Font Size
Iona 1
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Iona 1
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
1 Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona(A), fiul lui Amitai, astfel: 2 „Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare(B), şi strigă împotriva ei. Căci răutatea(C) ei s-a suit până la Mine!” 3 Şi Iona s-a sculat(D) să fugă la Tars, departe de Faţa Domnului. S-a pogorât la Iafo(E) şi a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit preţul călătoriei şi s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe(F) de Faţa Domnului. 4 Dar Domnul(G) a făcut să sufle pe mare un vânt năpraznic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme. 5 Corăbierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui şi au aruncat(H) în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai uşoară. Iona s-a pogorât în fundul(I) corabiei, s-a culcat şi a adormit dus. 6 Cârmaciul s-a apropiat de el şi i-a zis: „Ce dormi? Scoală-te şi cheamă(J) pe Dumnezeul tău! Poate că(K) Dumnezeu va voi să se gândească la noi, şi nu vom pieri!” 7 Şi au zis unul către altul: „Veniţi să tragem la sorţ(L), ca să ştim din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!” Au tras la sorţ, şi sorţul a căzut pe Iona. 8 Atunci, ei i-au zis: „Spune-ne(M) din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai şi de unde vii? Care îţi este ţara şi din ce popor eşti?” 9 El le-a răspuns: „Sunt evreu şi mă tem de Domnul, Dumnezeul cerurilor, care(N) a făcut marea şi uscatul!” 10 Oamenii aceia au avut o mare teamă şi i-au zis: „Pentru ce ai făcut lucrul acesta?” Căci oamenii aceia ştiau că fugea de Faţa Domnului, pentru că le spusese el. 11 Ei i-au zis: „Ce să-ţi facem ca să se potolească marea faţă de noi?” Căci marea era din ce în ce mai înfuriată. 12 El le-a răspuns: „Luaţi-mă(O) şi aruncaţi-mă în mare, şi marea se va linişti faţă de voi! Căci ştiu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!” 13 Oamenii aceştia vâsleau ca să ajungă la uscat, dar nu puteau(P), pentru că marea se întărâta tot mai mult împotriva lor. 14 Atunci au strigat către Domnul şi au zis: „Doamne, nu ne pierde din pricina vieţii omului acestuia şi nu ne împovăra(Q) cu sânge nevinovat! Căci Tu, Doamne, faci(R) ce vrei!” 15 Apoi au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare. Şi furia mării(S) s-a potolit. 16 Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică(T) de Domnul şi au adus Domnului o jertfă şi I-au făcut juruinţe. 17 Domnul a trimis un peşte mare să înghită pe Iona şi(U) Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.
Jonah 1
New International Version
Jonah 1
New International Version
Jonah Flees From the Lord
1 The word of the Lord came to Jonah(A) son of Amittai:(B) 2 “Go to the great city of Nineveh(C) and preach against it, because its wickedness has come up before me.”
3 But Jonah ran(D) away from the Lord and headed for Tarshish(E). He went down to Joppa,(F) where he found a ship bound for that port. After paying the fare, he went aboard and sailed for Tarshish to flee from the Lord.(G)
4 Then the Lord sent a great wind on the sea, and such a violent storm arose that the ship threatened to break up.(H) 5 All the sailors were afraid and each cried out to his own god. And they threw the cargo into the sea to lighten the ship.(I)
But Jonah had gone below deck, where he lay down and fell into a deep sleep. 6 The captain went to him and said, “How can you sleep? Get up and call(J) on your god! Maybe he will take notice of us so that we will not perish.”(K)
7 Then the sailors said to each other, “Come, let us cast lots to find out who is responsible for this calamity.”(L) They cast lots and the lot fell on Jonah.(M) 8 So they asked him, “Tell us, who is responsible for making all this trouble for us? What kind of work do you do? Where do you come from? What is your country? From what people are you?”
9 He answered, “I am a Hebrew and I worship the Lord,(N) the God of heaven,(O) who made the sea(P) and the dry land.(Q)”
10 This terrified them and they asked, “What have you done?” (They knew he was running away from the Lord, because he had already told them so.)
11 The sea was getting rougher and rougher. So they asked him, “What should we do to you to make the sea calm down for us?”
12 “Pick me up and throw me into the sea,” he replied, “and it will become calm. I know that it is my fault that this great storm has come upon you.”(R)
13 Instead, the men did their best to row back to land. But they could not, for the sea grew even wilder than before.(S) 14 Then they cried out to the Lord, “Please, Lord, do not let us die for taking this man’s life. Do not hold us accountable for killing an innocent man,(T) for you, Lord, have done as you pleased.”(U) 15 Then they took Jonah and threw him overboard, and the raging sea grew calm.(V) 16 At this the men greatly feared(W) the Lord, and they offered a sacrifice to the Lord and made vows(X) to him.
Jonah’s Prayer
17 Now the Lord provided(Y) a huge fish to swallow Jonah,(Z) and Jonah was in the belly of the fish three days and three nights.
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN) 
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
New International Version (NIV) 
Holy Bible, New International Version®, NIV® Copyright ©1973, 1978, 1984, 2011 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
NIV Reverse Interlinear Bible: English to Hebrew and English to Greek. Copyright © 2019 by Zondervan.