¹ La Domnul^(A) găsesc scăpare! Cum^(B) puteţi să-mi spuneţi:
„Fugi în munţii voştri, ca o pasăre?”
² Căci iată că cei răi^(C) încordează arcul,
îşi potrivesc săgeata^(D) pe coardă,
ca să tragă pe ascuns asupra celor cu inima curată.
³ Şi când se surpă^(E) temeliile,
ce ar putea să mai facă cel neprihănit?
⁴ Domnul^(F) este în Templul Lui cel sfânt, Domnul Îşi are scaunul^(G) de domnie în ceruri.
Ochii^(H) Lui privesc şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.
⁵ Domnul încearcă^(I) pe cel neprihănit,
dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.
⁶ Peste cei răi plouă^(J) cărbuni, foc şi pucioasă:
un vânt dogoritor^(K), iată paharul de care au ei parte.
⁷ Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea^(L),
şi cei neprihăniţi privesc Faţa^(M) Lui.