi regi au dorit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, dar n-au auzit!“

Pilda samariteanului milostiv

²⁵ Chiar atunci un expert în Lege s-a ridicat să-L pună la încercare pe Isus şi L-a întrebat:

– Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

²⁶ Isus i-a răspuns:

– Ce este scris în Lege? Ce citeşti acolo?

²⁷ El I-a zis:

– „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu toată mintea ta^[d] şi pe semenul tău ca pe tine însuţi!“^[e]

²⁸ Isus i-a zis:

– Ai răspuns corect. Fă aşa şi vei trăi!

²⁹ Dar el, care voia să se justifice, L-a întrebat pe Isus:

– Şi cine este semenul meu?

³⁰ Isus i-a răspuns:

³⁷ El I-a răspuns:

– Cel ce şi-a făcut milă de el.

Isus i-a zis:

– Du-te şi fă şi tu la fel!

Acasă la Marta şi Maria

³⁸ În timp ce-şi continuau călătoria, Isus a intrat într-un sat oarecare. Acolo, o femeie, pe nume Marta, L-a primit în casa ei. ³⁹ Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s-a aşezat la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui. ⁴⁰ Marta însă era copleşită de atât de multă slujire. Ea a venit şi a zis:

– Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute!

⁴¹ Domnul însă i-a răspuns:

– Marta, Marta, tu te îngrijorezi şi te necăjeşti cu privire la multe lucruri, ⁴² însă doar unul este necesar!^[i] Căci Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua!