«Un ţipăt a fost auzit în Rama,
    bocet şi plânset mult.
Rahela îşi plânge copiii
    şi nu vrea să fie mângâiată pentru copiii ei, căci ei nu mai sunt.»“

«Opreşte-ţi plânsul
    şi lacrimile din ochi,
căci munca îţi va fi răsplătită, zice Domnul;
    ei se vor întoarce din ţara duşmanului.
¹⁷ Există nădejde pentru viitorul tău, zice Domnul.
    Fiii tăi se vor întoarce în ţara lor.»

¹⁸ L-am auzit într-adevăr pe Efraim văitându-se:
    «M-ai disciplinat ca pe un viţel nedeprins la jug
        şi am fost disciplinat.
Întoarce-mă Tu şi mă voi întoarce,
    căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu.
¹⁹ După ce am rătăcit,
    m-am căit;
ajungând să cunosc,
    mă bat pe coapsă.
Am fost făcut de ruşine şi umilit,
    căci port dispreţul tinereţii mele.»
²⁰ Nu este Efraim fiul Meu cel scump,
    copilul în care Îmi găsesc plăcerea?
Căci deşi vorbesc adesea împotriva lui,
    tot Îmi aduc aminte de el.
Inima Îmi tânjeşte după el
    şi voi avea negreşit milă de el, zice Domnul.“

²¹ „Pune-ţi semne pe drum,
    pune-ţi stâlpi
şi ia seama la calea,
    la drumul pe care-l urmezi.
Întoarce-te, fecioară Israel,
    întoarce-te în cetăţile tale.
²² Până când vei rătăci,
    fiică necredincioasă?
Căci Domnul va crea un lucru nou în ţară:
    o femeie va înconjura^[a] un bărbat.“

«Părinţii au mâncat struguri acri
    şi copiilor li s-au strepezit dinţii»,

³¹ „Iată, vin zile, zice Domnul,
    când voi încheia cu Casa lui Israel
şi cu Casa lui Iuda
    un nou legământ,
³² nu ca legământul
    pe care l-am încheiat cu strămoşii lor,
în ziua când i-am luat de mână
    ca să-i scot din ţara Egiptului,
legământ pe care l-au rupt,
    măcar că aveam drepturi de soţ asupra lor,^[b] zice Domnul.
³³ Ci acesta este legământul pe care-l voi încheia cu Casa lui Israel,
    după acele zile, zice Domnul:
voi pune Legea Mea înăuntrul lor
    şi o voi scrie în inimile lor.
Eu voi fi Dumnezeul lor,
    iar ei vor fi poporul Meu.
³⁴ Şi nici unul nu va mai învăţa pe semenul
    sau pe fratele său, zicând: «Cunoaşte-L pe Domnul!»,
pentru că toţi Mă vor cunoaşte,
    de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul,
căci le voi ierta fărădelegea
    şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.“

Cel Care a pus soarele
    să lumineze ziua,
Cel Care a rânduit luna şi stelele
    să lumineze noaptea,
Cel Care stârneşte marea
    şi face să-i urle valurile,
        – Domnul Oştirilor este Numele Său:
³⁶ «Dacă vor dispărea aceste rânduieli dinaintea Mea,
    zice Domnul,
atunci şi sămânţa^[c] lui Israel va înceta pe vecie
    să mai fie un neam înaintea Mea!»“

«Dacă cerurile de sus vor putea fi măsurate
    şi temeliile de jos ale pământului vor putea fi cercetate,
atunci voi lepăda şi Eu întregul neam al lui Israel
    pentru tot ce a făcut, zice Domnul.»“

«Iată, voi sfărâma arcul Elamului,
    sursa puterii lui.
³⁶ Voi aduce împotriva Elamului cele patru vânturi
    de la cele patru margini ale cerului.
Îi voi împrăştia în toate vânturile acestea
    şi nu va fi nici un neam
        la care să nu ajungă deportaţii Elamului.
³⁷ Îi voi zdrobi pe elamiţi înaintea duşmanilor lor,
    înaintea celor ce vor să le ia viaţa.
Voi aduce nenorocirea împotriva lor,
    mânia Mea cea aprigă, zice Domnul.
Voi trimite după ei sabia
    până le voi aduce sfârşitul.
³⁸ Îmi voi aşeza tronul în Elam
    şi voi nimici de acolo pe regele şi pe conducătorii lor, zice Domnul.

³⁹ Dar în zilele de pe urmă,
    îi voi aduce înapoi pe captivii Elamului, zice Domnul.»“

² „Daţi de ştire şi vestiţi printre neamuri!
    Înălţaţi un steag şi vestiţi!
        Nu ascundeţi nimic, ci spuneţi
că Babilonul va fi cucerit,
    Bel va fi dat de ruşine
        şi Marduk^[b] va fi umplut de spaimă!
Imaginile lui cioplite vor fi date de ruşine
    şi idolii lui vor fi umpluţi de spaimă!
³ Un neam din nord îi va ataca
    şi le va preface ţara într-un pustiu.
Nimeni nu va mai locui în ea!
    Atât oamenii, cât şi animalele vor fugi din ea.

⁴ În zilele acelea şi în vremea aceea, zice Domnul,
    israeliţii împreună cu cei din Iuda
vor veni şi vor umbla plângând
    şi-L vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor.
⁵ Vor întreba care este drumul Sionului
    şi îşi vor întoarce privirile spre el.
Vor veni şi se vor alipi de Domnul
    printr-un legământ veşnic,
        care nu va fi uitat niciodată!

⁶ Poporul Meu era ca o turmă de oi pierdute,
    pe care păstorii lor le abăteau din cale
        şi le făceau să rătăcească prin munţi.
Treceau de pe munţi pe dealuri
    şi îşi uitaseră locul de odihnă.
⁷ Toţi cei ce le găseau le mâncau.
    Duşmanii lor ziceau: «Noi nu suntem vinovaţi,
căci ele au păcătuit împotriva Domnului, staulul dreptăţii,
    împotriva Domnului, nădejdea strămoşilor lor.»

⁸ Fugiţi din Babilon,
    ieşiţi din ţara caldeenilor
        şi fiţi ca ţapii care conduc turma,
⁹ căci, iată, voi stârni şi voi aduce împotriva Babilonului
    o mulţime de neamuri mari din ţara de nord.
Ele se vor înşira la luptă împotriva lui
    şi îl vor cuceri.
Săgeţile lor sunt ca ale unui viteaz priceput
    care nu se întoarce cu mâna goală.
¹⁰ Astfel, Caldeea va fi prada lor
    şi toţi jefuitorii ei se vor sătura, zice Domnul.

¹¹ Pentru că v-aţi bucurat şi v-aţi veselit
    când aţi jefuit moştenirea Mea,
pentru că aţi sărit ca o viţea pe păşune
    şi aţi nechezat ca armăsarii,
¹² mama voastră va fi într-o mare ruşine;
    cea care v-a născut va fi făcută de ruşine.
Iată, ea va fi cea mai de pe urmă dintre neamuri –
    un pustiu, un pământ uscat şi fără apă.
¹³ Din pricina mâniei Domnului, ea nu va mai fi locuită,
    ci va deveni un pustiu.
Toţi cei ce vor trece prin Babilon se vor îngrozi şi vor fluiera
    din cauza tuturor rănilor lui.

¹⁴ Aşezaţi-vă în linie de luptă împrejurul Babilonului,
    voi toţi cei ce întindeţi arcul!
Trageţi împotriva lui, nu vă cruţaţi săgeţile,
    căci a păcătuit împotriva Domnului.
¹⁵ Strigaţi împotriva lui din toate părţile!
    El se predă, întăriturile îi cad
        şi zidurile îi sunt dărâmate.
De vreme ce este răzbunarea Domnului,
    răzbunaţi-vă pe el
        şi faceţi-i cum a făcut şi el!
¹⁶ Nimiciţi din Babilon pe semănător
    şi pe cel ce mânuieşte secera la vremea secerişului!
Din cauza sabiei pustiitorului,
    fiecare să se întoarcă la poporul său,
        fiecare să fugă în ţara sa!“

¹⁷ „Israel este o oaie rătăcită
    pe care au vânat-o leii.
Primul care a mâncat-o
    a fost împăratul Asiriei,
iar ultimul care i-a sfărâmat oasele
    a fost Nebucadneţar, împăratul Babilonului.“

«Îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi ţara lui,
    aşa cum l-am pedepsit şi pe împăratul Asiriei.
¹⁹ Pe Israel însă îl voi aduce înapoi la păşunea lui;
    el va paşte pe Carmel şi pe Başan;
îşi va potoli foamea
    pe dealurile Efraimului şi Ghiladului.
²⁰ În zilele acelea şi în vremea aceea, zice Domnul,
    se va căuta nelegiuirea lui Israel, dar aceasta nu va mai fi,
se va căuta păcatul lui Iuda, dar el nu se va mai găsi,
    căci voi ierta rămăşiţa pe care am cruţat-o.

²¹ Înaintaţi împotriva ţării Meratayim^[c]
    şi împotriva celor ce locuiesc în Pekod^[d].
Urmăriţi-i, ucideţi-i şi distrugeţi-i cu desăvârşire^[e], zice Domnul!
    Faceţi-le tot ceea ce v-am poruncit!
²² Zgomotul războiului răsună în ţară,
    zgomotul unui mare prăpăd.
²³ Cum s-a rupt şi s-a sfărâmat
    ciocanul întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul o pricină de groază
    printre neamuri!
²⁴ Ţi-am întins o cursă, Babilonule,
    şi ai fost prins fără să te aştepţi!
Ai fost găsit şi cucerit,
    căci te-ai împotrivit Domnului.
²⁵ Domnul Şi-a deschis odaia cu arme
    şi a scos armele mâniei Lui,
căci Stăpânul, Domnul Oştirilor, are de lucru
    în ţara caldeenilor.
²⁶ Veniţi împotriva ei de departe,
    deschideţi-i grânarele,
        ridicaţi-o ca pe nişte snopi.
Distrugeţi-o cu desăvârşire
    şi nu lăsaţi nici un supravieţuitor în ea.
²⁷ Ucideţi-i toţi tăuraşii!
    Să se ducă la înjunghiere!
Vai de ei, căci le-a venit ziua!
    Le-a sosit vremea să fie pedepsiţi!
²⁸ ‘Ascultaţi! Se aude glasul fugarilor şi al celor ce scapă din ţara Babilonului
    ca să proclame în Sion
răzbunarea Domnului, Dumnezeul nostru,
    răzbunarea pentru Templul Său.’

²⁹ Chemaţi arcaşii împotriva Babilonului,
    chemaţi-i pe toţi cei ce întind arcul.
Ridicaţi-vă tabăra de jur împrejurul lui;
    nu lăsaţi pe nimeni să scape!
Răsplătiţi-i după faptele lui;
    faceţi-i potrivit cu tot ce a făcut şi el,
căci s-a îngâmfat faţă de Domnul,
    faţă de Sfântul lui Israel.
³⁰ De aceea, tinerii lor vor cădea în pieţe;
    toţi ostaşii lor vor fi reduşi la tăcere în ziua aceea, zice Domnul.
³¹ Iată, Eu sunt împotriva ta, trufaşule,
    zice Stăpânul, Domnul Oştirilor,
căci ţi-a sosit ziua,
    ţi-a venit vremea să fii pedepsit!
³² Trufaşul acela se va împiedica şi va cădea
    şi nimeni nu-l va ajuta să se ridice.
Voi aprinde un foc în cetăţile lui,
    care îi va mistui toate împrejurimile.»“

«Israeliţii sunt asupriţi
    şi cei din Iuda la fel.
Toţi cei care i-au luat captivi îi ţin strâns
    şi refuză să le dea drumul.
³⁴ Dar Răscumpărătorul lor este puternic,
    Domnul Oştirilor este Numele Lui.
El le va apăra cauza
    ca să aducă odihnă ţării lor
        şi să facă pe locuitorii Babilonului să se agite.

³⁵ Sabie împotriva caldeenilor! zice Domnul –
    împotriva celor ce locuiesc în Babilon,
        împotriva conducătorilor şi înţelepţilor lor.
³⁶ Sabie împotriva profeţilor mincinoşi!
    Ei vor deveni nebuni.
Sabie împotriva vitejilor lor!
    Ei vor fi umpluţi de spaimă.
³⁷ Sabie împotriva cailor şi carelor lor
    şi împotriva tuturor străinilor care sunt în mijlocul lor!
        Ei se vor înfricoşa ca nişte femei.
Sabie împotriva comorilor lor!
    Ele vor fi prădate.
³⁸ Uscăciune^[f] peste apele lor!
    Ele vor seca.
Căci este o ţară de idoli,
    au înnebunit cu idolii lor de care se tem^[g].

³⁹ De aceea, doar fiarele pustiei şi hienele vor locui acolo,
    precum şi bufniţa de noapte.
Nu va mai fi locuit vreodată,
    ci va rămâne nelocuit din generaţie în generaţie.
⁴⁰ Aşa cum a distrus Dumnezeu Sodoma şi Gomora
    şi cetăţile vecine, zice Domnul,
tot astfel nici un om nu va mai locui acolo
    şi nici un muritor nu se va mai stabili în el.

⁴¹ Iată, un popor vine din nord!
    Un mare neam şi regi mulţi
        au fost stârniţi de la marginile pământului.
⁴² Ei sunt înarmaţi cu arcuri şi cu lănci;
    sunt cruzi şi fără milă.
Vuietul lor este ca marea învolburată
    când vin călare pe cai;
sunt pregătiţi de luptă
    împotriva ta, fiică a Babilonului!
⁴³ Împăratul Babilonului a auzit vestea
    şi mâinile i-au slăbit.
L-a cuprins neputinţa,
    durerea ca pe o femeie care naşte.
⁴⁴ Iată, ca un leu care vine din desişul Iordanului
    împotriva unui staul trainic,
aşa Mă voi repezi şi-l voi pune pe fugă din locul unde este.
    Cine este cel ales de Mine ca să facă aceasta?
Cine este ca Mine şi cine Mă va înfrunta?
    Ce păstor Îmi poate sta împotrivă?
⁴⁵ De aceea, ascultaţi hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Babilonului
    şi planurile pe care le-a făcut împotriva Caldeii:
Cu siguranţă vor fi târâţi ca nişte oi plăpânde;
    cu siguranţă El le va distruge staulul.
⁴⁶ La sunetul cuceririi Babilonului pământul se cutremură
    şi un strigăt se aude printre neamuri.»“

«Iată, voi stârni un duh nimicitor
    împotriva Babilonului şi împotriva locuitorilor din Leb-Kamai^[h].
² Voi trimite împotriva Babilonului nişte străini
    care îl vor vântura şi-i vor goli ţara.
Ei o vor ataca din toate părţile
    în ziua nenorocirii.
³ Să se întindă arcul împotriva celui ce-şi întinde arcul
    şi împotriva celui ce se mândreşte cu armura lui!^[i]
Nu-i cruţaţi pe tinerii lui!
    Nimiciţi-i cu desăvârşire^[j] toată oştirea!
⁴ Vor cădea ucişi în ţara caldeenilor,
    străpunşi pe străzile ei.
⁵ Căci Israel şi Iuda nu sunt părăsite
    de Dumnezeul lor, de Domnul Oştirilor,
deşi ţara lor^[k] este plină de vină
    înaintea Sfântului lui Israel.

⁶ Fugiţi din Babilon!
    Scăpaţi-vă viaţa,
        ca nu cumva să fiţi nimiciţi din cauza păcatelor lui,
căci vremea răzbunării Domnului a sosit
    şi El îl va răsplăti după meritele lui!
⁷ Babilonul a fost o cupă de aur în mâna Domnului,
    care îmbăta întregul pământ.
Neamurile au băut din vinul ei
    şi de aceea au înnebunit.
⁸ Cetatea Babilonului va cădea dintr-odată şi va fi zdrobită!
    Plângeţi pentru ea!
Aduceţi balsam pentru rana ei;
    poate va putea fi vindecată!»“

⁹ „Am vrut să vindecăm Babilonul,
    dar nu poate fi vindecat!
Să-l părăsim şi să mergem fiecare în ţara lui,
    căci judecata lui ajunge până la ceruri
        şi se înalţă până la nori.
¹⁰ Domnul scoate la lumină dreptatea cauzei noastre.
    Să mergem şi să vestim în Sion
        lucrarea Domnului, Dumnezeul nostru!“

¹¹ „Ascuţiţi-vă săgeţile
    şi umpleţi-vă tolbele!
Domnul a stârnit duhul regilor Mediei,
    pentru că scopul Lui este să distrugă Babilonul.
Aceasta este răzbunarea Domnului,
    răzbunarea pentru Templul Său.
¹² Ridicaţi un steag împotriva zidurilor Babilonului!
    Întăriţi paza,
puneţi păzitori,
    pregătiţi o ambuscadă!
Domnul Îşi va duce la îndeplinire hotărârea
    pe care a rostit-o împotriva locuitorilor Babilonului.
¹³ Ţie, care locuieşti lângă ape multe
    şi ai mari bogăţii,
ţi-a venit sfârşitul,
    iar firul vieţii^[l] tale a ajuns la capăt!
¹⁴ Domnul Oştirilor a jurat pe Sine Însuşi:
    «Te voi umple cu oameni, asemenea unui roi de lăcuste,
        şi ei vor înălţa strigăte de biruinţă asupra ta.»“