Add parallel Print Page Options

人必须重生

有一个法利赛人,名叫尼哥德慕,是犹太人的官长。 他夜间来到耶稣那里,对他说:“拉比,我们知道你是从 神那里来的教师,因为如果没有 神同在,你所行的这些神迹,就没有人能行。” 耶稣回答:“我实实在在告诉你,人若不重生,就不能见 神的国。” 尼哥德慕说:“人老了,怎能重生呢?难道他能再进母腹生出来吗?” 耶稣回答:“我实实在在告诉你,人若不是从水和圣灵生的,就不能进 神的国。 从肉身生的就是肉身,从灵生的就是灵。 你不要因为我对你说‘你们必须重生’而感到希奇。 风随意而吹,你听见它的响声,却不知道它从哪里来,往哪里去;凡从圣灵生的,也是这样。” 尼哥德慕说:“怎能有这事呢?” 10 耶稣说:“你是以色列人的教师,还不明白这事吗? 11 我实实在在告诉你,我们知道的,才讲论;见过的,就作证,然而你们却不接受我们的见证。 12 我对你们讲地上的事,你们尚且不信,如果讲天上的事,怎能相信呢? 13 除了那从天上降下来的人子(有些抄本作“除了那从天上降下来仍旧在天上的人子”),没有人升过天。 14 摩西在旷野怎样把铜蛇举起,人子也必照样被举起来, 15 使所有信他的人都得永生。

16 “ 神爱世人,甚至把他的独生子赐给他们,叫一切信他的,不至灭亡,反得永生。 17 因为 神差他的儿子到世上来,不是要定世人的罪,而是要使世人借着他得救。 18 信他的,不被定罪;不信的,罪已经定了,因为他不信 神独生子的名。 19 光来到世上,世人因为自己的行为邪恶,不爱光倒爱黑暗,定他们罪的原因,就在这里。 20 凡作恶的都恨光,不来接近光,免得他的恶行暴露出来。 21 凡行真理的,就来接近光,好显明他所作的都是靠着 神而作的。”

他必兴旺,我必衰微

22 这事以后,耶稣和门徒来到犹太地,他和他们住在那里,并且施洗。 23 约翰也在靠近撒冷的艾嫩施洗,因为那里水多;众人都去受洗。 24 那时约翰还没有入狱。 25 约翰的门徒和一个犹太人为洁净礼发生辩论。 26 他们来到约翰那里,对他说:“拉比,你看,从前和你在约旦河东,你为他作见证的那一位,他也在施洗,众人都到他那里去了。” 27 约翰回答:“除了从天上赐下来给他的,人就不能得到甚么。 28 你们自己可以为我作证:我曾说,我不是基督,不过是奉差遣作他的先锋的。 29 娶新娘的是新郎。新郎的好友站在那里听着,听见新郎的声音就非常喜乐。因此,我这喜乐满溢了! 30 他必兴旺,我必衰微。

从天上来的

31 “那从天上来的,是在万有之上;从地上来的,是属于地,所讲的也是属于地。那从天上来的,是超越万有之上。 32 他把所见所闻的见证出来,可是没有人接受他的见证。 33 那接受他的见证的,就确认 神是真的。 34  神所差来的那一位讲 神的话,因为 神把圣灵无限地赐给他。 35 父爱子,已经把万有交在他手里。 36 信子的,有永生;不信从子的,必不得见永生, 神的震怒却常在他身上。”

La j Nicodemo quicuulac chi a̱tinac riqˈuin li Jesús

Quicuan jun li cui̱nk aj fariseo aj Nicodemo xcˈabaˈ. Aˈan xcomoneb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío. Saˈ jun li kˈojyi̱n laj Nicodemo quicuulac chi a̱tinac riqˈuin li Jesús ut quixye re: ―At tzolonel, la̱o nakanau nak riqˈuin li Dios chalenakat chak chokˈ aj tzolol ke xban nak ma̱ ani ta̱ru̱k tixba̱nu li milagros li nacaba̱nu la̱at cui ta ma̱cuaˈ riqˈuin xcuanquil li Dios, chan. Quichakˈoc li Jesús ut quixye re: ―Relic chi ya̱l ninye a̱cue, ma̱ ani naru ta̱oc rubel xnimajcual cuanquilal li Dios cui incˈaˈ ta̱yoˈla̱k cuiˈchic xcaˈ sut, chan li Jesús. Laj Nicodemo quixye re: ―¿Chan ta cuiˈ ru nak ta̱yoˈla̱k cuiˈchic xcaˈ sut junak cui̱nk? ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ ta̱oc cuiˈchic riqˈuin lix naˈ ut ta̱yoˈla̱k cuiˈchic xcaˈ sut? chan. Quichakˈoc li Jesús ut quixye re: ―Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak ani incˈaˈ ta̱yoˈla̱k riqˈuin haˈ ut riqˈuin li Santil Musikˈej moco ta̱ru̱k ta ta̱oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. Li ani yoˈlajenak riqˈuin lix naˈ xyucuaˈ cuan xyuˈam saˈ ruchichˈochˈ. Abanan li ani yoˈlajenak riqˈuin li Santil Musikˈej cuan xyuˈam chi junelic. Misach a̱chˈo̱l xban nak xinye a̱cue nak tento tatyoˈla̱k cuiˈchic xcaˈ sut. Li ikˈ nanumeˈ bar naraj chi incˈaˈ nacanau bar nachal chak chi moco nacanau bar yo̱ chi xic. Incˈaˈ nacacuil ru. Caˈaj cuiˈ lix ya̱b nacacuabi nak nanumeˈ. Joˈcan ajcuiˈ lix yuˈameb li yoˈlajenakeb riqˈuin li Santil Musikˈej. Cuan xyuˈameb chi junelic chi incˈaˈ nacanau chi tzˈakal chanru, chan li Jesús. Quichakˈoc laj Nicodemo ut quixye re: ―¿Chanru nak nacˈulman aˈin? Incˈaˈ nintau ru, chan. 10 Li Jesús quixye re: ―La̱at aj tzolol reheb laj Israel ut incˈaˈ nacatau ru li yo̱quin chixyebal. 11 Relic chi ya̱l ninye e̱re: La̱o nocoa̱tinac chirix li nakanau. Ut nakachˈolob resil li cˈaˈru nakil. Abanan la̱ex incˈaˈ nequecˈu̱luban li cˈaˈru nakachˈolob xya̱lal che̱ru. 12 La̱at incˈaˈ nacapa̱b li cˈaˈru ninye a̱cue chirix li cˈaˈru nacˈulman saˈ ruchichˈochˈ. ¿Ma tojaˈ ta chic ta̱pa̱b nak tinye a̱cue li choxahil naˈleb? 13 Ma̱ ani quicuulac saˈ choxa. Caˈaj cuiˈ la̱in li Cˈajolbej. La̱in xinchal chak saˈ choxa. 14 Nak toj cuanqueb laj judío saˈ li chaki chˈochˈ, laj Moisés quixtaksi chiru jun cheˈ jun li cˈantiˈ yi̱banbil riqˈuin li chˈi̱chˈ bronce. Joˈcan ajcuiˈ la̱in li Cˈajolbej. Tento nak tintaksi̱k chiru jun li cheˈ, 15 re nak chixjunileb li teˈpa̱ba̱nk cue la̱in incˈaˈ teˈsachk. Teˈcua̱nk ban xyuˈam chi junelic. 16 Li Dios cˈajoˈ nak quixraheb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ nak quixqˈue li Ralal junaj chi ribil re nak chixjunileb li ani teˈpa̱ba̱nk re incˈaˈ teˈsachk. Ta̱cua̱nk ban xyuˈameb chi junelic. 17 Li Dios incˈaˈ quixtakla chak li Ralal saˈ ruchichˈochˈ chixtenebanquil li tojba ma̱c saˈ xbe̱neb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Quixtakla ban chak re nak saˈ xcˈabaˈ aˈan teˈcolekˈ. 18 Li ani napa̱ban re, ma̱cˈaˈ li tojba ma̱c saˈ xbe̱n. Abanan li ani incˈaˈ napa̱ban re, ac cuan li tojba ma̱c saˈ xbe̱n xban nak incˈaˈ xpa̱b li Ralal li Dios, li junaj chi ribil. 19 Xban nak incˈaˈ nequeˈpa̱ban, cuan li tojba ma̱c saˈ xbe̱neb. Li Cˈajolbej quicˈulun saˈ ruchichˈochˈ chixcˈutbal li xya̱lal chiruheb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Aˈan chanchan li cutan. Abanan eb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ kˈaxal queˈraj cua̱nc saˈ xkˈojyi̱nal ru li ma̱c ut incˈaˈ queˈraj cua̱nc saˈ li cutan xban nak incˈaˈ us lix naˈlebeb. 20 Li ani nequeˈxba̱nu li ma̱usilal, xicˈ nequeˈril li xya̱lal. Incˈaˈ nacuulac chiruheb cua̱nc saˈ xya̱lal xban nak incˈaˈ nequeˈraj ta̱cˈutu̱nk li ma̱usilal nequeˈxba̱nu. 21 Abanan li ani cuanqueb saˈ ti̱quilal, nequeˈcuulac chiru cua̱nc saˈ xya̱lal re nak ta̱cˈutu̱nk nak nequeˈxba̱nu li cˈaˈru naraj li Dios, chan li Jesús.

Laj Juan naxchˈolob cuiˈchic xya̱lal nak li Jesús aˈan li Mesías

22 Chirix chic aˈin, li Jesús co̱ saˈ li naˈajej Judea rochbeneb lix tzolom. Aran queˈcana cuib oxib cutan ut yo̱ chi cubsi̱nc haˈ. 23 Laj Juan laj Cubsihom Haˈ yo̱ ajcuiˈ chi cubsi̱nc haˈ saˈ li naˈajej Enón li cuan nachˈ riqˈuin li naˈajej Salim xban nak aran cuan nabal li haˈ. Ut nequeˈcuulac li cristian riqˈuin ut naxcubsi xhaˈeb. 24 Aˈin quicˈulman nak toj ma̱jiˈ quiqˈueheˈ saˈ tzˈalam laj Juan. 25 Queˈoc chixcuechˈinquil ribeb lix tzolom laj Juan riqˈuineb laj judío. Queˈxcuechˈi ribeb chirix li cubi haˈ li yo̱queb chixba̱nunquil. 26 Queˈcuulac lix tzolom laj Juan riqˈuin ut queˈxye re: ―At tzolonel, li cui̱nk li quicuulac a̱cuiqˈuin aran jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li cachˈolob chak resil chiku, aˈan yo̱ chi cubsi̱nc haˈ. Ut chixjunileb li cristian yo̱queb chi cuulac riqˈuin, chanqueb. 27 Quichakˈoc laj Juan ut quixye: ―Junak cui̱nk ma̱cˈaˈ cˈaˈru tixba̱nu chi incˈaˈ ta qˈuebil re xban li Dios. 28 La̱ex querabi ajcuiˈ chak nak quinye nak moco la̱in ta li Cristo. Yal taklanbilin ban chak xbe̱n cua chiru aˈan chixchˈolobanquil li resilal. 29 Junak cui̱nk xic re chi sumla̱c cuan li ixakilbej riqˈuin. Ut li rami̱g cuan aran ut nasahoˈ saˈ xchˈo̱l chirabinquil li naxye li be̱lomej. Li Cristo, aˈan joˈ jun li be̱lomej ut la̱in yal joˈ jun li rami̱g. La̱in nasahoˈ saˈ inchˈo̱l nak yo̱queb chi xic li cristian riqˈuin xban nak aˈan li tzˈakal aj Colonel. 30 Tento nak aˈan ta̱nima̱nk xcuanquil ut la̱in ta̱cube̱k incuanquil, chan laj Juan.

Li xchal chak saˈ choxa, aˈan li kˈaxal nim xcuanquil

31 Ut quixye ajcuiˈ laj Juan: ―Aˈan xchal chak saˈ choxa ut kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱n chixjunil. La̱in quinyoˈla saˈ ruchichˈochˈ ut rehin ajcuiˈ li ruchichˈochˈ. Ut nina̱tinac chirix li cˈaˈru nacˈulman saˈ ruchichˈochˈ. Li jun li xchal chak saˈ choxa, aˈan li kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱n chixjunil. 32 Ut li cˈaˈru quiril ut quirabi, aˈan li naxchˈolob xya̱lal. Abanan moco qˈuiheb ta li nequeˈpa̱ban re li cˈaˈru naxye. 33 Abanan li ani naxpa̱b li cˈaˈru naxye, riqˈuin aˈan naxcˈut nak naxpa̱b nak tzˈakal ya̱l li cˈaˈru yebil xban li Dios. 34 Li Jesucristo, aˈan taklanbil chak xban li Dios ut naxye li cˈaˈru nayeheˈ re xban li Dios xban nak li Santil Musikˈej cuan riqˈuin chi tzˈakal. 35 Li Acuabej Dios naxra li Ralal ut quixkˈaxtesi chixjunil saˈ rukˈ aˈan, ut aˈan chic yal re saˈ xbe̱n. 36 Li ani napa̱ban re li Cˈajolbej cuan xyuˈam chi junelic. Ut li ani incˈaˈ napa̱ban re li Cˈajolbej incˈaˈ ta̱cua̱nk xyuˈam chi junelic. Cuan ban li tojba ma̱c saˈ xbe̱n, chan laj Juan.