¹ Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă.
    Eu zic: „Îmi dedic versurile regelui!“
        Limba mea este pana iscusită a unui scriitor!

² Eşti cel mai frumos dintre fiii oamenilor!
    Harul este revărsat pe buzele tale;
        de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pe vecie.
³ Încinge-ţi sabia la coapsă, viteazule,
    splendoarea şi măreţia ta!
⁴ În măreţia ta, călăreşte biruitor
    pentru cauza adevărului, a smereniei şi a dreptăţii!
Dreapta ta să înfăptuiască isprăvi de temut!
⁵     Săgeţile tale ascuţite să străpungă inima duşmanilor regelui
        şi popoarele să cadă sub picioarele tale!^[b]

⁶ Tronul Tău, Dumnezeule^[c], este pentru veci de veci,
    iar sceptrul împărăţiei Tale este un sceptru al dreptăţii!
⁷ Tu ai iubit dreptatea şi ai urât răutatea;
    de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns
        cu untdelemn de bucurie, mai presus decât pe tovarăşii Tăi.

⁸ Toate veşmintele tale sunt înmiresmate cu smirnă, aloe şi casia.
    În palate de fildeş, instrumentele cu corzi te înveselesc.
⁹ Fiice de regi îţi sunt ţiitoare^[d],
    regina îţi stă la dreapta, înveşmântată toată numai în aur de Ofir.

¹⁰ Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea!
    Uită-ţi poporul şi casa părintească!
¹¹ Atunci regele va tânji după frumuseţea ta.
    Pentru că îţi este domn, supune-te lui!
¹² Fiica Tirului^[e] va veni cu daruri;
    oameni bogaţi îţi vor căuta bunăvoinţa.

¹³ Fiica regelui este plină de strălucire înăuntrul palatului;
    veşmântul ei este ţesut cu fir de aur.
¹⁴ Cu haine brodate este adusă înaintea regelui;
    este însoţită de fecioare,
        care sunt aduse înaintea ta.^[f]
15 Sunt aduse cu bucurie şi cu veselie,
    iar ele intră în palatul regelui.

¹⁶ Fiii tăi vor lua locul părinţilor tăi;
    pe ei îi vei pune prinţi în toată ţara.
¹⁷ Îţi voi aminti numele din neam în neam;
    de aceea te vor lăuda popoarele în veci de veci.