希伯来书 10
Chinese Standard Bible (Simplified)
完美的祭
10 既然律法带有那将要来的美好事物的影子，它不是那些事物的本像，就绝不能藉着年年不断地献上同样的祭物，使近前来的人得以完全。 2 否则，事奉的人因为一次性地被洁净，不再觉得有罪孽，难道不早就停止献祭了吗？ 3 然而这些祭物使人年年都想起罪孽来， 4 因为公牛和山羊的血，不可能把罪孽除去。
5 所以，基督进入世界的时候，他说：
8 上文说：祭物、供物、燔祭和赎罪祭不是你所希望的，也不是你所喜悦的，尽管这些都是照着律法献上的； 9 接着又说：“看哪[c]，我来了！是要遵行你的旨意！”神废除前者，是为了确立后者。 10 我们凭着这旨意，藉着耶稣基督身体做供物，就已经一次性地被分别为圣了。
11 所有的祭司天天都站着服事，再三地献上同样的祭物，但这些祭物绝不能把罪孽除掉， 12 而这一位为赎罪孽献上了一个永远的祭物，就在神的右边坐下了， 13 此后一直等候他的敌人被放在他的脚下做脚凳。 14 事实上，他藉着一个供物，使那些被分别为圣的人永远得以完全。 15 圣灵也向我们做见证，因为他说过[d]：
16 “主说：‘在那些日子以后，
我要与他们订立这样的约：
我要把我的法则放在他们的心上，
刻在他们的意念中。’”[e]
17 然后又说：
18 所以在哪里这些罪得了赦免，在哪里就不再有赎罪的供物了。
敬神的劝勉
19 因此，弟兄们，我们藉着耶稣的血，可以坦然无惧地进入至圣所。 20 他为我们开辟了一条又新又活的道路，从幔子经过；这幔子就是他的身体。 21 既然我们有一位伟大的祭司管理神的家， 22 既然我们的心被血[h]洒过，脱离了罪恶感，身体也被清水洗净了，就让我们怀着真诚的心，以确信不移的信仰近前来； 23 让我们毫不动摇地持守所告白的盼望，因为向我们应许的那一位是信实的； 24 让我们彼此看顾，好激励爱心和美好的工作。 25 你们不要放弃自己的聚会，像某些人所习惯的那样，而要彼此鼓励；你们既然看见那日子[i]临近，就更应该这样。
警告明知故犯的罪
26 要知道，我们领受了真理的知识以后，如果还故意犯罪，就不再有赎罪的祭物被保留下来； 27 只保留了对审判的可怕等待，和那将要吞灭敌对者的嫉恨之火。 28 任何拒绝摩西律法的人，凭两个或三个见证人的见证，就得不到怜悯而死， 29 何况一个人践踏了神的儿子，把那使自己成圣的立约之血看做是俗物，又侮辱了恩典的圣灵，你们想想，这个人难道不该受更厉害的惩罚吗？ 30 因为我们认识曾说过“报应在我，我将回报[j]”[k]的那一位，他又说过“主要审判自己的子民。”[l] 31 落在永生神的手中实在可怕。
32 你们要回想原先的日子：当你们蒙了光照以后，忍受了许多痛苦挣扎； 33 有时候当众受责骂、受患难；有时候陪伴那些受到同样遭遇的人。 34 的确，你们不但同情了那些被囚禁的人[m]，而且当自己所拥有的被夺去时，你们也甘心接受了，因为知道你们在天上[n]有更好的、长存的产业。 35 所以，不要丢弃你们的确信，这确信带来极大的报偿。 36 其实，你们需要忍耐，好在你们行完神的旨意以后，可以领受所应许的。
37 要知道，还有一点点时候，
“要来的那一位就要来临，他不会迟延。
38 我的义人将因信而活；
如果他退缩，
我的心就不喜悦他。”[o]
39 然而，我们不是退缩以致灭亡[p]的人，而是有信仰以致保全灵魂[q]的人。
Footnotes
- 希伯来书 10:5 神哪——辅助词语。
- 希伯来书 10:7 《诗篇》40:6-8。
- 希伯来书 10:9 看哪——有古抄本作“看，神哪”。
- 希伯来书 10:15 说过——有古抄本作“预先说过”。
- 希伯来书 10:16 《耶利米书》31:33。
- 希伯来书 10:17 罪恶——原文直译“不法”。
- 希伯来书 10:17 《耶利米书》31:34。
- 希伯来书 10:22 血——辅助词语。
- 希伯来书 10:25 日子——指“基督再来的日子”。
- 希伯来书 10:30 有古抄本附“——这是主说的”。
- 希伯来书 10:30 《申命记》32:35。
- 希伯来书 10:30 《申命记》32:36。
- 希伯来书 10:34 那些被囚禁的人——有古抄本作“被囚禁的我”。
- 希伯来书 10:34 有古抄本没有“在天上”。
- 希伯来书 10:38 《哈巴谷书》2:3-4。
- 希伯来书 10:39 灭亡——或译作“沉沦”。
- 希伯来书 10:39 灵魂——或译作“生命”。
Hebrews 10
King James Version
10 For the law having a shadow of good things to come, and not the very image of the things, can never with those sacrifices which they offered year by year continually make the comers thereunto perfect.
2 For then would they not have ceased to be offered? because that the worshippers once purged should have had no more conscience of sins.
3 But in those sacrifices there is a remembrance again made of sins every year.
4 For it is not possible that the blood of bulls and of goats should take away sins.
5 Wherefore when he cometh into the world, he saith, Sacrifice and offering thou wouldest not, but a body hast thou prepared me:
6 In burnt offerings and sacrifices for sin thou hast had no pleasure.
7 Then said I, Lo, I come (in the volume of the book it is written of me,) to do thy will, O God.
8 Above when he said, Sacrifice and offering and burnt offerings and offering for sin thou wouldest not, neither hadst pleasure therein; which are offered by the law;
9 Then said he, Lo, I come to do thy will, O God. He taketh away the first, that he may establish the second.
10 By the which will we are sanctified through the offering of the body of Jesus Christ once for all.
11 And every priest standeth daily ministering and offering oftentimes the same sacrifices, which can never take away sins:
12 But this man, after he had offered one sacrifice for sins for ever, sat down on the right hand of God;
13 From henceforth expecting till his enemies be made his footstool.
14 For by one offering he hath perfected for ever them that are sanctified.
15 Whereof the Holy Ghost also is a witness to us: for after that he had said before,
16 This is the covenant that I will make with them after those days, saith the Lord, I will put my laws into their hearts, and in their minds will I write them;
17 And their sins and iniquities will I remember no more.
18 Now where remission of these is, there is no more offering for sin.
19 Having therefore, brethren, boldness to enter into the holiest by the blood of Jesus,
20 By a new and living way, which he hath consecrated for us, through the veil, that is to say, his flesh;
21 And having an high priest over the house of God;
22 Let us draw near with a true heart in full assurance of faith, having our hearts sprinkled from an evil conscience, and our bodies washed with pure water.
23 Let us hold fast the profession of our faith without wavering; (for he is faithful that promised;)
24 And let us consider one another to provoke unto love and to good works:
25 Not forsaking the assembling of ourselves together, as the manner of some is; but exhorting one another: and so much the more, as ye see the day approaching.
26 For if we sin wilfully after that we have received the knowledge of the truth, there remaineth no more sacrifice for sins,
27 But a certain fearful looking for of judgment and fiery indignation, which shall devour the adversaries.
28 He that despised Moses' law died without mercy under two or three witnesses:
29 Of how much sorer punishment, suppose ye, shall he be thought worthy, who hath trodden under foot the Son of God, and hath counted the blood of the covenant, wherewith he was sanctified, an unholy thing, and hath done despite unto the Spirit of grace?
30 For we know him that hath said, Vengeance belongeth unto me, I will recompense, saith the Lord. And again, The Lord shall judge his people.
31 It is a fearful thing to fall into the hands of the living God.
32 But call to remembrance the former days, in which, after ye were illuminated, ye endured a great fight of afflictions;
33 Partly, whilst ye were made a gazingstock both by reproaches and afflictions; and partly, whilst ye became companions of them that were so used.
34 For ye had compassion of me in my bonds, and took joyfully the spoiling of your goods, knowing in yourselves that ye have in heaven a better and an enduring substance.
35 Cast not away therefore your confidence, which hath great recompence of reward.
36 For ye have need of patience, that, after ye have done the will of God, ye might receive the promise.
37 For yet a little while, and he that shall come will come, and will not tarry.
38 Now the just shall live by faith: but if any man draw back, my soul shall have no pleasure in him.
39 But we are not of them who draw back unto perdition; but of them that believe to the saving of the soul.
Evrei 10
Nouă Traducere În Limba Română
Jertfa lui Cristos, o dată pentru totdeauna
10 Legea are doar o umbră a lucrurilor bune care urmează să vină, nu înfăţişarea propriu-zisă a lucrurilor. De aceea, ea nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, care sunt aduse an de an, să-i desăvârşească pe cei care se apropie. 2 Altfel, oare n-ar fi încetat ele să fie aduse, dacă cei care se închină ar fi fost curăţiţi o dată pentru totdeauna şi n-ar mai fi avut conştienţa păcatului? 3 Însă aceste jertfe amintesc anual de păcate, 4 pentru că este imposibil ca sângele boilor şi al caprelor să îndepărteze păcatul.
5 De aceea când vine în lume, El spune:
„Tu nu ai dorit nici jertfă, nici dar de mâncare,
ci Mi-ai pregătit un trup.
6 Ţie nu Ţi-au plăcut
nici arderile de tot, nici jertfele pentru păcat.
7 Atunci am zis: «Iată că vin
– în sulul cărţii este scris despre Mine –
vin să fac voia Ta, Dumnezeule.»“[a]
8 După ce a zis, mai sus: „Tu nu ai dorit, nici nu Ţi-au plăcut jertfe, daruri de mâncare, arderi de tot şi jertfe pentru păcat“ – care sunt aduse potrivit cu Legea – 9 a adăugat: „Iată că vin să fac voia Ta.“ A dat astfel la o parte prima ordine pentru a o instaura pe a doua. 10 Prin acea voie am fost noi sfinţiţi, şi anume prin jertfa trupului lui Isus Cristos, o dată pentru totdeauna.
11 Fiecare preot stă în fiecare zi şi îşi face slujba, aducând din nou şi din nou aceleaşi jertfe, care nu pot niciodată să îndepărteze păcatele, 12 însă după ce Cristos a adus o singură jertfă pentru păcate, pentru totdeauna, S-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu 13 şi de atunci aşteaptă până când duşmanii Lui vor fi făcuţi aşternut al picioarelor Lui. 14 Căci, printr-o singură jertfă, El i-a desăvârşit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinţiţi.
15 Duhul Sfânt, de asemenea, depune mărturie înaintea noastră. După ce spune:
16 „Acesta este legământul pe care-l voi încheia cu ei
după acele zile, zice Domnul:
voi pune legile Mele în inimile lor
şi le voi scrie în mintea lor.“[b],
17 adaugă:
„Şi nu-Mi voi mai aduce aminte
de păcatele şi fărădelegile lor.“[c]
18 Acolo unde există iertare pentru acestea, nu mai este nevoie de nici o jertfă pentru păcat.
Îndemn la perseverenţă
19 Aşadar, fraţilor, întrucât îndrăznim să intrăm în Locul Preasfânt prin sângele lui Cristos, 20 prin calea cea nouă şi vie pe care El a deschis-o pentru noi prin draperie – care este trupul Său – 21 şi întrucât avem un Mare Preot peste casa lui Dumnezeu, 22 să ne apropiem cu o inimă sinceră, în siguranţa deplină a credinţei, având inimile curăţite de conştiinţa rea şi trupurile spălate cu apă curată! 23 Să păstrăm cu fermitate nădejdea pe care o mărturisim, pentru că Cel Care a promis este credincios! 24 Să fim preocupaţi cum să ne îndemnăm unii pe alţii la dragoste şi la fapte bune! 25 Să nu renunţăm să ne adunăm laolaltă, aşa cum obişnuiesc unii, ci să ne încurajăm unii pe alţii, cu atât mai mult cu cât vedeţi că Ziua se apropie!
26 Dacă noi păcătuim în mod intenţionat, după ce ni s-a făcut cunoscut adevărul, nu mai este nici o jertfă pentru păcat, 27 ci numai o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi a focului cumplit care-i va mistui pe cei care I se împotrivesc lui Dumnezeu. 28 Oricine n-a ascultat de Legea lui Moise a murit fără îndurare, pe baza mărturiei a doi sau trei martori. 29 Cu cât mai sever credeţi că trebuie pedepsit un om care-L dispreţuieşte pe Fiul lui Dumnezeu, care consideră ca fiind fără valoare sângele legământului prin care a fost sfinţit şi care-L insultă pe Duhul harului?! 30 Îl cunoaştem pe Cel Care a spus:
„A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti!“[d]
Şi, din nou:
„Domnul Îşi va judeca poporul.“[e]
31 Înfricoşător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu!
32 Amintiţi-vă însă de acele zile de la început, când, după ce aţi fost luminaţi, aţi îndurat multă luptă, în suferinţe, 33 fiind uneori expuşi în mod public abuzului şi persecuţiei, iar alteori fiind părtaşi cu cei ce au fost trataţi astfel. 34 Aţi împărtăşit suferinţele celor închişi şi aţi răbdat cu bucurie jefuirea bunurilor voastre, ştiind că voi aveţi ceva mai bun şi care rămâne. 35 De aceea, să nu vă părăsiţi acea încredere, care aduce o mare răsplată! 36 Căci aveţi nevoie de răbdare, pentru ca, după ce aţi făcut voia lui Dumnezeu, să puteţi primi ceea ce a fost promis.
37 „Totuşi, încă puţin, foarte puţin, şi Cel Ce vine va veni şi nu va întârzia!
38 Însă cel drept al Meu va trăi prin credinţă.
Sufletul Meu nu găseşte plăcere în cel care dă înapoi.“[f]
39 Însă noi nu suntem dintre cei ce dau înapoi şi care astfel sunt pierduţi, ci dintre cei ce au credinţă pentru a-şi scăpa sufletul.
Footnotes
- Evrei 10:7 Vezi LXX, Ps. 40:6-7
- Evrei 10:16 Vezi Ier. 31:33
- Evrei 10:17 Vezi Ier. 31:34
- Evrei 10:30 Vezi Deut. 32:35
- Evrei 10:30 Vezi Deut. 32:36; Ps. 135:14
- Evrei 10:38 Vezi Hab. 2:3, 4
Copyright © 2011 by Global Bible Initiative
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.