巴拿巴和掃羅接受差遣

13 安提阿教會中有幾位先知和教師,就是巴拿巴、綽號「黑人」的希緬、古利奈人路求、與分封王希律一同長大的馬念以及掃羅。 一天,他們正在敬拜主、禁食的時候,聖靈對他們說:「要為我把巴拿巴和掃羅分別出來,好讓他們做我呼召他們去做的事。」 於是,他們禁食禱告並把手按在巴拿巴和掃羅身上,然後差遣他們出去。

二人受聖靈差遣,下到西流基,從那裡乘船去塞浦路斯。 他們到了撒拉米,就在當地的猶太會堂傳講上帝的道。約翰·馬可作他們的助手。

他們走遍全島,遠至帕弗,在那裡遇見一個冒充先知的猶太術士巴·耶穌。 這人和當地的士求·保羅總督常有來往。士求·保羅是個聰明人,他邀請了巴拿巴和掃羅來,要聽上帝的道。 但希臘名字叫以呂馬的那個術士反對使徒,試圖攔阻總督信主。 又名保羅的掃羅被聖靈充滿,盯著他說: 10 「你這魔鬼的兒子,充滿了詭詐和邪惡,是一切正義之敵,到現在還想歪曲主的正道嗎? 11 現在主要親手懲罰你,使你瞎眼,暫時不見天日!」

他頓覺眼前一片漆黑,只好四處摸索,求人領他走路。 12 總督看見所發生的事,對主的道感到驚奇,就信了。

保羅傳揚基督

13 保羅和同伴從帕弗乘船到旁非利亞的別加。約翰·馬可在那裡離開他們回耶路撒冷去了。 14 他們由別加繼續前行,來到彼西底區的安提阿。在安息日那天,他們進了會堂坐下來。 15 讀完律法書和先知書後,會堂主管派人告訴他們:「弟兄們,如果你們有什麼勸勉眾人的話,請講。」

16 保羅站起來向大家揮手示意,說:「各位以色列同胞和各位敬畏上帝的外族朋友們,請聽我說。 17 以色列的上帝揀選了我們的祖先,讓他們在埃及寄居期間人丁興旺成為大族,後來祂伸出臂膀帶領他們離開埃及。 18 他們在曠野漂泊的那四十年間,上帝一直照顧、容忍他們。 19 後來上帝又滅了迦南境內的七族,把土地分給他們作產業。 20 前後歷時約四百五十年。之後,上帝又為他們設立士師,直到撒母耳先知的時代。

21 「後來,他們求上帝為他們立一位王,上帝就選立便雅憫支派中基士的兒子掃羅為王,執政四十年。 22 之後,上帝廢掉掃羅,選立大衛作王,並為他作證說,『我找到了耶西的兒子大衛,他是合我心意的人,他必遵行我一切的旨意。』 23 上帝照自己的應許,從大衛的後裔中為以色列人立了一位救主,就是耶穌。 24 在耶穌還未公開露面以前,約翰已經勸告以色列人要悔改,接受洗禮。 25 約翰在工作快要完成的時候說,『你們以為我是誰?我不是基督。在我之後來的那位,我連給祂解鞋帶也不配。』

26 「弟兄們,各位亞伯拉罕的子孫和敬畏上帝的外族人啊,這救恩之道原是傳給我們的。 27 可是耶路撒冷的人和他們的官長不知道耶穌是基督,雖然每個安息日都誦讀先知的信息,卻把基督判死罪。這正應驗了先知們的話。 28 他們雖然找不到判祂死罪的理由,卻強求彼拉多將祂處死。 29 祂受死的記載全部應驗之後,有人把祂從十字架上取下來,安放在石墓裡。 30 但上帝卻使祂從死裡復活。 31 之後有許多天,那些從加利利跟隨祂上耶路撒冷的人都看見過祂,他們如今在百姓中都是祂的見證人。 32 我們要報給你們一個好消息,上帝給我們祖先的應許, 33 祂藉著使耶穌復活已為我們做子孫的成就了。正如詩篇第二篇所說,

『你是我的兒子,
我今日成為你父親。』

34 聖經曾這樣記載上帝使祂從死裡復活、永不朽壞的事,

『我必將應許大衛的聖潔、
可靠的恩福賜給你們。』

35 又在詩篇上說,

『你必不讓你的聖者身體朽壞。』

36 「大衛在世時遵行上帝的旨意,最後死了,葬在他祖先那裡,肉身也朽壞了。 37 然而,上帝使之復活的那位卻沒有朽壞。 38 所以,弟兄們,你們應該知道,赦罪的信息是藉著耶穌傳給你們的。 39 你們靠遵行摩西律法不能被稱為義人,只有信靠耶穌才能被稱為義人。 40 你們要當心,免得先知說的話應驗在你們身上,

41 『藐視真理的人啊,看吧!
你們要在驚懼中滅亡,
因為我要在你們的時代行一件事,
即使有人告訴你們,
你們也不會信。』」

42 保羅和巴拿巴離開會堂時,會堂裡的人請求他們下一個安息日再來講道。 43 許多猶太人和誠心改信猶太教的外族人都跟隨保羅和巴拿巴,二人就與他們談論,勸勉他們要堅定不移地信靠上帝的恩典。

44 到了下一個安息日,幾乎全城的人都聚集起來,要聽上帝的道。 45 猶太人看見那麼多人聚集,充滿嫉妒,便反駁保羅所講的,誹謗他。 46 保羅和巴拿巴毫不畏懼地說:「上帝的道本該先傳給你們,你們既然拒絕接受,認為自己不配得永生,我們現在就把這道傳給外族人。 47 因為主這樣吩咐我們,

『我已使你成為外族人的光,
好把救恩帶到地極。』」

48 外族人聽後,非常歡喜,頌讚主的道。凡被選定得永生的人都信了主。 49 主的道傳遍了那個地方。

50 但猶太人煽動虔誠的貴婦和城中顯要迫害保羅和巴拿巴,將二人趕出城去。 51 保羅和巴拿巴便當眾跺掉腳上的塵土[a],去了以哥念。 52 門徒滿心喜樂,被聖靈充滿。

Footnotes

  1. 13·51 表示兩不相干,參見馬太福音10·14

Queˈxtiquib lix cˈanjel laj Bernabé ut laj Saulo

13  Saˈ xya̱nkeb laj pa̱banel aran Antioquía cuanqueb profeta ut cuanqueb aj tzolonel. Aˈaneb aˈin: laj Bernabé, laj Simón li nequeˈxye Niger re, laj Lucio Cirene xtenamit, laj Manaén li quiqˈuiresi̱c riqˈuin laj Herodes li acuabej, ut laj Saulo. Nak yo̱queb chi tijoc chiru li Dios ut chi ayunic, li Santil Musikˈej quixye reheb: ―Qˈuehomakeb xjuneseb laj Saulo ut laj Bernabé re nak teˈxba̱nu li cˈanjel aˈin li sicˈbileb cuiˈ ru inban, chan. Queˈxba̱nu lix ayu̱n ut queˈtijoc nak queˈxqˈue li rukˈeb saˈ xbe̱neb laj Saulo ut laj Bernabé. Tojoˈnak queˈxchakˈrabiheb. Laj Saulo ut laj Bernabé queˈco̱eb Seleucia joˈ quiyeheˈ reheb xban li Santil Musikˈej. Queˈel aran ut queˈco̱eb chiru haˈ toj Chipre. Ut nak queˈcuulac Salamina, queˈxchˈolob xya̱lal li ra̱tin li Dios saˈ eb li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Ut laj Juan Marcos yo̱ ajcuiˈ chixtenkˈanquileb. Yo̱queb chixbeninquil chixjunil li naˈajej li sutsu saˈ haˈ. Queˈcuulac saˈ li tenamit Pafos. Aran queˈxtau jun aj tu̱l aj judío. Barjesús lix cˈabaˈ. Li cui̱nk aˈan aj balakˈ. Naxye nak saˈ xcˈabaˈ li Dios naa̱tinac. Abanan moco ya̱l ta. Li cui̱nk aˈan cuan riqˈuin laj Sergio Paulo, li qˈuebil xcuanquil chi takla̱nc saˈ li naˈajej aˈan. Laj Sergio Paulo, li cuan xnaˈleb, quixtakla xbokbaleb laj Saulo ut laj Bernabé xban nak quiraj rabinquil li ra̱tin li Dios. Abanan yo̱ chi chˈiˈchˈiˈi̱nc laj Barjesús laj tu̱l. (Chi jalbil ru li cˈabaˈej aˈan naraj naxye Elimas.) Yo̱ chixchˈiˈchˈiˈinquileb xban nak incˈaˈ quiraj nak ta̱pa̱ba̱nk laj Sergio Paulo. Xban nak cuan li Santil Musikˈej riqˈuin, laj Saulo li nayeman ajcuiˈ aj Pablo re, quixnau nak incˈaˈ us xnaˈleb laj Barjesús. Joˈcan nak quixcaˈya saˈ ru. 10 Ut quixye re: ―La̱at chanchanat laj tza. La̱at aj ticˈtiˈ. Xicˈ nacacuil li ti̱quilal. Junes balakˈic ut ma̱usilal nacaba̱nu. La̱at nacapoˈ ru li rusilal li Ka̱cuaˈ. 11 Anakcuan li Ka̱cuaˈ ta̱rakok a̱tin saˈ a̱be̱n. Tatmutzˈokˈ ut najt incˈaˈ ta̱ilok xnakˈ a̱cuu, chan laj Pablo. Ut saˈ junpa̱t quimoy ut quikˈojyi̱noˈ saˈ xnakˈ ru. Quixyal xsicˈbal ani ta̱chˈilo̱nk re. 12 Ut nak laj Sergio Paulo quiril li cˈaˈru quixcˈul laj tu̱l, quixpa̱b li Ka̱cuaˈ. Sachso xchˈo̱l chirabinquil li tijleb chirix li Ka̱cuaˈ.

Laj Pablo ut laj Bernabé queˈxchˈolob xya̱lal aran Antioquía xcue̱nt Pisidia

13 Laj Pablo queˈel Pafos saˈ jucub joˈqueb ajcuiˈ li rochben ut queˈco̱eb Perge xcue̱nt Panfilia. Aran queˈxcanab ribeb ut laj Juan Marcos quisukˈi Jerusalén. 14 Eb aˈan queˈnumeˈ Perge ut queˈcuulac Antioquía xcue̱nt Pisidia. Saˈ li hiloba̱l cutan queˈoc saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío ut queˈcˈojla aran. 15 Eb laj cˈamol be queˈril xsaˈ li chakˈrab ut queˈril ajcuiˈ xsaˈ li hu li queˈxtzˈi̱ba li profeta. Ut chirix aˈan queˈxye re laj Pablo: ―Ex kas ki̱tzˈin, cui cuan li cˈaˈru te̱ye re xqˈuebal xcacuil xchˈo̱leb li tenamit, takaj rabinquil anakcuan, chanqueb. 16 Quixakli laj Pablo ut quixtaksi li rukˈ re xyebal reheb nak incˈaˈ chic teˈchoki̱nk. Quixye: ―Ex aj judío ut la̱ex li ma̱cuaˈex aj judío, li nequelokˈoni li Ka̱cuaˈ, abihomak li tinye e̱re. 17 Li Dios li nequeˈxlokˈoni li ralal xcˈajol laj Israel, aˈan quixsiqˈueb ru li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Quirosobtesiheb ut quixtamresiheb nak cuanqueb aran Egipto. Ut riqˈuin xnimal xcuanquil quirisiheb saˈ li tenamit aˈan. 18 Caˈcˈa̱l chihab quixcuy chak rilbaleb nak yo̱queb chak chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ. 19 Quixsach ruheb cuukub li xni̱nkal ru tenamit saˈ li naˈajej Canaán ut li naˈajej aˈan quicana chokˈ reheb laj Israel. 20 Chixjunil aˈin quicˈulman chiru ca̱hib ciento riqˈuin mero ciento chihab. Chirix aˈan li Dios quixqˈueheb aj rakol a̱tin chi takla̱nc saˈ xbe̱neb toj qui‑oc laj Samuel li profeta. 21 Chirix chic aˈan queˈxtzˈa̱ma xreyeb. Ut li Dios quixqˈue laj Saúl chokˈ xreyeb. Aˈan quitaklan saˈ xbe̱neb chiru caˈcˈa̱l chihab. Laj Saúl aˈan ralal laj Cis xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín. 22 Ut nak qui‑isi̱c laj Saúl, li Dios quixqˈue laj David chokˈ xreyeb ut quixye: ―Xinsicˈ ru laj David ralal laj Isaí. Nacuulac chicuu lix naˈleb li cui̱nk aˈan. Aˈan tixba̱nu chixjunil li cˈaˈru nacuaj la̱in, chan. 23 Ut saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol aˈan, li Dios quixqˈue chi yoˈla̱c li Jesús laj Colol re li tenamit Israel joˈ quixyechiˈi reheb. 24 Nak toj ma̱jiˈ nacˈulun li Jesús, laj Juan yo̱ chixchˈolobanquil chiruheb chixjunileb laj Israel nak tento teˈxyotˈ xchˈo̱l teˈxjal xcˈaˈux ut teˈxcˈul li cubi haˈ. 25 Nak ac rakecˈ re xba̱nunquil lix cˈanjel, laj Juan quixye, “¿Anihin la̱in nak nequecˈoxla? Moco la̱in ta li yo̱quex chiroybeninquil. Cha̱lc ban re chicuix li yo̱quex chiroybeninquil. Aˈan nim xcuanquil chicuu la̱in. Moco incˈulub ta xhitbal xcˈa̱mal lix xa̱b,” chan laj Juan. 26 Ex kas ki̱tzˈin, la̱ex ralal xcˈajol laj Abraham, ut la̱ex li ma̱cuaˈex aj judío li nequexucua ru li Dios, taklanbil chak chokˈ e̱re laj Colonel. 27 Li cuanqueb Jerusalén ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li tenamit incˈaˈ queˈxtau ru li queˈxye eb li profeta. Incˈaˈ queˈxnau nak li Jesús, aˈan laj Colonel. Abanan nak queˈxkˈaxtesi chi ca̱mc li Jesús, quitzˈakloc ru li a̱tin li queˈxye li profeta, li na‑ileˈ chiruheb rajlal saˈ li hiloba̱l cutan. 28 Usta incˈaˈ queˈxtau xma̱c, queˈxtzˈa̱ma chiru laj Pilato nak tixqˈue chi camsi̱c li Jesús. 29 Nak ac xcˈul chixjunil li raylal li quiyeheˈ chak chirix xbaneb li profeta junxil, queˈrisi chiru cruz ut queˈxmuk. 30 Abanan li Dios quixcuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak. 31 Ut chiru nabal cutan qui‑ileˈ ru xbaneb li queˈochbenin re junxil nak qui‑el Galilea ut co̱ Jerusalén. Ut aˈaneb chic nequeˈyehoc resil li queˈril reheb li tenamit anakcuan. 32 Joˈcan ajcuiˈ la̱o yo̱co chixchˈolobanquil che̱ru li cha̱bil esilal aˈin: nak li Dios quixcuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo li Jesucristo. 33 Quitzˈakloc ru chokˈ ke la̱o li alal cˈajolbej li quixyechiˈi chak li Dios reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ junxil joˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Salmos li naxye chi joˈcaˈin: La̱at li tzˈakal cualal. Anakcuan xatinqˈue saˈ a̱cuanquil, chan li Dios. 34 Quixcuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak ut incˈaˈ chic ta̱ca̱mk joˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Isaías li naxye chi joˈcaˈin: La̱in texcuosobtesi ut tinqˈue e̱re li ma̱tan li quinyechiˈi re laj David junxil. 35 Ut naxye ajcuiˈ saˈ li Salmos: Incˈaˈ ta̱canab chi kˈa̱c lix tibel la̱ Santil Alal. 36 Relic chi ya̱l laj David nak toj yoˈyo̱k quicˈanjelac chiru lix tenamit joˈ quiraj li Dios. Quicam ut quimukeˈ chixcˈatk lix xeˈto̱nil yucuaˈ ut quikˈa lix tibel. 37 Abanan li jun li quicuaclesi̱c cuiˈchic chi yoˈyo xban li Dios, aˈan incˈaˈ quikˈa lix tibel. 38 Joˈcan ut nak chenauhak la̱ex, kas ki̱tzˈin, nak nakajultica che̱ru nak caˈaj cuiˈ saˈ xcˈabaˈ li Jesús li quicuacli cuiˈchic chi yoˈyo cuan xcuybal xsachbal le̱ ma̱c. 39 Incˈaˈ quiti̱cobresi̱c xchˈo̱leb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin xba̱nunquil li naxye saˈ lix chakˈrab laj Moisés, abanan anakcuan naru chic ta̱ti̱cobresi̱k kachˈo̱l riqˈuin xpa̱banquil li Jesús. 40 Joˈcan nak cheqˈuehak retal chi us re nak incˈaˈ ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n li raylal li queˈxye chak li profetas junxil. 41 Aˈan aˈin li queˈxtzˈi̱ba li profeta junxil:

Cherabihak, la̱ex li nequextzˈekta̱nan re li cua̱tin. Chisachk e̱naˈleb ut chex‑osokˈ ta. La̱in yo̱quin chixba̱nunquil jun li sachba chˈo̱lej saˈ eb li cutan aˈin. Li sachba chˈo̱lej li yo̱quin chixba̱nunquil incˈaˈ raj te̱pa̱b cui yal ani ta junak ta̱serakˈi̱nk e̱re.

42 Nak queˈel laj Pablo ut laj Bernabé saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío, li ma̱cuaˈeb aj judío queˈxtzˈa̱ma chiru laj Pablo nak ta̱cha̱lk cuiˈchic saˈ li hiloba̱l cutan jun chic re nak tixchˈolob cuiˈchic xya̱lal chiruheb. 43 Nak queˈxchakˈrabiheb li tenamit, nabaleb laj judío joˈqueb ajcuiˈ li queˈoc saˈ xya̱nkeb aˈan queˈxta̱ke laj Pablo ut laj Bernabé. Laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixqˈuebal xnaˈlebeb re nak teˈcua̱nk saˈ xya̱lal joˈ naraj li Dios. 44 Saˈ li hiloba̱l cutan jun chic, yal cuib oxib aj chic li incˈaˈ queˈcuulac chi abi̱nc nak queˈxchˈutub ribeb chixjunileb li cuanqueb saˈ li tenamit chirabinquil li ra̱tin li Dios li tixye laj Pablo. 45 Ut nak queˈril li qˈuila tenamit eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj judío, cˈajoˈ nak queˈcakoˈ xchˈo̱leb. Queˈoc chixcuechˈinquil laj Pablo. Queˈxhob ut queˈxmajecua. 46 Laj Pablo ut laj Bernabé queˈxye chi cauheb xchˈo̱l: ―Relic chi ya̱l nak xbe̱n cua raj e̱re la̱ex aj judío xkaye resil li ra̱tin li Dios. Abanan la̱ex xetzˈekta̱na ut xecˈoxla nak moco e̱cˈulub ta li junelic yuˈam. Joˈcan nak anakcuan takaye resil reheb li ma̱cuaˈeb aj judío. 47 Tento takaye xban nak joˈcan coxtakla cuiˈ chak li Ka̱cuaˈ Dios nak quixye:

Xatinxakab re ta̱chˈolob xya̱lal chiruheb li ma̱cuaˈeb aj judío ut ta̱ye resil li colba‑ib jun sut saˈ ruchichˈochˈ.

48 Nak queˈrabi li cˈaˈru quixye laj Pablo, li ma̱cuaˈeb aj judío queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb ut queˈxqˈue xcuanquil li ra̱tin li Dios. Queˈpa̱ban li joˈ qˈuial li quixye li Dios nak ta̱cua̱nk xyuˈameb chi junelic. 49 Ut yo̱ rabinquil resil li ra̱tin li Dios saˈ chixjunil li naˈajej aˈan. 50 Eb laj judío queˈxtacchiˈi chak eb li ixk li nequeˈxqˈue xcuanquil lix pa̱ba̱leb, li nequeˈqˈueheˈ xlokˈal joˈqueb ajcuiˈ li cui̱nk li cuanqueb xcuanquil saˈ li tenamit. Queˈxyoˈob jun ra xi̱cˈ saˈ xbe̱neb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut queˈrisiheb saˈ lix tenamiteb. 51 Laj Pablo ut laj Bernabé queˈxchikˈchikˈi li poks chi rokeb nak queˈel saˈ li tenamit re xcˈutbal nak incˈaˈ us queˈxba̱nu reheb. Ut chirix aˈan queˈco̱eb Iconio. 52 Ut eb laj pa̱banel cˈajoˈ xsahil saˈ xchˈo̱leb ut li Santil Musikˈej cuan riqˈuineb.