Font Size
Иеремия 4
New Russian Translation
Иеремия 4
New Russian Translation
4 – Если вернешься, Израиль, –
возвещает Господь, –
если вернешься ко Мне,
уберешь мерзких идолов, что предо Мной,
и не будешь больше скитаться,
2 если будешь клясться: «Верно, как и то, что жив Господь!» –
истинно, справедливо и праведно,
то народы будут благословлены Мной
и будут славить Мое имя.
3 Так говорит народу Иудеи и Иерусалима Господь:
– Распашите свою целину
и не сейте среди колючек.
4 Обрежьте себя для Господа,
обрежьте ваши сердца[a],
народ Иудеи и жители Иерусалима,
а не то вспыхнет, как огонь, Мой гнев,
будет гореть и никто не потушит –
из-за зла, что вы творите.
Бедствие с севера
5 – Объявите в Иудее, возвестите в Иерусалиме,
скажите:
«Трубите в рога по всей стране!»
Восклицайте и говорите:
«Собирайтесь! Бежим в укрепленные города!
6 Поднимите знамя, чтобы люди пришли на Сион!
Спасайтесь бегством, без промедления!»
Так как с севера Я наведу беду –
лютую гибель.
7 Вышел лев из своего логова;
тронулся в путь палач народов.
Он покинул свое место,
чтобы разорить твою землю.
Твои города превратятся в руины,
не останется горожан.
8 Так наденьте рубище,
рыдайте и плачьте,
потому что пылающий Господень гнев
не отвратился от нас.
9 – В тот день, – возвещает Господь, –
у царя и приближенных дрогнет сердце,
ужаснутся священники
и пророков охватит страх.
10 И я сказал:
– О Владыка Господь, как же сильно Ты обманул этот народ и жителей Иерусалима, говоря: «У вас будет мир», тогда как меч приставлен к нашему горлу.
11 – В то время этому народу и Иерусалиму будет сказано: «Жгучий ветер с голых вершин в пустыне дует в сторону Моего народа, но не для того, чтобы провеивать или очищать зерно от сора, 12 – слишком могуч этот ветер, дующий по Моему повелению. Настал час, когда Я вынесу им приговор».
13 Глядите! Он приближается, словно тучи,
как ураган его колесницы,
кони его быстрее орлов.
Горе нам! Мы погибли!
14 Иерусалим, омой сердце от зла
и будешь спасен.
Долго ли таить тебе злые мысли?
15 Уже несется голос от города Дана,
весть о беде с гор Ефрема[b].
16 – Объявите народам,
возвестите Иерусалиму:
«Войска осаждающих идут из дальней земли,
оглашая военным кличем города Иудеи.
17 Они окружат его, как стражи полей,
потому что он восстал против Меня», –
возвещает Господь. –
18 Твои пути, твои дела
принесли все это тебе.
Это твоя участь.
Так горько, что сердце твое разрывается!
19 – Горе! Горе!
Я корчусь от боли.
Смута в сердце.
Сердце колотится,
я не могу молчать,
потому что слышу звук рога,
слышу боевой клич.
20 Беда за бедой;
вся страна опустошена.
В один миг погибли мои шатры,
в мгновение ока – мои палатки.
21 Сколько мне еще смотреть на знамя,
слышать звуки рога?
22 – Бестолков Мой народ:
Меня он не знает.
Глупые они дети;
нет у них разума.
Они мастера совершать зло,
а делать добро не умеют.
Видение опустошения земли
23 – Я смотрю на землю, но она пуста и безлика,
и на небеса, но свет их погас.
24 Я смотрю на горы – они дрожат,
и все холмы колеблются.
25 Я смотрю, и нет никого,
и все птицы разлетелись.
26 Я смотрю, и пустыней стал плодородный край,
и все города его разрушены перед Господом,
от Его пылающего гнева.
27 Так говорит Господь:
– Вся земля будет опустошена,
хоть Я и не погублю ее полностью.
28 Будет плакать она об этом,
а над ней почернеет небо,
потому что Я так сказал и задумал –
не сжалюсь и не отступлюсь.
29 От шума всадников и стрелков
разбегаются все жители городов.
Кто подается в леса,
кто в горы уходит –
все города оставлены,
нет в них жителей.
30 Что же ты делаешь, опустошенная?
Для чего одеваешься в пурпур,
для чего надеваешь золото
и подводишь глаза?
Напрасно ты прихорашиваешься.
Тебя презирают любовники
и хотят отнять у тебя жизнь.
31 Слышу крик – будто женщина в родах кричит,
словно стонет рожающая в первый раз, –
слышу крик дочери Сиона,
задыхается она, раскинув руки:
«Горе мне! Бессильна я перед убийцами».
Ieremia 4
Nouă Traducere În Limba Română
Ieremia 4
Nouă Traducere În Limba Română
4 „Dacă te vei întoarce, Israele, zice Domnul,
dacă te vei întoarce la Mine,
dacă vei alunga urâciunile tale dinaintea Mea
şi nu vei mai rătăci,
2 dacă vei jura: «Viu este Domnul!»,
făcând lucrul acesta cu credincioşie, cu judecată şi cu dreptate,
atunci neamurile vor fi binecuvântate în El
şi se vor lăuda cu El.
3 Căci aşa vorbeşte Domnul bărbaţilor din Iuda şi din Ierusalim:
«Desţeleniţi-vă un ogor nou
şi nu semănaţi între spini!
4 Tăiaţi-vă împrejur pentru Domnul,
circumcideţi-vă inimile,
bărbaţi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului!
Altfel, mânia Mea se va dezlănţui ca un foc
şi va arde fără să mai poată fi stinsă,
din cauza răutăţii faptelor voastre.
Invazie din nord
5 Daţi de ştire în Iuda, vestiţi în Ierusalim şi spuneţi:
‘Sunaţi din trâmbiţă în ţară!’
Strigaţi în gura mare şi ziceţi:
‘Strângeţi-vă
şi haideţi în cetăţile fortificate!’
6 Înălţaţi un steag îndreptat spre Sion!
Fugiţi şi nu vă opriţi!
Căci Eu aduc, din nord, nenorocirea
şi un mare prăpăd!»“
7 „Leul a ieşit din tufişul său
şi nimicitorul neamurilor a pornit.
El şi-a părăsit locul
ca să distrugă ţara.
Cetăţile tale vor zăcea în ruină,
fără nici un locuitor.
8 De aceea, îmbrăcaţi-vă cu saci,
plângeţi şi tânguiţi-vă,
căci mânia aprigă a Domnului
nu s-a îndepărtat de la noi.“
9 „În ziua aceea, zice Domnul,
regele şi conducătorii îşi vor pierde curajul,
preoţii vor fi îngroziţi
şi profeţii vor rămâne înmărmuriţi.“
10 Eu am zis:
– O, Stăpâne Doamne! Într-adevăr ai înşelat poporul acesta şi Ierusalimul când ai zis: „Veţi avea pace!“ Iată că sabia este la gâtul lor!
11 – În vremea aceea se va zice poporului acestuia şi Ierusalimului că un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să cureţe. 12 Totuşi un vânt şi mai puternic va veni de la Mine[a]! Acum însă îmi voi rosti judecăţile împotriva lor.
13 „Iată, nimicitorul înaintează ca norii,
carele lui sunt ca un vârtej,
iar caii lui sunt mai rapizi decât vulturii.
Vai de noi, căci vom fi distruşi!“
14 „Curăţeşte-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii izbăvit!
Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta?
15 Căci o voce strigă din Dan
şi anunţă nenorocirea din muntele lui Efraim.
16 Aduceţi aminte neamurilor lucrul acesta!
Iată, vestiţi în Ierusalim
că nişte asediatori vin dintr-o ţară îndepărtată
şi îşi ridică glasurile împotriva cetăţilor lui Iuda.
17 Ca cei care păzesc un ogor, aşa înconjoară ei Ierusalimul,
căci s-a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.
18 Căile şi faptele tale
au adus acestea asupra ta.
Aceasta este pedeapsa pentru răutatea ta.
Ce amară este
şi cum te pătrunde până în inimă!“
19 „Ah, măruntaiele mele! Măruntaiele mele!
Mă zvârcolesc în durere!
Ah, zidurile inimii mele!
Cum îmi zvâcneşte inima!
Nu pot rămâne tăcut!
Sufletul meu a auzit sunetul trâmbiţei
şi strigătul de război.
20 Se vesteşte dărâmare după dărâmare,
căci toată ţara este devastată.
Corturile îmi sunt dărâmate dintr-odată,
iar acoperişul într-o clipă.
21 Până când voi vedea steagul
şi voi auzi sunetul trâmbiţei?“
22 „Cei din poporul Meu sunt nebuni;
ei nu Mă cunosc.
Sunt nişte copii fără minte,
lipsiţi de discernământ.
Sunt pricepuţi să facă răul;
nu ştiu să facă binele.“
23 „Mă uit la pământ
şi iată că este pustiu şi gol.
Mă uit la ceruri
şi iată că lumina lor a pierit.
24 Mă uit la munţi
şi iată că ei se cutremură
iar toate dealurile se clatină.
25 Mă uit şi iată că nu mai este nici un om
şi toate păsările cerului au fugit.
26 Mă uit şi iată că ţinutul roditor[b] este un pustiu
şi toate cetăţile lui sunt dărâmate
înaintea Domnului şi înaintea aprigei Lui mânii.
27 Căci aşa vorbeşte Domnul:
«Toată ţara va fi pustiită,
însă nu o voi distruge complet.
28 Din cauza aceasta pământul se va jeli,
iar cerurile se vor întuneca.
Eu am vorbit şi am plănuit aceasta!
Nu-Mi pare rău şi nici nu mă voi răzgândi!»
29 La vuietul călăreţilor şi la strigătul arcaşilor
toţi cei din cetăţi o iau la fugă;
se ascund în păduri
şi se urcă pe stânci.
Toate cetăţile sunt părăsite
şi nimeni nu mai locuieşte în ele.
30 Iar tu, cea pustiită, ce vei face?
Te vei îmbrăca în roşu[c],
te vei împodobi cu giuvaiere de aur şi îţi vei machia ochii cu antimoniu?
Degeaba te vei înfrumuseţa!
Iubiţii tăi te dispreţuiesc
şi vor să-ţi ia viaţa.
31 Aud nişte strigăte ca ale unei femei în chinurile naşterii,
strigăte ale unei femei care naşte pentru prima oară.
Este glasul fiicei Sionului care răsuflă greu
şi îşi întinde mâinile, zicând:
«Vai de mine! Mi-e sufletul sleit
din cauza ucigaşilor!»“
Footnotes
- Ieremia 4:12 Sau: va veni la porunca Mea
- Ieremia 4:26 Sau: iată, Carmelul
- Ieremia 4:30 Aluzie la îmbrăcămintea prostituatelor
Jeremiah 4
New International Version
Jeremiah 4
New International Version
4 “If you, Israel, will return,(A)
then return to me,”
declares the Lord.
“If you put your detestable idols(B) out of my sight
and no longer go astray,
2 and if in a truthful, just and righteous way
you swear,(C) ‘As surely as the Lord lives,’(D)
then the nations will invoke blessings(E) by him
and in him they will boast.(F)”
3 This is what the Lord says to the people of Judah and to Jerusalem:
“Break up your unplowed ground(G)
and do not sow among thorns.(H)
4 Circumcise yourselves to the Lord,
circumcise your hearts,(I)
you people of Judah and inhabitants of Jerusalem,
or my wrath(J) will flare up and burn like fire(K)
because of the evil(L) you have done—
burn with no one to quench(M) it.
Disaster From the North
5 “Announce in Judah and proclaim(N) in Jerusalem and say:
‘Sound the trumpet(O) throughout the land!’
Cry aloud and say:
‘Gather together!
Let us flee to the fortified cities!’(P)
6 Raise the signal(Q) to go to Zion!
Flee for safety without delay!
For I am bringing disaster(R) from the north,(S)
even terrible destruction.”
7 A lion(T) has come out of his lair;(U)
a destroyer(V) of nations has set out.
He has left his place
to lay waste(W) your land.
Your towns will lie in ruins(X)
without inhabitant.
8 So put on sackcloth,(Y)
lament(Z) and wail,
for the fierce anger(AA) of the Lord
has not turned away from us.
9 “In that day,” declares the Lord,
“the king and the officials will lose heart,(AB)
the priests will be horrified,
and the prophets will be appalled.”(AC)
10 Then I said, “Alas, Sovereign Lord! How completely you have deceived(AD) this people and Jerusalem by saying, ‘You will have peace,’(AE) when the sword is at our throats!”
11 At that time this people and Jerusalem will be told, “A scorching wind(AF) from the barren heights in the desert blows toward my people, but not to winnow or cleanse; 12 a wind(AG) too strong for that comes from me. Now I pronounce my judgments(AH) against them.”
13 Look! He advances like the clouds,(AI)
his chariots(AJ) come like a whirlwind,(AK)
his horses(AL) are swifter than eagles.(AM)
Woe to us! We are ruined!(AN)
14 Jerusalem, wash(AO) the evil from your heart and be saved.(AP)
How long(AQ) will you harbor wicked thoughts?
15 A voice is announcing from Dan,(AR)
proclaiming disaster from the hills of Ephraim.(AS)
16 “Tell this to the nations,
proclaim concerning Jerusalem:
‘A besieging army is coming from a distant land,(AT)
raising a war cry(AU) against the cities of Judah.(AV)
17 They surround(AW) her like men guarding a field,
because she has rebelled(AX) against me,’”
declares the Lord.
18 “Your own conduct and actions(AY)
have brought this on you.(AZ)
This is your punishment.
How bitter(BA) it is!
How it pierces to the heart!”
19 Oh, my anguish, my anguish!(BB)
I writhe in pain.(BC)
Oh, the agony of my heart!
My heart pounds(BD) within me,
I cannot keep silent.(BE)
For I have heard the sound of the trumpet;(BF)
I have heard the battle cry.(BG)
20 Disaster follows disaster;(BH)
the whole land lies in ruins.(BI)
In an instant my tents(BJ) are destroyed,
my shelter in a moment.
21 How long must I see the battle standard(BK)
and hear the sound of the trumpet?(BL)
22 “My people are fools;(BM)
they do not know me.(BN)
They are senseless children;
they have no understanding.(BO)
They are skilled in doing evil;(BP)
they know not how to do good.”(BQ)
23 I looked at the earth,
and it was formless and empty;(BR)
and at the heavens,
and their light(BS) was gone.
24 I looked at the mountains,
and they were quaking;(BT)
all the hills were swaying.
25 I looked, and there were no people;
every bird in the sky had flown away.(BU)
26 I looked, and the fruitful land was a desert;(BV)
all its towns lay in ruins(BW)
before the Lord, before his fierce anger.(BX)
27 This is what the Lord says:
“The whole land will be ruined,(BY)
though I will not destroy(BZ) it completely.
28 Therefore the earth will mourn(CA)
and the heavens above grow dark,(CB)
because I have spoken and will not relent,(CC)
I have decided and will not turn back.(CD)”
29 At the sound of horsemen and archers(CE)
every town takes to flight.(CF)
Some go into the thickets;
some climb up among the rocks.(CG)
All the towns are deserted;(CH)
no one lives in them.
Jeremiah 4
King James Version
Jeremiah 4
King James Version
4 If thou wilt return, O Israel, saith the Lord, return unto me: and if thou wilt put away thine abominations out of my sight, then shalt thou not remove.
2 And thou shalt swear, The Lord liveth, in truth, in judgment, and in righteousness; and the nations shall bless themselves in him, and in him shall they glory.
3 For thus saith the Lord to the men of Judah and Jerusalem, Break up your fallow ground, and sow not among thorns.
4 Circumcise yourselves to the Lord, and take away the foreskins of your heart, ye men of Judah and inhabitants of Jerusalem: lest my fury come forth like fire, and burn that none can quench it, because of the evil of your doings.
5 Declare ye in Judah, and publish in Jerusalem; and say, Blow ye the trumpet in the land: cry, gather together, and say, Assemble yourselves, and let us go into the defenced cities.
6 Set up the standard toward Zion: retire, stay not: for I will bring evil from the north, and a great destruction.
7 The lion is come up from his thicket, and the destroyer of the Gentiles is on his way; he is gone forth from his place to make thy land desolate; and thy cities shall be laid waste, without an inhabitant.
8 For this gird you with sackcloth, lament and howl: for the fierce anger of the Lord is not turned back from us.
9 And it shall come to pass at that day, saith the Lord, that the heart of the king shall perish, and the heart of the princes; and the priests shall be astonished, and the prophets shall wonder.
10 Then said I, Ah, Lord God! surely thou hast greatly deceived this people and Jerusalem, saying, Ye shall have peace; whereas the sword reacheth unto the soul.
11 At that time shall it be said to this people and to Jerusalem, A dry wind of the high places in the wilderness toward the daughter of my people, not to fan, nor to cleanse,
12 Even a full wind from those places shall come unto me: now also will I give sentence against them.
13 Behold, he shall come up as clouds, and his chariots shall be as a whirlwind: his horses are swifter than eagles. Woe unto us! for we are spoiled.
14 O Jerusalem, wash thine heart from wickedness, that thou mayest be saved. How long shall thy vain thoughts lodge within thee?
15 For a voice declareth from Dan, and publisheth affliction from mount Ephraim.
16 Make ye mention to the nations; behold, publish against Jerusalem, that watchers come from a far country, and give out their voice against the cities of Judah.
17 As keepers of a field, are they against her round about; because she hath been rebellious against me, saith the Lord.
18 Thy way and thy doings have procured these things unto thee; this is thy wickedness, because it is bitter, because it reacheth unto thine heart.
19 My bowels, my bowels! I am pained at my very heart; my heart maketh a noise in me; I cannot hold my peace, because thou hast heard, O my soul, the sound of the trumpet, the alarm of war.
20 Destruction upon destruction is cried; for the whole land is spoiled: suddenly are my tents spoiled, and my curtains in a moment.
21 How long shall I see the standard, and hear the sound of the trumpet?
22 For my people is foolish, they have not known me; they are sottish children, and they have none understanding: they are wise to do evil, but to do good they have no knowledge.
23 I beheld the earth, and, lo, it was without form, and void; and the heavens, and they had no light.
24 I beheld the mountains, and, lo, they trembled, and all the hills moved lightly.
25 I beheld, and, lo, there was no man, and all the birds of the heavens were fled.
26 I beheld, and, lo, the fruitful place was a wilderness, and all the cities thereof were broken down at the presence of the Lord, and by his fierce anger.
27 For thus hath the Lord said, The whole land shall be desolate; yet will I not make a full end.
28 For this shall the earth mourn, and the heavens above be black; because I have spoken it, I have purposed it, and will not repent, neither will I turn back from it.
29 The whole city shall flee for the noise of the horsemen and bowmen; they shall go into thickets, and climb up upon the rocks: every city shall be forsaken, and not a man dwell therein.
30 And when thou art spoiled, what wilt thou do? Though thou clothest thyself with crimson, though thou deckest thee with ornaments of gold, though thou rentest thy face with painting, in vain shalt thou make thyself fair; thy lovers will despise thee, they will seek thy life.
31 For I have heard a voice as of a woman in travail, and the anguish as of her that bringeth forth her first child, the voice of the daughter of Zion, that bewaileth herself, that spreadeth her hands, saying, Woe is me now! for my soul is wearied because of murderers.
New Russian Translation (NRT)
Holy Bible, New Russian Translation (Новый Перевод на Русский Язык) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
New International Version (NIV) 
Holy Bible, New International Version®, NIV® Copyright ©1973, 1978, 1984, 2011 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
NIV Reverse Interlinear Bible: English to Hebrew and English to Greek. Copyright © 2019 by Zondervan.