使徒行传 2
Chinese New Version (Traditional)
五旬節聖靈降臨
2 五旬節到了,他們都聚集在一起。 2 忽然有一陣好像強風吹過的響聲,從天而來,充滿了他們坐在裡面的整間屋子。 3 又有火燄般的舌頭顯現出來,分別落在他們各人身上。 4 他們都被聖靈充滿,就照著聖靈所賜給他們的口才,用別種語言說出話來。
5 那時住在耶路撒冷的,有從天下各國來的虔誠的猶太人。 6 這聲音一響,許多人都聚了來,人人都聽見門徒講出聽眾各人本鄉的話,就莫名其妙。 7 他們又驚訝、又驚奇,說:“你看,這些說話的,不都是加利利人嗎? 8 我們各人怎麼聽見他們講我們從小所用的本鄉話呢? 9 我們帕提亞人、瑪代人、以攔人和住在美索不達米亞、猶太、加帕多家、本都、亞西亞、 10 弗呂家、旁非利亞、埃及,並靠近古利奈的利比亞一帶地方的人,客居羅馬的猶太人和歸信猶太教的人, 11 克里特人以及阿拉伯人,都聽見他們用我們的語言,講說 神的大作為。” 12 眾人還在驚訝迷惘的時候,彼此說:“這是甚麼意思?” 13 另有些人譏笑說:“他們是給新酒灌醉了。”
彼得在五旬節的講道
14 彼得和十一使徒站起來,他高聲對眾人說:“猶太人和所有住在耶路撒冷的人哪,你們應當明白這件事,也應該留心聽我的話。 15 這些人並不是照你們所想的喝醉了,現在不過是上午九點鐘罷了。 16 這正是約珥先知所說的:
17 ‘ 神說:在末後的日子,
我要把我的靈澆灌所有的人,
你們的兒女要說預言,
你們的青年人要見異象,
你們的老年人要作異夢。
18 在那些日子,
我也要把我的靈澆灌我的僕人和使女,他們就要說預言。
19 我要在天上顯出奇事,
在地上顯出神蹟,
有血、有火、有煙霧;
20 太陽將變為黑暗,
月亮將變為血紅,
在主偉大顯赫的日子臨到以前,這一切都要發生。
21 那時,凡求告主名的,都必得救。’
22 “以色列人哪,請聽聽這幾句話:正如你們所知道的, 神已經藉著拿撒勒人耶穌在你們中間施行了大能、奇事、神蹟,向你們證明他是 神所立的。 23 他照著 神的定旨和預知被交了出去,你們就藉不法之徒的手,把他釘死了。 24 神卻把死的痛苦解除,使他復活了,因為他不能被死亡拘禁。 25 大衛指著他說:
‘我時常看見主在我面前,
因他在我右邊,我必不會動搖。
26 為此我的心快樂,我的口舌歡呼,
我的肉身也要安居在盼望中。
27 因你必不把我的靈魂撇在陰間,
也必不容你的聖者見朽壞。
28 你已經把生命之路指示了我,
必使我在你面前有滿足的喜樂。’
29 “弟兄們,關於祖先大衛的事,我不妨坦白告訴你們,他死了,葬了,直到今日他的墳墓還在我們這裡。 30 他是先知,既然知道 神向他起過誓,要從他的後裔中立一位,坐在他的寶座上, 31 又預先看見了這事,就講論基督的復活說:
‘他不會被撇在陰間,
他的肉身也不見朽壞。’
32 這位耶穌, 神已經使他復活了,我們都是這事的見證人。 33 他既然被高舉到 神的右邊,從父領受了所應許的聖靈,就把他澆灌下來,這就是你們所看見所聽見的。 34 大衛並沒有升到天上,他卻說:
‘主對我主說:
你坐在我的右邊,
35 等我使你的仇敵作你的腳凳。’
36 因此,以色列全家應當確實知道,你們釘在十字架上的這位耶穌, 神已經立他為主為基督了。”
37 他們聽了以後,覺得扎心,就對彼得和其餘的使徒說:“弟兄們,我們應當作甚麼呢?” 38 彼得說:“你們應當悔改,並且每一個人都要奉耶穌基督的名受洗,使你們的罪得赦,就必領受聖靈,那白白的恩典。 39 這應許原是給你們和你們的兒女,以及所有在遠方的人,就是給凡是我們主 神召來歸他的人。” 40 彼得還用許多別的話,鄭重作證,並且勸勉他們,說:“你們應當救自己脫離這彎曲的世代!” 41 於是接受他話的人都受了洗,那一天門徒增加了約三千人。 42 他們恆心遵守使徒的教訓,彼此相通、擘餅和祈禱。
信徒的團契生活
43 使徒行了許多奇事神蹟,眾人就都懼怕。 44 所有信的人都在一起,凡物公用, 45 並且變賣產業和財物,按照各人的需要分給他們。 46 他們天天同心在殿裡恆切地聚集,一家一家地擘餅,存著歡樂和誠懇的心用飯, 47 又讚美 神,並且得到全民的喜愛。主將得救的人,天天加給教會。
Faptele Apostolilor 2
Nouă Traducere În Limba Română
Coborârea Duhului Sfânt
2 Când a sosit ziua Cincizecimii[a], erau cu toţii la un loc. 2 Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic[b] şi a umplut toată casa în care şedeau ei. 3 Li s-au arătat nişte limbi ca de foc[c], care s-au împrăştiat şi s-au aşezat câte una pe fiecare dintre ei. 4 Toţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.
5 Şi se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni evlavioşi din fiecare neam de sub cer. 6 Când s-a auzit sunetul acela, mulţimea s-a adunat şi a rămas uluită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în propria lui limbă. 7 Toţi se mirau şi se minunau zicând: „Oare nu sunt galileeni toţi aceştia care vorbesc?! 8 Cum de îi auzim, fiecare dintre noi, vorbind în propria noastră limbă, în care ne-am născut?! 9 Parţi, mezi, elamiţi, locuitori din Mesopotamia, din Iudeea, din Capadocia, din Pont, din Asia[d], 10 din Frigia, din Pamfilia, din Egipt, de prin părţile Libiei dinspre Cirena[e], vizitatori din Roma, 11 iudei şi prozeliţi, cretani şi arabi, pe toţi îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrările măreţe ale lui Dumnezeu!“ 12 Toţi erau uimiţi şi nedumeriţi şi se întrebau unul pe altul: „Ce vrea să însemne aceasta?“ 13 Alţii însă îşi băteau joc şi ziceau: „Sunt plini de must!“
Petru vorbeşte mulţimii în ziua Cincizecimii
14 Dar Petru s-a sculat în picioare împreună cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit astfel:
– Bărbaţi iudei şi voi, toţi locuitorii Ierusalimului, să vă fie cunoscut lucrul acesta şi să ascultaţi cuvintele mele! 15 Oamenii aceştia nu sunt beţi, aşa cum presupuneţi voi, pentru că nu este decât ceasul al treilea din zi[f], 16 ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:
17 „În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu,
voi turna din Duhul Meu peste orice făptură.
Fiii şi fiicele voastre vor profeţi,
tinerii voştri vor vedea viziuni,
iar bătrânii voştri vor visa visuri!
18 Chiar şi peste slujitorii Mei şi slujitoarele Mele
voi turna din Duhul Meu în acele zile
şi vor profeţi.
19 Voi face minuni sus în cer
şi semne jos pe pământ,
sânge, foc şi coloane de fum.
20 Soarele se va preface în întuneric,
iar luna în sânge,
înainte să vină ziua cea mare şi glorioasă a Domnului.
21 Atunci oricine va chema Numele Domnului
va fi mântuit!“[g]
22 Bărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea: pe Isus din Nazaret, bărbat adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin faptele puternice, minunile şi semnele pe care Dumnezeu le-a făcut prin El în mijlocul vostru, după cum voi înşivă ştiţi, 23 pe Omul Acesta, dat pe mâna voastră după planul hotărât şi după preştiinţa lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fără de lege[h]! 24 Dumnezeu însă L-a înviat, dezlegându-L de durerile[i] morţii, pentru că nu era posibil să fie ţinut de ea. 25 Căci David zice despre El:
„Îl văd pe Domnul neîncetat înaintea mea,
căci El este la dreapta mea ca să nu mă clatin!
26 De aceea, mi se bucură inima şi mi se înveseleşte limba[j]!
Mai mult, trupul meu va locui în nădejde,
27 căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa Morţilor[k]
şi nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.
28 Mi-ai făcut cunoscute cărările vieţii …
mă vei umple de bucurie cu prezenţa Ta!“[l]
29 Bărbaţi, fraţilor, cât despre patriarhul David, daţi-mi voie să vă spun deschis că el a murit şi a fost îngropat, iar mormântul lui a rămas în mijlocul nostru până în ziua aceasta. 30 Aşadar, el era profet şi ştia că Dumnezeu îi promisese prin jurământ că va pune pe tronul lui pe unul din urmaşii lui.[m] 31 Ştiind deci mai dinainte, el vorbea despre învierea lui Cristos, atunci când spunea că nu va fi lăsat în Locuinţa Morţilor şi că trupul Lui nu va vedea putrezirea.
32 Dumnezeu L-a înviat pe acest Isus, şi noi toţi suntem martorii acestui fapt. 33 Aşadar, fiind înălţat la dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, El a turnat ceea ce vedeţi şi auziţi. 34 Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el însuşi zice:
„Domnul I-a zis Domnului meu[n]:
«Şezi la dreapta Mea,
35 până voi face din duşmanii Tăi
aşternut al picioarelor Tale!»“[o]
36 Să ştie bine deci toată casa lui Israel, că Dumnezeu L-a făcut Domn şi Cristos[p] pe acest Isus pe Care L-aţi răstignit voi!
37 Când au auzit aceste lucruri, ei au rămas străpunşi în inimă şi i-au întrebat pe Petru şi pe ceilalţi apostoli:
– Fraţilor, ce să facem?
38 Petru le-a răspuns:
– Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos[q] spre iertarea păcatelor voastre; şi veţi primi darul Duhului Sfânt! 39 Căci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru!
40 Şi cu multe alte cuvinte el mărturisea şi îi îndemna zicând:
– Mântuiţi-vă din mijlocul acestei generaţii corupte!
41 Cei ce au primit cuvântul lui au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor au fost adăugate cam trei mii de suflete.
Părtăşia credincioşilor
42 Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în părtăşie, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. 43 Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne. 44 Toţi credincioşii erau la un loc şi aveau toate în comun; 45 îşi vindeau proprietăţile şi averile, iar banii îi împărţeau între ei, după cum avea nevoie fiecare. 46 În fiecare zi continuau să se întâlnească în acelaşi gând în Templu, frângeau pâinea acasă, luau parte la masă cu bucurie şi simplitate a inimii, 47 Îl lăudau pe Dumnezeu şi aveau parte de bunăvoinţă din partea întregului popor. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi.
Footnotes
- Faptele Apostolilor 2:1 Gr.: Pentecoste, denumirea în greacă a Sărbătorii Săptămânilor (vezi Lev. 23:15-22), sărbătoare ce avea loc la cincizeci de zile după Paşte; în timpul NT, sărbătoarea aniversa darea Legii pe muntele Sinai, fiind un moment de rededicare faţă de legământul mozaic; era, în acelaşi timp, una dintre cele trei sărbători anuale la care trebuia să participe orice bărbat israelit (vezi Deut. 16:16)
- Faptele Apostolilor 2:2 Vântul sau suflarea sunt asociate de obicei în Biblie cu Duhul Sfânt (vezi Eze. 37:9, 14; In. 3:8; 20:22)
- Faptele Apostolilor 2:3 În VT, focul este adesea un simbol al prezenţei divine (vezi Ex. 3:2; 19:18); în Ex. 19:18 Dumnezeu Se coboară în mijlocul focului pentru a iniţia legământul cu poporul Său
- Faptele Apostolilor 2:9 Este vorba despre provincia romană Asia, cu capitala de facto la Efes, privincie care ocupa, alături de alte provincii, aria geografică cunoscută ca Asia Mică
- Faptele Apostolilor 2:10 Partea de vest a Libiei, Libia Cirenaica
- Faptele Apostolilor 2:15 Ora 9:00
- Faptele Apostolilor 2:21 Vezi Ioel 2:28-32
- Faptele Apostolilor 2:23 Adică neamurile, cei care nu aveau Legea
- Faptele Apostolilor 2:24 Termenul grecesc este asociat de obicei în NT cu durerile naşterii
- Faptele Apostolilor 2:26 Citatul este din LXX, care în Ps. 16:9 conţine limba, în loc de sufletul, cum apare în TM
- Faptele Apostolilor 2:27 Gr.: Hades
- Faptele Apostolilor 2:28 Vezi Ps. 16:8-11
- Faptele Apostolilor 2:30 Vezi 2 Sa 7:12-13; Ps. 132:11
- Faptele Apostolilor 2:34 În TM cuvintele pentru Domnul sunt diferite: Domnul (YHWH) i-a zis Stăpânului (Adoni) meu; în textul grecesc: Domnul (Kurios) i-a zis Domnului (Kurios) meu
- Faptele Apostolilor 2:35 Vezi Ps. 110:1
- Faptele Apostolilor 2:36 Sau: Mesia; atât Cristos (greacă), cât şi Mesia (ebraică şi aramaică) înseamnă Cel care este uns; peste tot în carte
- Faptele Apostolilor 2:38 Această formulă scurtă nu este în contradicţie cu cea completă, din Mt. 28:19; în F.A., ea subliniază autoritatea lui Isus în ce priveşte mântuirea, subliniind în acelaşi timp distincţia dintre botezul în Numele lui Isus şi cel propovăduit de Ioan (vezi 19:4-5)
Chinese New Version (CNV). Copyright © 1976, 1992, 1999, 2001, 2005 by Worldwide Bible Society.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.