使徒行传 13
Chinese New Version (Simplified)
巴拿巴和扫罗奉差遣
13 安提阿教会中，有几位先知和教师，就是巴拿巴、名叫尼结的西面、古利奈人路求、与分封王希律一同长大的马念，和扫罗。 2 他们事奉主，并且禁食的时候，圣灵说：“要为我把巴拿巴和扫罗分别出来，去作我呼召他们作的工。” 3 于是他们禁食祷告，为两人按手，就派他们去了。
第一次宣教旅程
4 他们既然奉圣灵差遣，就下到西流基，从那里坐船往塞浦路斯。 5 他们到了撒拉米，就在犹太人的各会堂里宣讲 神的道，还有约翰作他们的助手。 6 他们走遍全岛，到了帕弗，遇见一个犹太人，名叫巴．耶稣，是个术士，又是个假先知。 7 他常常和省长士求．保罗在一起；省长是个聪明人，他请了巴拿巴和扫罗来，要听听 神的道。 8 但术士以吕马（以吕马就是“术士”的意思）与使徒作对，要使省长转离真道。 9 扫罗，也就是保罗，却被圣灵充满，定睛看着他， 10 说：“你这充满各样诡诈和各样奸恶的人，魔鬼的儿子，公义的仇敌！你歪曲了主的正路，还不停止吗？ 11 你看，现在主的手临到你，你要瞎了眼睛，暂时看不见阳光。”他就立刻被雾和黑暗笼罩着，周围找人牵他的手，给他领路。 12 那时，省长看见了所发生的事，就信了，因为他惊奇主的教训。
在彼西底的安提阿
13 保罗和同伴从帕弗开船，来到旁非利亚的别加，约翰却离开他们，回耶路撒冷去了。 14 他们从别加往前走，到了彼西底的安提阿，在安息日进了会堂，就坐下来。 15 宣读了律法和先知书以后，会堂的理事们派人到他们那里来，说：“弟兄们，如果有甚么劝勉众人的话，请说吧！” 16 保罗就站起来，作了一个手势，说：
“以色列人和敬畏 神的人，请听！ 17 以色列民的 神，拣选了我们的祖先；当他们在埃及地寄居的时候， 神抬举这民，用大能（“大能”原文作“高”）的膀臂，把他们从那地领出来； 18 又在旷野容忍（“容忍”有些抄本作“养育”）他们，约有四十年之久； 19 灭了迦南地的七族之后，就把那地分给他们为业； 20 这一切历时约四百五十年。后来 神赐给他们士师，直到撒母耳先知为止。 21 那时，他们要求立一个王， 神就把便雅悯支派中一个人，基士的儿子扫罗，赐给他们作王，共四十年之久。 22 废去扫罗之后，又为他们兴起大卫作王，并且为他作证说：‘我找到耶西的儿子大卫，他是合我心意的人，必遵行我的一切旨意。’ 23 神照着应许，已经从这人的后裔中，给以色列带来了一位救主，就是耶稣。 24 在他来临之前，约翰早已向以色列全民宣讲悔改的洗礼。 25 约翰快要跑完他的路程的时候，说：‘你们以为我是谁？我不是基督。他是在我以后来的，我就是给他解脚上的鞋带也不配。’
26 “弟兄们，亚伯拉罕的子孙，和你们中间敬畏 神的人哪，这救恩之道是传给我们的。 27 住在耶路撒冷的人和他们的官长，因为不认识基督，也不明白每逢安息日所读的先知的话，就把他定了罪，正好应验了先知的话。 28 他们虽然找不出该死的罪状，还是要求彼拉多杀害他。 29 他们把所记载一切关于他的事作成了，就把他从木头上取下来，放在坟墓里。 30 但 神却使他从死人中复活了。 31 有许多日子，他向那些跟他一同从加利利上耶路撒冷的人显现，现在这些人在民众面前作了他的见证人， 32 我们报好信息给你们： 神给列祖的应许， 33 借着耶稣的复活，向我们这些作子孙的应验了。就如诗篇第二篇所记的：
‘你是我的儿子，
我今日生了你。’
34 至于 神使他从死人中复活，不再归于朽坏，他曾这样说：
‘我必把应许大卫的、神圣可靠的恩福赐给你们。’
35 所以他在另一篇说：
‘你必不容你的圣者见朽坏。’
36 “大卫在他自己的世代里，遵行了 神的计划，就睡了，归回他列祖那里，见了朽坏。 37 唯独 神所复活的那一位，没有见过朽坏。 38 所以弟兄们，你们当知道，赦罪之道是由这位耶稣传给你们的。在你们靠摩西律法不能称义的一切事上， 39 信靠他的人就得称义了。 40 你们要小心，免得先知书上所说的临到你们：
41 ‘傲慢的人哪！
你们要看、要惊奇、要灭亡，
因为在你们的日子，我要作一件事，
就算有人告诉你们，你们总是不信。’”
42 保罗和巴拿巴出来的时候，众人请求他们下一个安息日再对他们讲这些话。 43 散会以后，许多犹太人和归信犹太教的虔诚人，跟从了保罗和巴拿巴。两人对他们谈话，勉励他们要恒久住在 神的恩典中。
44 下一个安息日，几乎全城的人都聚了来，要听主的道。 45 犹太人看见这么多人，就满心嫉妒，反驳保罗所讲的，并且毁谤他们。 46 保罗和巴拿巴却放胆说：“ 神的道，先讲给你们听，是应该的。但因为你们弃绝这道，断定自己不配得永生，所以我们现在就转向外族人去了。 47 因为主曾这样吩咐我们说：
‘我已立你作外族人的光，
使你把救恩带到地极去。’”
48 外族人听见了就欢喜，赞美主的道，凡指定得永生的都信了。 49 于是主的道传遍那地。 50 但犹太人唆使虔诚尊贵的妇女和城内的显要，煽动大家迫害保罗和巴拿巴，把他们驱逐出境。 51 两人当众跺掉脚上的尘土，往以哥念去了。 52 门徒满有喜乐，又被圣灵充满。
Faptele Apostolilor 13
Nouă Traducere În Limba Română
Trimiterea lui Barnabas şi a lui Saul
13 În biserica din Antiohia erau nişte profeţi şi învăţători: Barnabas, Simeon, numit şi Niger[a], Lucius din Cirena, Manaen – care fusese crescut împreună cu tetrarhul Irod – şi Saul. 2 În timp ce slujeau ei Domnului şi posteau, Duhul Sfânt le-a zis: „Puneţi-Mi deoparte pe Barnabas şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat!“ 3 Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.
În Cipru
4 Aşadar, fiind trimişi de Duhul Sfânt, ei s-au dus în Seleucia, iar de acolo au plecat pe mare spre Cipru. 5 Când au ajuns la Salamis, au predicat Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau cu ei pe Ioan, ca ajutor. 6 Au traversat toată insula până la Pafos, iar acolo au întâlnit un vrăjitor, profet mincinos, un iudeu pe nume Bar-Isus, 7 care era cu proconsulul[b] Sergius Paulus, un om inteligent. Proconsulul i-a chemat la el pe Barnabas şi pe Saul, căutând să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, 8 însă Elima, vrăjitorul, căci aşa se traduce numele lui, li se opunea şi căuta să-l îndepărteze pe proconsul de la credinţă. 9 Dar Saul, numit şi Pavel[c], fiind plin de Duhul Sfânt, s-a uitat ţintă la el 10 şi i-a zis: „Om plin de toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiu al diavolului, duşman a tot ceea ce este drept, nu vei înceta să suceşti căile drepte ale Domnului? 11 Acum iată, mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb şi nu vei mai vedea soarele până la o vreme!“ Şi deodată a căzut peste el ceaţă şi întuneric şi a început să umble bâjbâind prin jur, căutând pe cineva care să-l ducă de mână. 12 Atunci, văzând ce se întâmplase, proconsulul a crezut, fiind uluit de învăţătura Domnului.
În Antiohia Pisidiei
13 Pavel şi cei ce erau cu el au plecat din Pafos pe mare şi s-au dus la Perga, în Pamfilia. Ioan însă s-a despărţit de ei şi s-a întors în Ierusalim. 14 Dar ei au plecat mai departe din Perga şi au ajuns în Antiohia din Pisidia. În ziua de Sabat au intrat în sinagogă şi s-au aşezat. 15 După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis să le spună: „Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiţi!“ 16 Pavel s-a ridicat, a făcut semn cu mâna şi a zis:
„Bărbaţi israeliţi şi voi care vă temeţi de Dumnezeu[d], ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor Israel i-a ales pe strămoşii noştri; El l-a înălţat în cinste pe poporul acesta în timpul peregrinării lui în ţara Egiptului şi l-a scos de acolo cu braţul Său puternic. 18 Apoi, timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat[e] în pustie. 19 Şi, după ce a distrus şapte neamuri în ţara Canaanului, le-a dat drept moştenire ţara acestora. 20 Perioada aceasta[f] s-a întins pe aproape patru sute cincizeci de ani. După aceea le-a dat judecători[g], până la profetul Samuel. 21 Atunci ei au cerut un rege. Şi Dumnezeu le-a dat timp de patruzeci de ani pe Saul, fiul lui Chiş, din seminţia lui Beniamin. 22 Apoi l-a înlăturat pe Saul şi li l-a ridicat ca rege pe David, despre care a mărturisit: «L-am găsit pe David, fiul lui Iese, ca fiind un om după inima Mea şi care va împlini toate planurile Mele.»[h] 23 Dintre urmaşii acestuia, Dumnezeu, după promisiunea Sa, a adus lui Israel un Mântuitor, pe Isus. 24 Înainte de venirea lui Isus, Ioan predicase botezul pocăinţei la tot poporul Israel. 25 Când Ioan era pe cale de a-şi împlini misiunea, zicea: «Cine presupuneţi că sunt eu? Nu eu sunt Acela; ci iată, după mine vine Cel Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg sandalele din picioare!»
26 Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi voi, care vă temeţi de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri! 27 Însă locuitorii Ierusalimului şi conducătorii lor nu L-au recunoscut pe Isus şi, prin faptul că L-au condamnat, au împlinit cuvintele din Profeţi, care sunt citite în fiecare zi de Sabat. 28 Şi, măcar că nu au găsit nici un motiv de condamnare la moarte, ei i-au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 După ce au împlinit tot ce a fost scris cu privire la El, L-au dat jos de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi; 31 El S-a arătat timp de mai multe zile celor ce veniseră cu el din Galileea în Ierusalim şi care acum sunt martorii Lui în faţa poporului. 32 Aşadar, noi vă aducem această veste bună că, promisiunea făcută strămoşilor noştri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviindu-L pe Isus, aşa cum este scris în Psalmul al doilea:
«Tu eşti Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut!»[i]
34 Că L-a înviat dintre cei morţi, aşa că nu urmează să Se mai întoarcă în putrezire, a spus-o când a zis:
«Vă voi da promisiunile sfinte şi demne de încredere făcute lui David.»[j]
35 De aceea mai zice şi în alt psalm:
36 Însă David, după ce a slujit scopului lui Dumnezeu în generaţia sa, a adormit, a fost adăugat la strămoşii săi şi a văzut putrezirea! 37 Dar Cel pe Care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea! 38 Să vă fie deci cunoscut, fraţilor, că prin El vi se vesteşte iertarea păcatelor; şi, de toate păcatele de care nu aţi putut fi îndreptăţiţi prin Legea lui Moise, 39 este îndreptăţit oricine crede în El. 40 Vedeţi deci ca nu cumva să vi se întâmple ceea ce s-a spus în Profeţi:
41 «Uitaţi-vă, dispreţuitorilor,
miraţi-vă şi pieriţi!
Căci în zilele voastre am să fac o lucrare
pe care n-aţi crede-o
dacă v-ar povesti-o cineva!»“[m]
42 În timp ce ieşeau, Barnabas şi Saul au fost rugaţi să vorbească despre aceste lucruri şi în Sabatul următor. 43 După ce s-a dat drumul adunării din sinagogă, mulţi iudei şi prozeliţi devotaţi i-au urmat pe Pavel şi Barnabas, care stăteau de vorbă cu ei, încurajându-i să rămână în harul lui Dumnezeu.
44 În Sabatul următor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul Domnului. 45 Dar iudeii, când au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie. Ei vorbeau împotriva celor spuse de Pavel şi-l insultau. 46 Barnabas şi Pavel însă au vorbit cu îndrăzneală şi au zis: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia să vă fie spus mai întâi vouă, dar, fiindcă voi îl respingeţi şi vă judecaţi astfel ca fiind nedemni de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem spre neamuri. 47 Căci aşa ne-a poruncit Domnul:
«Te-am pus să fii o lumină pentru neamuri,
ca să duci mântuirea până la marginile pământului!»“[n]
48 Neamurile s-au bucurat când au auzit lucrul acesta şi au lăudat Cuvântul Domnului. Şi toţi cei ce erau desemnaţi pentru viaţă veşnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea prin toată regiunea. 50 Dar iudeii le-au incitat pe femeile devotate, care aveau influenţă, şi pe fruntaşii cetăţii, au stârnit o persecuţie împotriva lui Pavel şi a lui Barnabas şi i-au alungat din ţinuturile lor. 51 Pavel şi Barnabas şi-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor şi s-au dus în Iconia. 52 Ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.
Footnotes
- Faptele Apostolilor 13:1 Adică: cel negru
- Faptele Apostolilor 13:7 În timpul Imperiului, proconsulul era guvernatorul unei provincii senatoriale (o provincie senatorială era considerată pacificată, era lipsită de trupe, iar proconsulul sau promagistratul era numit de către senat)
- Faptele Apostolilor 13:9 Era ceva obişnuit ca cineva să poarte două nume; în cazul lui Pavel, primul nume este de origine evreiască, însemnând Cerut (de la Dumnezeu), iar al doilea, de origine greco-romană, înseamnă Mic; posibil ca Pavel (lat.: Paulus) să fi primit acest nume în urma convertirii lui Sergius Paulus; Luca va folosi de acum înainte numai numele Pavel, o posibilă explicaţie fiind aceea că, începând din acea perioadă, Pavel îşi direcţionează lucrarea de misiune printre neamuri
- Faptele Apostolilor 13:16 Vezi nota de la 10:2
- Faptele Apostolilor 13:18 Unele mss importante conţin: a avut grijă de ei (vezi şi Deut. 1:31)
- Faptele Apostolilor 13:20 Adică perioada prezenţei lui Israel în Egipt (aproximativ 400 de ani) plus anii pustiei (40 de ani)
- Faptele Apostolilor 13:20 Cu sensul de conducători, cârmuitori
- Faptele Apostolilor 13:22 Pavel citează din Ps. 89:20 şi 1 Sa 13:14
- Faptele Apostolilor 13:33 Vezi Ps. 2:7
- Faptele Apostolilor 13:34 Vezi Is. 55:3
- Faptele Apostolilor 13:35 Sau: Credinciosul Tău (vezi nota de la Ps. 16:10)
- Faptele Apostolilor 13:35 Vezi Ps. 16:10
- Faptele Apostolilor 13:41 Vezi Hab. 1:5
- Faptele Apostolilor 13:47 Vezi Is. 49:6
Acts 13
King James Version
13 Now there were in the church that was at Antioch certain prophets and teachers; as Barnabas, and Simeon that was called Niger, and Lucius of Cyrene, and Manaen, which had been brought up with Herod the tetrarch, and Saul.
2 As they ministered to the Lord, and fasted, the Holy Ghost said, Separate me Barnabas and Saul for the work whereunto I have called them.
3 And when they had fasted and prayed, and laid their hands on them, they sent them away.
4 So they, being sent forth by the Holy Ghost, departed unto Seleucia; and from thence they sailed to Cyprus.
5 And when they were at Salamis, they preached the word of God in the synagogues of the Jews: and they had also John to their minister.
6 And when they had gone through the isle unto Paphos, they found a certain sorcerer, a false prophet, a Jew, whose name was Barjesus:
7 Which was with the deputy of the country, Sergius Paulus, a prudent man; who called for Barnabas and Saul, and desired to hear the word of God.
8 But Elymas the sorcerer (for so is his name by interpretation) withstood them, seeking to turn away the deputy from the faith.
9 Then Saul, (who also is called Paul,) filled with the Holy Ghost, set his eyes on him.
10 And said, O full of all subtilty and all mischief, thou child of the devil, thou enemy of all righteousness, wilt thou not cease to pervert the right ways of the Lord?
11 And now, behold, the hand of the Lord is upon thee, and thou shalt be blind, not seeing the sun for a season. And immediately there fell on him a mist and a darkness; and he went about seeking some to lead him by the hand.
12 Then the deputy, when he saw what was done, believed, being astonished at the doctrine of the Lord.
13 Now when Paul and his company loosed from Paphos, they came to Perga in Pamphylia: and John departing from them returned to Jerusalem.
14 But when they departed from Perga, they came to Antioch in Pisidia, and went into the synagogue on the sabbath day, and sat down.
15 And after the reading of the law and the prophets the rulers of the synagogue sent unto them, saying, Ye men and brethren, if ye have any word of exhortation for the people, say on.
16 Then Paul stood up, and beckoning with his hand said, Men of Israel, and ye that fear God, give audience.
17 The God of this people of Israel chose our fathers, and exalted the people when they dwelt as strangers in the land of Egypt, and with an high arm brought he them out of it.
18 And about the time of forty years suffered he their manners in the wilderness.
19 And when he had destroyed seven nations in the land of Chanaan, he divided their land to them by lot.
20 And after that he gave unto them judges about the space of four hundred and fifty years, until Samuel the prophet.
21 And afterward they desired a king: and God gave unto them Saul the son of Cis, a man of the tribe of Benjamin, by the space of forty years.
22 And when he had removed him, he raised up unto them David to be their king; to whom also he gave their testimony, and said, I have found David the son of Jesse, a man after mine own heart, which shall fulfil all my will.
23 Of this man's seed hath God according to his promise raised unto Israel a Saviour, Jesus:
24 When John had first preached before his coming the baptism of repentance to all the people of Israel.
25 And as John fulfilled his course, he said, Whom think ye that I am? I am not he. But, behold, there cometh one after me, whose shoes of his feet I am not worthy to loose.
26 Men and brethren, children of the stock of Abraham, and whosoever among you feareth God, to you is the word of this salvation sent.
27 For they that dwell at Jerusalem, and their rulers, because they knew him not, nor yet the voices of the prophets which are read every sabbath day, they have fulfilled them in condemning him.
28 And though they found no cause of death in him, yet desired they Pilate that he should be slain.
29 And when they had fulfilled all that was written of him, they took him down from the tree, and laid him in a sepulchre.
30 But God raised him from the dead:
31 And he was seen many days of them which came up with him from Galilee to Jerusalem, who are his witnesses unto the people.
32 And we declare unto you glad tidings, how that the promise which was made unto the fathers,
33 God hath fulfilled the same unto us their children, in that he hath raised up Jesus again; as it is also written in the second psalm, Thou art my Son, this day have I begotten thee.
34 And as concerning that he raised him up from the dead, now no more to return to corruption, he said on this wise, I will give you the sure mercies of David.
35 Wherefore he saith also in another psalm, Thou shalt not suffer thine Holy One to see corruption.
36 For David, after he had served his own generation by the will of God, fell on sleep, and was laid unto his fathers, and saw corruption:
37 But he, whom God raised again, saw no corruption.
38 Be it known unto you therefore, men and brethren, that through this man is preached unto you the forgiveness of sins:
39 And by him all that believe are justified from all things, from which ye could not be justified by the law of Moses.
40 Beware therefore, lest that come upon you, which is spoken of in the prophets;
41 Behold, ye despisers, and wonder, and perish: for I work a work in your days, a work which ye shall in no wise believe, though a man declare it unto you.
42 And when the Jews were gone out of the synagogue, the Gentiles besought that these words might be preached to them the next sabbath.
43 Now when the congregation was broken up, many of the Jews and religious proselytes followed Paul and Barnabas: who, speaking to them, persuaded them to continue in the grace of God.
44 And the next sabbath day came almost the whole city together to hear the word of God.
45 But when the Jews saw the multitudes, they were filled with envy, and spake against those things which were spoken by Paul, contradicting and blaspheming.
46 Then Paul and Barnabas waxed bold, and said, It was necessary that the word of God should first have been spoken to you: but seeing ye put it from you, and judge yourselves unworthy of everlasting life, lo, we turn to the Gentiles.
47 For so hath the Lord commanded us, saying, I have set thee to be a light of the Gentiles, that thou shouldest be for salvation unto the ends of the earth.
48 And when the Gentiles heard this, they were glad, and glorified the word of the Lord: and as many as were ordained to eternal life believed.
49 And the word of the Lord was published throughout all the region.
50 But the Jews stirred up the devout and honourable women, and the chief men of the city, and raised persecution against Paul and Barnabas, and expelled them out of their coasts.
51 But they shook off the dust of their feet against them, and came unto Iconium.
52 And the disciples were filled with joy, and with the Holy Ghost.
使徒行传 13
Chinese Union Version Modern Punctuation (Simplified)
圣灵派巴拿巴和扫罗往外传道
13 在安提阿的教会中有几位先知和教师，就是巴拿巴和称呼尼结的西面、古利奈人路求、与分封之王希律同养的马念并扫罗。 2 他们侍奉主、禁食的时候，圣灵说：“要为我分派巴拿巴和扫罗，去做我召他们所做的工。” 3 于是禁食、祷告，按手在他们头上，就打发他们去了。
4 他们既被圣灵差遣，就下到西流基，从那里坐船往塞浦路斯去。 5 到了撒拉米，就在犹太人各会堂里传讲神的道，也有约翰做他们的帮手。 6 经过全岛，直到帕弗，在那里遇见一个有法术、假充先知的犹太人，名叫巴耶稣。 7 这人常和方伯士求·保罗同在。士求·保罗是个通达人，他请了巴拿巴和扫罗来，要听神的道。
以吕马抵挡方伯信主因而瞎眼
8 只是那行法术的以吕马（这名翻出来就是“行法术”的意思）抵挡使徒，要叫方伯不信真道。 9 扫罗，又名保罗，被圣灵充满，定睛看他， 10 说：“你这充满各样诡诈奸恶，魔鬼的儿子、众善的仇敌，你混乱主的正道还不止住吗？ 11 现在主的手加在你身上，你要瞎眼，暂且不见日光。”他的眼睛立刻昏蒙黑暗，四下里求人拉着手领他。 12 方伯看见所做的事，很稀奇主的道，就信了。
称呼马可的约翰离开保罗
13 保罗和他的同人从帕弗开船，来到旁非利亚的别加，约翰就离开他们，回耶路撒冷去。 14 他们离了别加往前行，来到彼西底的安提阿，在安息日进会堂坐下。 15 读完了律法和先知的书，管会堂的叫人过去，对他们说：“二位兄台，若有什么劝勉众人的话，请说。”
保罗述说以色列古事
16 保罗就站起来，举手说：“以色列人和一切敬畏神的人，请听！ 17 这以色列民的神拣选了我们的祖宗，当民寄居埃及的时候抬举他们，用大能的手领他们出来。 18 又在旷野容忍[a]他们约有四十年。 19 既灭了迦南地七族的人，就把那地分给他们为业。 20 此后给他们设立士师，约有四百五十年，直到先知撒母耳的时候。 21 后来他们求一个王，神就将便雅悯支派中基士的儿子扫罗给他们做王四十年。 22 既废了扫罗，就选立大卫做他们的王，又为他作见证说：‘我寻得耶西的儿子大卫，他是合我心意的人，凡事要遵行我的旨意。’ 23 从这人的后裔中，神已经照着所应许的为以色列人立了一位救主，就是耶稣。
述说耶稣在世的事
24 “在他没有出来以先，约翰向以色列众民宣讲悔改的洗礼。 25 约翰将行尽他的程途，说：‘你们以为我是谁？我不是基督。只是有一位在我以后来的，我解他脚上的鞋带也是不配的。’ 26 弟兄们，亚伯拉罕的子孙和你们中间敬畏神的人哪，这救世的道是传给我们的。 27 耶路撒冷居住的人和他们的官长，因为不认识基督，也不明白每安息日所读众先知的书，就把基督定了死罪，正应了先知的预言。 28 虽然查不出他有当死的罪来，还是求彼拉多杀他。 29 既成就了经上指着他所记的一切话，就把他从木头上取下来，放在坟墓里。 30 神却叫他从死里复活。 31 那从加利利同他上耶路撒冷的人多日看见他，这些人如今在民间是他的见证。 32 我们也报好信息给你们，就是：那应许祖宗的话， 33 神已经向我们这做儿女的应验，叫耶稣复活了。正如《诗篇》第二篇上记着说：‘你是我的儿子，我今日生你。’ 34 论到神叫他从死里复活，不再归于朽坏，就这样说：‘我必将所应许大卫那圣洁、可靠的恩典赐给你们。’ 35 又有一篇上说：‘你必不叫你的圣者见朽坏。’ 36 大卫在世的时候遵行了神的旨意，就睡了[b]，归到他祖宗那里，已见朽坏。 37 唯独神所复活的，他并未见朽坏。
证明耶稣为救主
38 “所以弟兄们，你们当晓得：赦罪的道是由这人传给你们的！ 39 你们靠摩西的律法，在一切不得称义的事上信靠这人，就都得称义了。 40 所以你们务要小心，免得先知书上所说的临到你们。 41 主说：‘你们这轻慢的人，要观看，要惊奇，要灭亡！因为在你们的时候，我行一件事，虽有人告诉你们，你们总是不信。’”
42 他们出会堂的时候，众人请他们到下安息日再讲这话给他们听。 43 散会以后，犹太人和敬虔进犹太教的人多有跟从保罗、巴拿巴的。二人对他们讲道，劝他们务要恒久在神的恩中。
44 到下安息日，合城的人几乎都来聚集，要听神的道。 45 但犹太人看见人这样多，就满心嫉妒，硬驳保罗所说的话，并且毁谤。 46 保罗和巴拿巴放胆说：“神的道先讲给你们原是应当的，只因你们弃绝这道，断定自己不配得永生，我们就转向外邦人去。 47 因为主曾这样吩咐我们说：‘我已经立你做外邦人的光，叫你施行救恩，直到地极。’” 48 外邦人听见这话，就欢喜了，赞美神的道，凡预定得永生的人都信了。 49 于是主的道传遍了那一带地方。
保罗巴拿巴被逐出境
50 但犹太人挑唆虔敬、尊贵的妇女和城内有名望的人，逼迫保罗、巴拿巴，将他们赶出境外。 51 二人对着众人跺下脚上的尘土，就往以哥念去了。 52 门徒满心喜乐，又被圣灵充满。
Footnotes
- 使徒行传 13:18 “容忍”或作“抚养”。
- 使徒行传 13:36 或作：大卫按神的旨意服侍了他那一世的人，就睡了。
Chinese New Version (CNV). Copyright © 1976, 1992, 1999, 2001, 2005 by Worldwide Bible Society.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright © 2011 by Global Bible Initiative