Add parallel Print Page Options

保羅在馬爾他島上的經歷

28 我們脫險之後,才知道那島名叫馬爾他。 當地的人對我們非常友善;因為下過一場雨,天氣又冷,他們就生了火來招待我們。 保羅拾了一捆乾柴,放在火上的時候,有一條毒蛇,受不住熱,爬了出來,纏住他的手。 當地的人看見那條蛇懸在他手上,就彼此說:“這個人一定是兇手,雖然從海裡脫險,天理也不容他活著!” 但是保羅卻把那條蛇抖在火裡,自己一點也沒有受傷。 他們等著看他發腫,或者忽然暴斃。但等了很久,見他平安無事,就轉念說,他是個神明。 那地附近有些田產,是島上的首領部百流所擁有的。他歡迎我們,善意招待我們三天。 那時,部百流的父親患了痢疾,發熱臥病在床,保羅到他那裡,為他祈禱按手,醫好了他。 這麼一來,島上其他有病的都來了,也都治好了。 10 他們多方面尊敬我們;到開船的時候,又把我們所需要的東西送來。

保羅抵達羅馬

11 過了三個月,我們上了一艘亞歷山太來的船。這船在島上過冬,船的名字是“宙斯雙子”。 12 到了敘拉古,我們停留了三天。 13 從那裡繞道航行,來到利基翁。過了一天,起了南風,第二天到達部丟利。 14 我們在那裡遇見一些弟兄,他們邀請我們一同住了七天。這樣,我們就來到了羅馬。 15 弟兄們聽到了我們的消息,就從羅馬出來,在亞比烏和三館迎接我們。保羅見了他們,就感謝 神,膽子也壯了起來。

保羅在羅馬傳道

16 我們到了羅馬,保羅獲准獨自與看守他的士兵居住。 17 過了三天,保羅請猶太人的首領來。他們都到了,保羅說:“各位弟兄,我雖然沒有作過甚麼事反對人民或者反對祖先的規例,卻像囚犯被逮捕,從耶路撒冷交到羅馬人的手裡。 18 他們審訊之後,因為在我身上沒有甚麼該死的罪,就想要釋放我。 19 可是猶太人反對,我迫不得已才上訴凱撒,並不是有甚麼事要控告我的國民。 20 因此,我請你們來見面談談。我原是為了以色列的盼望,才帶上這條鎖鍊的。” 21 他們說:“我們沒有收到猶太來的信,是提到你的,弟兄中也沒有人來報告,或說你甚麼壞話。 22 但我們覺得應該聽聽你本人的意見,因為關於這教派,我們知道是到處遭人反對的。”

23 他們和保羅約好了一個日子,到那日有很多人到他的住所來見他。他從早到晚向他們講解,為 神的國竭力作見證,引用摩西的律法和先知的話勸他們信耶穌。 24 他所說的話,有人信服,也有人不信。 25 他們彼此不合,就分散了。未散以前,保羅說了幾句話:“聖靈藉以賽亞先知對你們祖先所說的,一點不錯。 26 他說:

‘你去告訴這人民:

你們聽是聽見了,總是不明白;

看是看見了,總是不領悟。

27 因為這人民的心思遲鈍,

用不靈的耳朵去聽,

又閉上了眼睛;

免得自己眼睛看見,

耳朵聽見,

心裡明白,回轉過來,

我就醫好他們。’

28 所以你們應當知道, 神這救恩,已經傳給外族人,他們也必聽從。”(有些抄本在此有第29節:“他說了這話,猶太人中間大起爭論,就走了。”)

30 保羅在自己所租的房子裡,住了整整兩年。凡來見他的人,他都接待, 31 並且放膽地傳講 神的國,教導有關主耶穌基督的事,沒有受到甚麼禁止。

Pavel în Malta

28 După ce am fost scăpaţi din primejdie, am aflat că insula se numea Malta. Barbarii[a] ne-au arătat o bunăvoinţă neobişnuită; au aprins un foc, din pricină că începuse să cadă ploaia şi din pricina frigului, şi ne-au primit alături de ei pe toţi. Pavel a adunat o grămadă de mărăcini şi, în timp ce le punea pe foc, a ieşit o viperă din cauza căldurii şi i s-a prins de mână. Când barbarii au văzut şarpele atârnând de mâna lui, şi-au zis unii altora: „Fără îndoială că omul acesta care a fost salvat din mare este un criminal, căci Dreptatea[b] nu-l lasă să trăiască!“ Pavel însă a scuturat şarpele în foc, fără să sufere nici un rău. Ei se aşteptau să se umfle sau să cadă deodată mort. Dar, după ce au aşteptat mult şi au văzut că nu i se întâmplă nimic neobişnuit, şi-au schimbat părerea şi au zis că este un zeu. Aproape de locul acela se aflau nişte ogoare ale fruntaşului[c] insulei, pe care-l chema Publius. El ne-a primit şi ne-a găzduit cu ospitalitate timp de trei zile. Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, suferind de friguri şi dizenterie. Pavel s-a dus la el, s-a rugat punându-şi mâinile peste el şi l-a vindecat. După ce s-a întâmplat aceasta, ceilalţi de pe insulă care aveau boli, au venit şi ei şi au fost vindecaţi. 10 Ei ne-au cinstit în multe feluri, iar când am fost gata de plecare ne-au pus la dispoziţie lucrurile de care aveam nevoie.

Pavel soseşte la Roma

11 După trei luni, am plecat pe mare cu o corabie din Alexandria care iernase pe insulă şi care avea emblema Dioscurilor[d]. 12 Am debarcat în Siracuza, unde am rămas timp de trei zile, 13 iar de acolo am plecat mai departe şi am sosit în Regium. După o zi a început să bată un vânt dinspre sud, iar în ziua următoare am ajuns în Puteoli, 14 unde am găsit fraţi şi am fost rugaţi să rămânem cu ei şapte zile. Şi aşa am ajuns în Roma. 15 Când fraţii de acolo au auzit despre noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Forumul lui Apius şi până la „Trei taverne“. Văzându-i, Pavel I-a mulţumit lui Dumnezeu şi a fost încurajat.

16 Când am intrat în Roma (, centurionul i-a predat pe prizonieri căpitanului gărzilor, iar)[e] lui Pavel i s-a dat voie să locuiască singur, sub paza unui soldat.

Pavel predică la Roma

17 După trei zile, Pavel i-a chemat la el pe fruntaşii iudeilor, iar când aceştia s-au adunat le-a zis:

– Bărbaţi, fraţilor, deşi n-am făcut nimic împotriva poporului nostru sau împotriva obiceiurilor strămoşilor noştri, totuşi am fost luat prizonier în Ierusalim şi dat în mâinile romanilor. 18 Aceştia, după ce m-au interogat, voiau să mă elibereze, fiindcă nu era în mine nici o vină pentru care să merit moartea. 19 Dar, pentru că iudeii s-au împotrivit, am fost constrâns să fac apel la Cezar, deşi nu aveam de adus nici o acuzaţie împotriva neamului meu. 20 Din acest motiv v-am chemat să vă văd şi să vă vorbesc; căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanţ!

21 Ei i-au răspuns:

– Noi n-am primit din Iudeea nici o scrisoare cu privire la tine şi nici unul dintre fraţii care au venit aici n-a anunţat sau n-a vorbit ceva rău despre tine. 22 Dar am dori să auzim de la tine lucrurile pe care le gândeşti, căci, într-adevăr, ne este cunoscut faptul că pretutindeni se vorbeşte împotriva acestei partide.

23 Aşadar, ei i-au stabilit lui Pavel o zi. Au venit mulţi în locul unde era găzduit, iar el, de dimineaţă până seara, le-a explicat lucrurile, depunând mărturie cu privire la Împărăţia lui Dumnezeu şi încercând să-i convingă cu privire la Isus, atât din Legea lui Moise, cât şi din Profeţi. 24 Unii erau convinşi de cele spuse de el, dar alţii erau necredincioşi. 25 Fiindcă ei plecau acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel le-a mai zis doar cuvintele acestea: „Bine a vorbit Duhul Sfânt, prin profetul Isaia, strămoşilor noştri, 26 când a zis:

«Du-te la cei din poporul acesta şi spune-le:

Veţi asculta întruna, dar nu veţi înţelege
    şi veţi privi mereu, dar nu veţi pricepe!
27 Căci inima celor din acest popor s-a împietrit!
    Urechile lor aud greu şi ochii li s-au închis,
ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile,
    să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Mine şi să-i vindec!»[f]

28 Să ştiţi deci că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor, şi ele o vor asculta!“ 29 (Când Pavel a zis aceste cuvinte, iudeii au plecat, având o mare dispută între ei.)[g]

30 Pavel a rămas acolo doi ani întregi, într-un loc pe care şi-l închiriase. Şi-i primea pe toţi cei ce veneau la el, 31 predicând Împărăţia lui Dumnezeu şi dând învăţătură despre Domnul Isus Cristos, cu toată îndrăzneala şi fără nici o piedică.

Footnotes

  1. Faptele Apostolilor 28:2 Adică nu vorbeau limba greacă
  2. Faptele Apostolilor 28:4 Aici dreptatea personificată în zeiţă (Dike)
  3. Faptele Apostolilor 28:7 Insula avea statutul de municipiu iar guvernatorul ei purta titlul de municipi Melitesium primus omnium, „cel mai important dintre toţi oamenii municipalităţii Maltei“
  4. Faptele Apostolilor 28:11 Castor şi Pollux, consideraţi în mitologia greco-romană „fiii lui Zeus“ (gr.: dioscuroi) şi protectorii marinarilor
  5. Faptele Apostolilor 28:16 Cele mai importante şi mai timpurii mss nu conţin aceste cuvinte
  6. Faptele Apostolilor 28:27 Vezi Is. 6:9, 10
  7. Faptele Apostolilor 28:29 Cele mai importante şi mai timpurii mss nu conţin acest verset