ROMANOS 9
Cakchiquel Occidental
Can ye ri israelitas ri xechaˈox (xechaˈ) ruma ri Dios chi xeˈoc rutinamit
9 Ri nwajoˈ nbij chiwe can kitzij wi, ruma nuniman ri Cristo y ma ntzˈuc ta tzij. Ri wánima can nunaˈ wi chi kitzij ri nbij, ruma queriˈ chukaˈ nukˈalajsaj ri Lokˈolaj Espíritu chuwe. 2 Riyin sibilaj yibison. Can ronojel kˈij cˈo nimalaj kˈaxon pa wánima cuma ri wech aj Israel. 3 Rumariˈ riyin nbij, wi xa ta riqˈui chi yinelesex el riyin riqˈui ri Cristo y nika rucˈayewal pa nuwiˈ y wi ta riqˈui riˈ yecolotej ri nicˈaj chic wech aj Israel, riyin can nyaˈ kˈij chi que ta riˈ niban chuwe. 4 Ri wech aj Israel, qˈuiy cˈa ri quicˈulun, ruma ri Dios xuben chique chi xeˈoc ralcˈual. Y can xcˈojeˈ wi cˈa rukˈij rucˈojlen ri Dios quiqˈui. Ri Dios xuben chukaˈ jun trato quiqˈui. Ri Dios chique riyeˈ xuyaˈ wi ri ley, y xucˈut chiquiwech achique rubanic riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij. Y chukaˈ xubij chi xtuyaˈ qˈuiy ruwech rutzil chique. 5 Y ri catiˈt quimamaˈ riyeˈ ye ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob. Y chiquicojol cˈa ri wech aj Israel xalex wi ri Cristo tek xpe waweˈ chuwech re ruwachˈulef. Ri Cristo yariˈ ri Dios y ya Riyaˈ ri cˈo pa ruwiˈ ronojel cosas. Can cˈo rukˈij riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Amén.
6 Man cˈa tikachˈob ta chi ri Dios man ta rubanon ri nubij chupan ri ruchˈabel. Ruma ma quinojel ta ri ye riy rumam ri Israel ri can kitzij chi ye aj Israel chuwech ri Dios. 7 Y chukaˈ ma quinojel ta ri ye riy rumam ca ri Abraham ye chaˈon ruma ri Dios. Ruma ri Dios xubij cˈa chare ri Abraham: Xaxu (xaxe wi) ri ye riy rumam ri acˈajol Isaac ri xtiquibiniˈaj chi kitzij chi ye awiy amam riyit, xchaˈ chare. 8 Y riqˈui riˈ nikatzˈet chi ma quinojel ta ri ye riy rumam ca ri Abraham ye ralcˈual ri Dios. Xaxu (xaxe wi) ri ye chaˈon ruma ri Dios ri yecˈulu ri utzil ri rutzujun (rusujun). Xaxu (xaxe) wi cˈa riyeˈ ri nibix chique ruma ri Dios chi ye ralcˈual chic Riyaˈ. 9 Achiˈel tek ri Dios xubij chare ri Abraham: Xquipe chic iwuqˈui pa jun junaˈ anej, ruma ri Sara ri awixjayil xticˈojeˈ jun ral, y ti cˈajol (alaˈ). Queriˈ xubij ri Dios chare ri Abraham.
10 Y can que wi riˈ xbanatej. Can xalex na wi ri kamamaˈ Isaac. Y tek ri Isaac cˈulan chic, ri Rebeca ri rixjayil ri Isaac xeralaj ye caˈiˈ acˈalaˈ. 11 Y ri Dios xuchaˈ jun chique ri caˈiˈ acˈalaˈ riˈ tek ma jane queˈalex, y riqˈui ri xquicˈulwachij ri caˈiˈ acˈalaˈ riˈ, can nikˈalajin wi chi ri Dios ma yojruchaˈ ta ruma ri yekabanalaˈ. Riyaˈ yeruchaˈ ri ruchˈobon chi yeruchaˈ. Ruma tek ma jane queˈalex ri caˈiˈ acˈalaˈ riˈ, y ma jane tikˈalajin ri xtiquibanalaˈ wi utz o ma utz ta, 12 ri Dios xubij yan chare ri teˈej chi ya ri chakˈlaxel ri xtitakanoj pa ruwiˈ ri nimalaxel. 13 Y chukaˈ chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca, nubij: Ri Jacob can xinwajoˈ wi. Yacˈa ri Esaú ma xinwajoˈ ta. Queriˈ nubij ri tzˈibatal ca.
14 ¿Achique nichˈob riyix? ¿La ma choj ta cami xuben ri Dios, tek queriˈ xuben? Ri Dios can choj wi xuben. 15 Ruma Riyaˈ xubij chukaˈ chare ri Moisés: Achique winek ri nwajoˈ njoyowaj ruwech, can njoyowaj wi cˈa ruwech. Y achique winek ri nwajoˈ ntoˈ, can ntoˈ wi. Queriˈ xubij ri Dios chare. 16 Y riqˈui riˈ nikˈalajin chi ri Dios nuyaˈ ri rutzil chake ruma chi Riyaˈ nujoyowaj kawech, y ma ruma ta chi riyoj xkajoˈ chi nijoyowex kawech, y ma ruma ta chi yoj‑el yoj‑oc chucanoxic ri utzil riˈ. 17 Achiˈel ri nubij chupan ri tzˈibatal ca tek ri Dios xubij chare ri Faraón: Xatinyaˈ pan Egipto riche (rixin) chi nikˈalajin ri wuchukˈaˈ y riche (rixin) chi nitzijox ri nubiˈ pa ronojel ruwachˈulef. Queriˈ xubij ri Dios chare ri Faraón. 18 Y riqˈui riˈ nikatzˈet chi ri Dios nujoyowaj quiwech ri nrajoˈ chi nujoyowaj quiwech y nucowirisaj ri cánima ri nrajoˈ chi nucowirisaj.
19 Pero ma ruma ta riˈ chi riyix utz nichˈob ka: Wi xa riqˈui cˈa ri Dios nipe wi chi nujoyowaj ruwech jun winek, y wi xa riqˈui chukaˈ Riyaˈ nipe wi chi nucowirisaj ránima jun winek, y wi xa majun winek rucˈamon ta chi nupabaˈ riˈ chuwech ri nrajoˈ nuben ri Dios kiqˈui, ¿achique cˈa ruma tek nubij aj maquiˈ chake? yixchaˈ. 20 Yacˈa riyin nbij chi riyoj winek, majun modo nikabij chare ri Dios chi ma utz ta ri nuben. ¿La utz cami chi jun bojoˈy nubij ta chare ri aj banoy riche (rixin): Achique ruma tek ya nubaniquil reˈ ri naben chuwe? Can ma utz ta cˈa chi nubij queriˈ. 21 Ruma ya ri aj banoy bojoˈy ri nichˈobo achique ri nrajoˈ nuben riqˈui ri chˈabek. Ruma riqˈui ri mismo chˈabek riˈ nicowin nuben jun bojoˈy ri nim rejkalen o nuben jun chic ri ma nim ta rejkalen.
22 Ri Dios can rajowan wi chi nucˈut ri ruchukˈaˈ y ri royowal pa quiwiˈ ri winek ri yemacun. Pero Riyaˈ sibilaj ye rucochˈon ri winek ri can rumolon chic riˈ ri quimac chuwech, astapeˈ can utz wi chi xka yan ta ri royowal pa quiwiˈ y xeqˈuis yan ta ri pa rucˈayewal. 23 Y chukaˈ pa rukˈaˈ Riyaˈ cˈo wi riche (rixin) chi nukˈalajsaj ri rutzil pa kawiˈ riyoj, ri xujoyowaj kawech. Ruchojmirisan chic ri kacˈaslen riche (rixin) chi jabel xtibekabanaˈ riqˈui Riyaˈ, ri cˈo rukˈij rucˈojlen. 24 Queriˈ rubanon kiqˈui riyoj ri xojrusiqˈuij (xojroyoj) chi israelitas, y chi ma ye israelitas ta. 25 Achiˈel ri nubij ri Dios chupan ri wuj ri tzˈiban ca ruma ri Oseas:
Ri winek ri ma ye nutinamit ta, xtinben chique chi xqueˈoc nutinamit.
Ma ye wajowan ta pe, pero xquenwajoˈ cˈa.
26 Y chukaˈ ri acuchi (achique) yecˈo wi tek ri Dios xubij chique: Riyix ma yix nutinamit ta,
can chiriˈ chukaˈ xtibix wi chique: Riyix yix ralcˈual chic ri cˈaslic Dios.
27 Ri Isaías cˈo ri xubij ca chikij riyoj israelitas. Riyaˈ can riqˈui cˈa ruchukˈaˈ xchˈo y xubij: Riyoj ri riy rumam ca ri Israel, can sibilaj yoj qˈuiy. Can yoj achiˈel ri sanayiˈ ri cˈo chuchiˈ ri mar, ruma can majun ri nicowin ta najlan kiche (kixin). Xa yacˈa ri ma yoj qˈuiy ta ri xkojcolotej. 28 Ri Ajaf Dios can rubin cˈa chi xtuyaˈ rucˈayewal pa ruwiˈ re ruwachˈulef. Y can chanin cˈa xtibanatej, y can pa ruchojmil tek xtibanatej. 29 Ri Isaías can rubin cˈa chukaˈ:
Ri Dios ri Rajaf ronojel, wi ta xojruqˈuis konojel,
xkacˈulwachij ta achiˈel ri xquicˈulwachij ri tinamit Sodoma y Gomorra ojer ca. Queriˈ xubij ri Isaías.
Ruma ri cukbel cˈuˈx tek yojtzˈetetej chi majun kamac
30 ¿Achique cˈa nikabij chrij reˈ? Ri ma ye israelitas ta astapeˈ ma quitijon ta quikˈij riche (rixin) chi yetzˈetetej ruma ri Dios chi majun quimac, xa yeriˈ ri xquetzˈetetej ruma ri Dios chi majun quimac ruma quicukuban quicˈuˈx riqˈui. 31 Yacˈa ri kech aj Israel, can niquitij wi quikˈij ruma nicajoˈ yetzˈetetej ruma ri Dios chi majun quimac. Can niquitij quikˈij riche (rixin) chi niquiben ta ri nubij ri ruley ri Dios, pero ma yecowin ta. 32 ¿Y achique ruma? Ruma ma quicukuban ta quicˈuˈx riqˈui ri Jesucristo. Xaxu (xaxe) wi ri nubij ri ley ri niquitij quikˈij riche (rixin) chi niquiben y xa ma niquicukubaˈ ta quicˈuˈx riqˈui ri Jesucristo; rumariˈ xquichakˈij (xquitochˈ) caken chuwech ri Abej. Y ri Abej riˈ ya ri Jesucristo. 33 Achiˈel ri nubij ri Dios chupan ri tzˈibatal ca:
Riyin xtinyaˈ cˈa jun ri achiˈel Abej ri pa tinamit Sion, y yecˈo winek ri xa xtiquichakˈij (xtiquitochˈ) caken chuwech ri achiˈel Abej riˈ y xquetzak.
Yacˈa ri xqueniman riche (rixin), majun achique ruma xqueqˈuixbitej.
Romains 9
Louis Segond
9 Je dis la vérité en Christ, je ne mens point, ma conscience m'en rend témoignage par le Saint Esprit:
2 J'éprouve une grande tristesse, et j'ai dans le coeur un chagrin continuel.
3 Car je voudrais moi-même être anathème et séparé de Christ pour mes frères, mes parents selon la chair,
4 qui sont Israélites, à qui appartiennent l'adoption, et la gloire, et les alliances, et la loi, et le culte,
5 et les promesses, et les patriarches, et de qui est issu, selon la chair, le Christ, qui est au-dessus de toutes choses, Dieu béni éternellement. Amen!
6 Ce n'est point à dire que la parole de Dieu soit restée sans effet. Car tous ceux qui descendent d'Israël ne sont pas Israël,
7 et, pour être la postérité d'Abraham, ils ne sont pas tous ses enfants; mais il est dit: En Isaac sera nommée pour toi une postérité,
8 c'est-à-dire que ce ne sont pas les enfants de la chair qui sont enfants de Dieu, mais que ce sont les enfants de la promesse qui sont regardés comme la postérité.
9 Voici, en effet, la parole de la promesse: Je reviendrai à cette même époque, et Sara aura un fils.
10 Et, de plus, il en fut ainsi de Rébecca, qui conçut du seul Isaac notre père;
11 car, quoique les enfants ne fussent pas encore nés et ils n'eussent fait ni bien ni mal, -afin que le dessein d'élection de Dieu subsistât, sans dépendre des oeuvres, et par la seule volonté de celui qui appelle, -
12 il fut dit à Rébecca: L'aîné sera assujetti au plus jeune; selon qu'il est écrit:
13 J'ai aimé Jacob Et j'ai haï Ésaü.
14 Que dirons-nous donc? Y a-t-il en Dieu de l'injustice? Loin de là!
15 Car il dit à Moïse: Je ferai miséricorde à qui je fais miséricorde, et j'aurai compassion de qui j'ai compassion.
16 Ainsi donc, cela ne dépend ni de celui qui veut, ni de celui qui court, mais de Dieu qui fait miséricorde.
17 Car l'Écriture dit à Pharaon: Je t'ai suscité à dessein pour montrer en toi ma puissance, et afin que mon nom soit publié par toute la terre.
18 Ainsi, il fait miséricorde à qui il veut, et il endurcit qui il veut.
19 Tu me diras: Pourquoi blâme-t-il encore? Car qui est-ce qui résiste à sa volonté?
20 O homme, toi plutôt, qui es-tu pour contester avec Dieu? Le vase d'argile dira-t-il à celui qui l'a formé: Pourquoi m'as-tu fait ainsi?
21 Le potier n'est-il pas maître de l'argile, pour faire avec la même masse un vase d'honneur et un vase d'un usage vil?
22 Et que dire, si Dieu, voulant montrer sa colère et faire connaître sa puissance, a supporté avec une grande patience des vases de colère formés pour la perdition,
23 et s'il a voulu faire connaître la richesse de sa gloire envers des vases de miséricorde qu'il a d'avance préparés pour la gloire?
24 Ainsi nous a-t-il appelés, non seulement d'entre les Juifs, mais encore d'entre les païens,
25 selon qu'il le dit dans Osée: J'appellerai mon peuple celui qui n'était pas mon peuple, et bien-aimée celle qui n'était pas la bien-aimée;
26 et là où on leur disait: Vous n'êtes pas mon peuple! ils seront appelés fils du Dieu vivant.
27 Ésaïe, de son côté, s'écrie au sujet d'Israël: Quand le nombre des fils d'Israël serait comme le sable de la mer, Un reste seulement sera sauvé.
28 Car le Seigneur exécutera pleinement et promptement sur la terre ce qu'il a résolu.
29 Et, comme Ésaïe l'avait dit auparavant: Si le Seigneur des armées Ne nous eût laissé une postérité, Nous serions devenus comme Sodome, Nous aurions été semblables à Gomorrhe.
30 Que dirons-nous donc? Les païens, qui ne cherchaient pas la justice, ont obtenu la justice, la justice qui vient de la foi,
31 tandis qu'Israël, qui cherchait une loi de justice, n'est pas parvenu à cette loi.
32 Pourquoi? Parce qu'Israël l'a cherchée, non par la foi, mais comme provenant des oeuvres. Ils se sont heurtés contre la pierre d'achoppement,
33 selon qu'il est écrit: Voici, je mets en Sion une pierre d'achoppement Et un rocher de scandale, Et celui qui croit en lui ne sera point confus.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International