Omorurile ai căror făptuitori sunt necunoscuţi

21 Dacă, în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău, se găseşte întins în mijlocul unui câmp un om ucis, fără să se ştie cine l-a lovit, ² bătrânii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până în cetăţile de primprejur. ³ Când se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrânii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă şi care să nu fi tras la jug. ⁴ Să ducă viţeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată şi unde nu se ară, nici nu se seamănă şi, acolo, să taie capul viţelei în vale. ⁵ Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi, căci pe ei^(A) i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească şi să binecuvânteze în Numele Domnului, şi ei trebuie să hotărască^(B) în orice ceartă şi în orice rănire. ⁶ Toţi bătrânii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-şi spele^(C) mâinile pe viţeaua căreia i-au tăiat capul în vale. ⁷ Şi, luând cuvântul, să zică: ‘Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta şi ochii noştri nu l-au văzut vărsându-se. ⁸ Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu^(D) pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel.’ Şi sângele acela nu-i va fi pus în socoteală. ⁹ Astfel trebuie să cureţi^(E) din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.

Prinşii de război. Drepturile întâilor născuţi

¹⁰ Când vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, dacă Domnul îi dă în mâinile tale, şi vei lua prinşi din ei, ¹¹ poate că printre cei prinşi vei vedea o femeie frumoasă şi vei dori s-o iei de nevastă. ¹² Atunci s-o aduci înăuntrul casei tale. Ea să-şi radă capul şi să-şi taie unghiile, ¹³ să-şi lepede hainele pe care le purta când a fost prinsă, să locuiască în casa ta şi să plângă^(F) pe tatăl şi pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat şi ea să-ţi fie nevastă. ¹⁴ Dacă nu-ţi va mai place, s-o laşi să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca şi cu o roabă, pentru că ai înjosit-o^(G). ¹⁵ Dacă un om care are două neveste iubeşte pe una şi nu iubeşte^(H) pe cealaltă şi dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubeşte, ¹⁶ când îşi^(I) va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubeşte, în locul fiului aceleia pe care n-o iubeşte şi care este întâiul născut. ¹⁷ Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubeşte şi să-i dea o parte îndoită^(J) din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod^(K) al puterii lui şi lui i se cuvine dreptul^(L) de întâi născut.

Fiii neascultători

¹⁸ Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui şi nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, ¹⁹ tatăl şi mama să-l ia şi să-l ducă la bătrânii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte. ²⁰ Să spună bătrânilor cetăţii lui: ‘Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru şi este lacom şi beţiv.’ ²¹ Şi toţi oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre şi să moară. Astfel să cureţi^(M) răul din mijlocul tău, pentru ca^(N) tot Israelul s-audă şi să se teamă.

Despre cei spânzuraţi

²² Dacă se va omorî un om care a săvârşit o nelegiuire vrednică de pedeapsa^(O) cu moartea şi l-ai spânzurat de un lemn, ²³ trupul lui^(P) mort să nu stea noaptea pe lemn, ci să-l îngropi în aceeaşi zi, căci cel spânzurat^(Q) este blestemat înaintea lui Dumnezeu, şi să nu spurci^(R) ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.