¹ Te voi lăuda, Doamne, din toată inima mea,
    voi povesti toate minunile Tale.
² Mă voi bucura şi mă voi veseli în Tine,
    voi cânta laudă Numelui Tău, Preaînalte!

³ Duşmanii mei dau înapoi,
    se poticnesc şi pier dinaintea Ta,
⁴ căci Tu ai judecat cauza mea şi mi-ai făcut dreptate;
    ai şezut pe tron ca Unul Care judeci cu dreptate.
⁵ Tu ai mustrat neamurile şi l-ai nimicit pe cel rău;
    le-ai şters numele pentru veci de veci.
⁶ Duşmanul a sfârşit în ruine veşnice!
    I-ai smuls cetăţile
        şi ai dat uitării amintirea lor.

⁷ Domnul însă va trona pe vecie!
    El Îşi pregăteşte tronul pentru judecată.
⁸ El va judeca lumea cu dreptate,
    va cântări noroadele cu nepărtinire.
⁹ Domnul este o fortăreaţă pentru cel asuprit,
    o fortăreaţă în vremuri de necaz.
¹⁰ Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine,
    căci Tu nu-i părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!
¹¹ Cântaţi Domnului, Care este întronat în Sion!
    Vestiţi printre popoare isprăvile Lui!
¹² Căci El, Care răzbună sângele vărsat, Îşi aduce aminte
    şi nu trece cu vederea strigătul sărmanilor.

¹³ Îndură-te de mine, Doamne,
    uită-te la suferinţa pe care mi-o pricinuiesc duşmanii mei!
        Ridică-mă de la porţile morţii!
¹⁴ Atunci voi vesti toate laudele Tale la porţile fiicei Sionului,
    mă voi veseli de mântuirea Ta!
¹⁵ Neamurile se vor cufunda în groapa pe care au săpat-o;
    chiar în laţul pe care l-au ascuns li se va prinde piciorul.
¹⁶ Domnul Se descoperă şi face judecată^[b];
    Cel rău este prins chiar prin lucrarea mâinilor lui.Higgaion^[c]. Sela
¹⁷ Cei răi se întorc în Locuinţa Morţilor,
    împreună cu toate neamurile care uită de Dumnezeu.
¹⁸ Dar El nu-l uită pe cel sărman pentru totdeauna,
    nici nu-i lasă fără nădejde pe cei asupriţi.

¹⁹ Ridică-Te, Doamne, să nu biruie omul!
    Să fie judecate neamurile înaintea Ta!
²⁰ Pune groaza în ei, Doamne!
    Să recunoască neamurile că sunt doar nişte oameni!Sela