Add parallel Print Page Options

Gesù si avviò allora verso il monte degli Ulivi. Ma all'alba si recò di nuovo nel tempio e tutto il popolo andava da lui ed egli, sedutosi, li ammaestrava. Allora gli scribi e i farisei gli conducono una donna sorpresa in adulterio e, postala nel mezzo, gli dicono: «Maestro, questa donna è stata sorpresa in flagrante adulterio. Ora Mosè, nella Legge, ci ha comandato di lapidare donne come questa. Tu che ne dici?». Questo dicevano per metterlo alla prova e per avere di che accusarlo. Ma Gesù, chinatosi, si mise a scrivere col dito per terra. E siccome insistevano nell'interrogarlo, alzò il capo e disse loro: «Chi di voi è senza peccato, scagli per primo la pietra contro di lei». E chinatosi di nuovo, scriveva per terra. Ma quelli, udito ciò, se ne andarono uno per uno, cominciando dai più anziani fino agli ultimi.

Rimase solo Gesù con la donna là in mezzo. 10 Alzatosi allora Gesù le disse: «Donna, dove sono? Nessuno ti ha condannata?». 11 Ed essa rispose: «Nessuno, Signore». E Gesù le disse: «Neanch'io ti condanno; và e d'ora in poi non peccare più».

Gesù luce del mondo

12 Di nuovo Gesù parlò loro: «Io sono la luce del mondo; chi segue me, non camminerà nelle tenebre, ma avrà la luce della vita».

Discussione della testimonianza di Gesù su se stesso

13 Gli dissero allora i farisei: «Tu dai testimonianza di te stesso; la tua testimonianza non è vera». 14 Gesù rispose: «Anche se io rendo testimonianza di me stesso, la mia testimonianza è vera, perché so da dove vengo e dove vado. Voi invece non sapete da dove vengo o dove vado. 15 Voi giudicate secondo la carne; io non giudico nessuno. 16 E anche se giudico, il mio giudizio è vero, perché non sono solo, ma io e il Padre che mi ha mandato. 17 Nella vostra Legge sta scritto che la testimonianza di due persone è vera: 18 orbene, sono io che do testimonianza di me stesso, ma anche il Padre, che mi ha mandato, mi dà testimonianza». 19 Gli dissero allora: «Dov'è tuo padre?». Rispose Gesù: «Voi non conoscete né me né il Padre; se conosceste me, conoscereste anche il Padre mio». 20 Queste parole Gesù le pronunziò nel luogo del tesoro mentre insegnava nel tempio. Enessuno lo arrestò, perché non era ancora giunta la sua ora.

21 Di nuovo Gesù disse loro: «Io vado e voi mi cercherete, ma morirete nel vostro peccato. Dove vado io, voi non potete venire». 22 Dicevano allora i Giudei: «Forse si ucciderà, dal momento che dice: Dove vado io, voi non potete venire?». 23 E diceva loro: «Voi siete di quaggiù, io sono di lassù; voi siete di questo mondo, io non sono di questo mondo. 24 Vi ho detto che morirete nei vostri peccati; se infatti non credete che io sono, morirete nei vostri peccati». 25 Gli dissero allora: «Tu chi sei?». Gesù disse loro: «Proprio ciò che vi dico. 26 Avrei molte cose da dire e da giudicare sul vostro conto; ma colui che mi ha mandato è veritiero, ed io dico al mondo le cose che ho udito da lui». 27 Non capirono che egli parlava loro del Padre. 28 Disse allora Gesù: «Quando avrete innalzato il Figlio dell'uomo, allora saprete che Io Sono e non faccio nulla da me stesso, ma come mi ha insegnato il Padre, così io parlo. 29 Colui che mi ha mandato è con me e non mi ha lasciato solo, perché io faccio sempre le cose che gli sono gradite». 30 A queste sue parole, molti credettero in lui.

Gesù e Abramo

31 Gesù allora disse a quei Giudei che avevano creduto in lui: «Se rimanete fedeli alla mia parola, sarete davvero miei discepoli; 32 conoscerete la verità e la verità vi farà liberi». 33 Gli risposero: «Noi siamo discendenza di Abramo e non siamo mai stati schiavi di nessuno. Come puoi tu dire: Diventerete liberi?». 34 Gesù rispose: «In verità, in verità vi dico: chiunque commette il peccato è schiavo del peccato. 35 Ora lo schiavo non resta per sempre nella casa, ma il figlio vi resta sempre; 36 se dunque il Figlio vi farà liberi, sarete liberi davvero. 37 So che siete discendenza di Abramo. Ma intanto cercate di uccidermi perché la mia parola non trova posto in voi. 38 Io dico quello che ho visto presso il Padre; anche voi dunque fate quello che avete ascoltato dal padre vostro!». 39 Gli risposero: «Il nostro padre è Abramo». Rispose Gesù: «Se siete figli di Abramo, fate le opere di Abramo! 40 Ora invece cercate di uccidere me, che vi ho detto la verità udita da Dio; questo, Abramo non l'ha fatto. 41 Voi fate le opere del padre vostro». Gli risposero: «Noi non siamo nati da prostituzione, noi abbiamo un solo Padre, Dio!». 42 Disse loro Gesù: «Se Dio fosse vostro Padre, certo mi amereste, perché da Dio sono uscito e vengo; non sono venuto da me stesso, ma lui mi ha mandato. 43 Perché non comprendete il mio linguaggio? Perché non potete dare ascolto alle mie parole, 44 voi che avete per padre il diavolo, e volete compiere i desideri del padre vostro. Egli è stato omicida fin da principio e non ha perseverato nella verità, perché non vi è verità in lui. Quando dice il falso, parla del suo, perché è menzognero e padre della menzogna. 45 A me, invece, voi non credete, perché dico la verità. 46 Chi di voi può convincermi di peccato? Se dico la verità, perché non mi credete? 47 Chi è da Dio ascolta le parole di Dio: per questo voi non le ascoltate, perché non siete da Dio».

48 Gli risposero i Giudei: «Non diciamo con ragione noi che sei un Samaritano e hai un demonio?». 49 Rispose Gesù: «Io non ho un demonio, ma onoro il Padre mio e voi mi disonorate. 50 Io non cerco la mia gloria; vi è chi la cerca e giudica. 51 In verità, in verità vi dico: se uno osserva la mia parola, non vedrà mai la morte». 52 Gli dissero i Giudei: «Ora sappiamo che hai un demonio. Abramo è morto, come anche i profeti, e tu dici: "Chi osserva la mia parola non conoscerà mai la morte". 53 Sei tu più grande del nostro padre Abramo, che è morto? Anche i profeti sono morti; chi pretendi di essere?». 54 Rispose Gesù: «Se io glorificassi me stesso, la mia gloria non sarebbe nulla; chi mi glorifica è il Padre mio, del quale voi dite: "E' nostro Dio!", 55 e non lo conoscete. Io invece lo conosco. E se dicessi che non lo conosco, sarei come voi, un mentitore; ma lo conosco e osservo la sua parola. 56 Abramo, vostro padre, esultò nella speranza di vedere il mio giorno; lo vide e se ne rallegrò». 57 Gli dissero allora i Giudei: «Non hai ancora cinquant'anni e hai visto Abramo?». 58 Rispose loro Gesù: «In verità, in verità vi dico: prima che Abramo fosse, Io Sono». 59 Allora raccolsero pietre per scagliarle contro di lui; ma Gesù si nascose e uscì dal tempio.

Quicˈameˈ riqˈuin li Jesús jun li ixk li quixmux ru xsumlajic

Li Jesús co̱ saˈ li tzu̱l Olivos. Cuulajak chic nak toj ekˈela co̱ cuiˈchic saˈ li templo. Li qˈuila tenamit queˈcuulac riqˈuin. Ut nak quicˈojla, qui‑oc cuiˈchic chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb. Eb laj fariseo ut eb laj tzolol chakˈrab queˈxcˈam riqˈuin li Jesús jun li ixk yo̱ chixmuxbal ru xsumlajic nak queˈxtau ut coxxeˈxxakab chiruheb chixjunileb. Queˈxye: ―At tzolonel, li ixk aˈin yo̱ chixmuxbal ru xsumlajic nak xkatau. Saˈ li chakˈrab li quixqˈue ke laj Moisés naxye nak cutbileb chi pec nak teˈcamsi̱k eb li ixk li nequeˈxmux ru lix sumlajic joˈ xba̱nu li ixk aˈin. Ut la̱at, ¿cˈaˈru nacaye? chanqueb. Queˈxye re li Jesús chi joˈcan yal re rilbal cˈaˈ na ru tixye xban nak yo̱queb chixsicˈbal cˈaˈru teˈxjit cuiˈ. Aban li Jesús quixxulub rib ut qui‑oc chi tzˈi̱bac chiru chˈochˈ riqˈuin ruˈuj rukˈ. Ut xban nak yo̱queb chixpatzˈbal, li Jesús quixakli cuiˈchic ut quixye reheb: ―Li ani ma̱cˈaˈ xma̱c saˈ e̱ya̱nk, aˈan li xbe̱n li tixcut li pec, chan. Ut quixxulub rib ut qui‑oc cuiˈchic chi tzˈi̱bac chiru chˈochˈ. Nak queˈrabi li cˈaˈru quixye, queˈrecˈa rib xban nak cuanqueb xma̱c ut queˈoc chi e̱lc chi xju̱nkaleb. Xbe̱n cua queˈel li che̱quel cui̱nk ut chirixeb aˈan queˈel li toj sa̱jeb. Quicana xjunes li Jesús ut li ixk xakxo chiru. 10 Li Jesús quixakli cuiˈchic ut quixye re li ixk: ―¿Bar cuanqueb li yo̱queb chi jitoc a̱cue? ¿Ma ma̱ ani xqˈuehoc a̱cue chixtojbal a̱ma̱c? chan. 11 Ut li ixk quixye re: ―Ma̱ jun, Ka̱cuaˈ.― Ut li Jesús quixye re: ―Chi moco la̱in tatinqˈue chixtojbal a̱ma̱c. Ayu ut matma̱cob chic, chan.

Li Jesús quixchˈolob xya̱lal chiruheb nak aˈan li Cristo

12 Li Jesús quia̱tinac cuiˈchic riqˈuineb li tenamit ut quixye reheb: ―La̱in lix cutan saken li ruchichˈochˈ. Li ani ta̱pa̱ba̱nk cue la̱in, incˈaˈ chic ta̱cua̱nk saˈ xkˈojyi̱nal ru li ma̱c. Ta̱cua̱nk ban saˈ cutan saken ut ta̱cua̱nk xyuˈam chi junelic, chan. 13 Ut eb laj fariseo queˈxye re: ―Ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ li cˈaˈru yo̱cat chixyebal xban nak cha̱cuix ajcuiˈ la̱at yo̱cat chi a̱tinac, chanqueb. 14 Li Jesús quixye reheb: ―Cuan xcuanquil li ninye usta yo̱quin chi a̱tinac chicuix la̱in xban nak tzˈakal ya̱l li ninye. La̱ex incˈaˈ nequenau bar xinchal chak, chi moco nequenau bar tinxic. Caˈaj cuiˈ la̱in ninnaˈoc re bar xinchal chak ut bar tinxic. 15 La̱ex nequexrakoc a̱tin joˈ nequeraj la̱ex e̱junes. La̱in ma̱ ani saˈ aj be̱n yo̱quin chi rakoc a̱tin. 16 Abanan cui tinrakok a̱tin, tinba̱nu saˈ ti̱quilal xban nak incˈaˈ ninrakoc a̱tin injunes. Ninba̱nu ban joˈ naraj lin Yucuaˈ li quitaklan chak cue. 17 Saˈ le̱ chakˈrab tzˈi̱banbil retalil cui cuan cuibeb li cui̱nk junaj lix cˈaˈuxeb riqˈuin li cˈaˈru teˈxye, tento xpa̱banquil li ra̱tineb. 18 La̱in ninye li ya̱l chicuix ajcuiˈ la̱in. Ut lin Yucuaˈ li quitaklan chak cue, aˈan naxchˈolob ajcuiˈ li ya̱l chicuix, chan li Jesús. 19 Eb laj fariseo queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―¿Ani la̱ yucuaˈ? chanqueb re. Li Jesús quixye reheb: ―La̱ex incˈaˈ nequenau ani lin Yucuaˈ xban nak incˈaˈ nequenau cuu la̱in. Cui ta nequenau cuu la̱in, nequenau aj raj cuiˈ ru lin Yucuaˈ, chan reheb. 20 Chixjunil aˈin quixye li Jesús reheb nak yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb saˈ li templo saˈ li naˈajej bar nequeˈxqˈue cuiˈ lix mayejeb. Ut ma̱ ani quichapoc re xban nak toj ma̱jiˈ nacuulac xkˈehil. 21 Ut li Jesús quixye cuiˈchic reheb: ―La̱in tinxic. Tine̱sicˈ raj chic abanan incˈaˈ tine̱tau xban nak incˈaˈ ta̱ru̱k texxic bar tinxic cuiˈ la̱in. Texca̱mk ban saˈ le̱ ma̱c, chan. 22 Ut eb laj judío queˈxye: ―Aˈan xye nak incˈaˈ naru toxic bar ta̱xic cuiˈ aˈan. ¿Cˈaˈut nak xye ke chi joˈcan? ¿Ma yo̱ chixcˈoxlanquil xcamsinquil rib? chanqueb. 23 Li Jesús quixye reheb: ―La̱ex aj ruchichˈochˈ. Abanan la̱in ma̱cuaˈin aj ruchichˈochˈ. La̱in saˈ choxa xinchal chak. 24 Joˈcan nak xinye e̱re nak texca̱mk saˈ le̱ ma̱c. La̱ex texca̱mk saˈ le̱ ma̱c cui incˈaˈ nequepa̱b nak la̱in ac cuanquin ajcuiˈ chak saˈ xticlajic joˈ xinye e̱re, chan li Jesús. 25 Ut eb aˈan queˈxye re: ―Ye ke. ¿Anihat tzˈakal la̱at? chanqueb. Li Jesús quixye reheb: ―Chalen saˈ xticlajic quinye chak e̱re anihin la̱in. 26 Nabal li cˈaˈak re ru naru tinye raj e̱re re xrakbal a̱tin saˈ e̱be̱n. Li ani quitaklan chak cue, aˈan ti̱c xchˈo̱l ut naxye li ya̱l. Li cˈaˈru xcˈut chicuu li quitaklan chak cue, aˈan li ninye e̱re la̱ex li cuanquex saˈ ruchichˈochˈ, chan. 27 Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈxtau ru nak li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Acuabej Dios. 28 Ut quixye ajcuiˈ li Jesús reheb: ―Nak acak xine̱taksi chiru li cruz re incamsinquil toj aran te̱qˈue retal nak la̱in li taklanbilin chak xban li Dios. Ut te̱nau nak ma̱cˈaˈ ninba̱nu injunes. Li cˈaˈru ninye la̱in, aˈan li quixcˈutbesi chicuu lin Yucuaˈ. 29 Li ani quitaklan chak cue, aˈan cuan cuiqˈuin. Aˈan incˈaˈ quinixcanab injunes xban nak la̱in junelic ninba̱nu li cˈaˈru naraj aˈan, chan li Jesús. 30 Nabaleb queˈpa̱ban re li Jesús nak queˈrabi li cˈaˈru quixye.

Li Jesús quixye aniheb li ralal xcˈajol laj Abraham ut aniheb li ralal xcˈajol laj tza

31 Li Jesús quia̱tinac riqˈuineb laj judío li queˈpa̱ban re. Quixye reheb: ―Cui la̱ex te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye e̱re, la̱exak tzˈakal intzolom. 32 Te̱nau chic li xya̱lal. Ut nak acak xenau chic li xya̱lal, libre chic cua̱nkex, chan. 33 Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye: ―La̱o ralal xcˈajol laj Abraham. Ma̱ jun cua cˈayinbilo chi cˈanjelac chiru anihak. ¿Cˈaˈut nak nacaye nak libre chic cua̱nko? 34 Li Jesús quixye reheb: ―Relic chi ya̱l ninye e̱re nak chixjunileb li nequeˈxba̱nu li ma̱usilal cuanqueb rubel xcuanquil li ma̱c. Chanchan nak cˈayinbileb chi cˈanjelac chiru. 35 Junak cˈayinbil chi cˈanjelac moco ta̱cana̱k ta chi junaj cua saˈ rochoch lix patrón. Aˈut li alalbej, aˈan tento nak ta̱cana̱k saˈ rochoch chi junaj cua. 36 Joˈcan nak cui la̱in li Cˈajolbej tincolok e̱re chiru li ma̱c, relic chi ya̱l libre chic cua̱nkex. 37 La̱in ninnau nak la̱ex xcomonex li ralal xcˈajol laj Abraham. Abanan cuan saˈ e̱ya̱nk li teˈraj incamsinquil xban nak incˈaˈ nacuulac chiruheb li cˈaˈru yo̱quin chixyebal. 38 La̱in ninye li cˈaˈru quixcˈut chicuu lin Yucuaˈ. Ut eb aˈan nequeˈxba̱nu li cˈaˈru quixye reheb lix yucuaˈeb aˈan, chan. 39 Eb aˈan queˈxye re: ―Laj Abraham, aˈan li kaxeˈto̱nil yucuaˈ, chanqueb. Li Jesús quixye reheb: ―Cui ta la̱ex ralal xcˈajol laj Abraham, te̱ba̱nu raj joˈ quixba̱nu laj Abraham. Cha̱bil raj le̱ naˈleb joˈ xnaˈleb aˈan nak quicuan. 40 Abanan la̱ex te̱raj incamsinquil xban nak la̱in xinye e̱re li xya̱lal joˈ quicˈutbesi̱c chicuu xban li Dios Acuabej. Laj Abraham incˈaˈ quixba̱nu joˈ yo̱quex la̱ex. 41 Incˈaˈ yo̱quex chixba̱nunquil li quixye laj Abraham. Yo̱quex ban chixba̱nunquil li naxye le̱ yucuaˈ, chan li Jesús. Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―Moco la̱o ta ralal xcˈajol laj coˈbe̱t. Jun ajcuiˈ li kayucuaˈ cuan. Aˈan li Dios, chanqueb. 42 Li Jesús quixye reheb: ―Cui ta ya̱l nak li Dios e̱yucuaˈ, niquine̱ra raj la̱in xban nak riqˈuin li Dios quinchal chak. Cuanquin arin saˈ e̱ya̱nk. Incˈaˈ quintakla chak cuib injunes. Aˈ li Dios, aˈan li quitaklan chak cue. 43 ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nequetau ru li cˈaˈru ninye? Incˈaˈ nequecˈul li cua̱tin xban nak incˈaˈ nequeraj rabinquil li cˈaˈru yo̱quin chixyebal. 44 La̱ex ralal xcˈajol laj tza. Aˈan li nataklan saˈ e̱be̱n. La̱ex nequeba̱nu li cˈaˈru naraj aˈan xban nak cuanquex rubel xcuanquil. Aˈan aj camsinel chalen saˈ xticlajic. Incˈaˈ nacuulac chiru li ya̱l xban nak aˈan aj ticˈtiˈ. Ac re nak naticˈtiˈic. Aˈan li xyucuaˈil li ticˈtiˈ. 45 La̱in ninye e̱re li xya̱lal. Joˈcan nak incˈaˈ niquine̱pa̱b. 46 ¿Ma cuan junak saˈ e̱ya̱nk ta̱ru̱k tixye nak cuan inma̱c la̱in? Cui ninye li ya̱l, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ niquine̱pa̱b? 47 Cui ta la̱ex ralal xcˈajol li Dios, nequepa̱b raj li cˈaˈru naxye. Abanan la̱ex ma̱cuaˈex ralal xcˈajol li Dios. Joˈcan nak incˈaˈ nequeraj rabinquil li cˈaˈru naxye, chan li Jesús. 48 Queˈchakˈoc eb laj judío ut queˈxye re: ―Ya̱l ajcuiˈ nacaye. Samaria la̱ tenamit ut cuan ma̱us aj musikˈej a̱cuiqˈuin, chanqueb. 49 Li Jesús quixye reheb: ―Ma̱cˈaˈ ma̱us aj musikˈej cuiqˈuin. Li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil la̱in, aˈan xqˈuebal xlokˈal lin Yucuaˈ. Abanan la̱ex niquine̱tzˈekta̱na. 50 La̱in incˈaˈ ninsicˈ inlokˈal. Abanan cuan jun naraj nak ta̱qˈuehekˈ inlokˈal. Ut aˈan li ta̱rakok a̱tin saˈ e̱be̱n xban nak yo̱quex chintzˈekta̱nanquil. 51 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li ani tixba̱nu li cˈaˈru ninye, li jun aˈan incˈaˈ ta̱ca̱mk, chan. 52 Eb laj judío queˈchakˈoc ut queˈxye: ―Anakcuan nakanau chi tzˈakal nak cuan ma̱us aj musikˈej a̱cuiqˈuin. Laj Abraham quicam ut queˈcam ajcuiˈ eb li profeta. Abanan la̱at nacaye nak li ani ta̱ba̱nu̱nk re li cˈaˈru nacaye incˈaˈ ta̱ca̱mk. 53 ¿Ma kˈaxal nim ta biˈ a̱cuanquil la̱at chiru laj Abraham li kaxeˈto̱nil yucuaˈ? Aˈan quicam ut queˈcam ajcuiˈ li profeta. ¿Anihat la̱at nak nacaye chi joˈcan? chanqueb re. 54 Li Jesús quixye reheb: ―Cui la̱in tinqˈue inlokˈal injunes, ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ lin lokˈal. Li naqˈuehoc lin lokˈal, aˈan lin Yucuaˈ li nequeye la̱ex nak aˈan le̱ Dios. 55 La̱ex incˈaˈ nequenau ru aˈan. Abanan la̱in ninnau ru. Cui ut tinye ta nak incˈaˈ ninnau ru, la̱inak raj aj ticˈtiˈ joˈ la̱ex. Aban la̱in ninnau ru ut ninba̱nu li cˈaˈru naxye aˈan. 56 Laj Abraham le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ quisahoˈ saˈ xchˈo̱l nak tincha̱lk saˈ ruchichˈochˈ. Quiril nak quincˈulun ut quisahoˈ saˈ xchˈo̱l xban, chan li Jesús reheb. 57 Eb aˈan queˈxye re: ―¿Chanru nak xacuil ru laj Abraham? La̱at toj ma̱jiˈ nacaba̱nu laje̱b roxcˈa̱l (50) chihab, chanqueb. 58 Li Jesús quichakˈoc ut quixye reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chalen chak saˈ xticlajic nak toj ma̱jiˈ nayoˈla laj Abraham, ac cuanquin ajcuiˈ chak la̱in, chan li Jesús. 59 Cˈajoˈ nak queˈjoskˈoˈ ut queˈoc raj chixcutinquil chi pec. Abanan li Jesús quixmuk rib chiruheb. Qui‑el saˈ li templo ut co̱.