Add parallel Print Page Options

Lupta lui Samson cu leul

14 Samson s-a pogorât la Timna(A) şi a văzut(B) acolo o femeie din fetele filistenilor. Când s-a suit înapoi, a spus lucrul acesta tatălui său şi mamei sale şi a zis: „Am văzut la Timna o femeie din fetele filistenilor; luaţi-mi-o acum(C) de nevastă”. Tatăl său şi mama sa i-au zis: „Nu este nicio femeie între fetele fraţilor(D) tăi şi în tot poporul nostru, de te duci să-ţi iei nevastă de la filisteni, care sunt netăiaţi(E) împrejur?” Şi Samson a zis tatălui său: „Ia-mi-o, căci îmi place.” Tatăl său şi mama sa nu ştiau că lucrul acesta venea de la(F) Domnul, căci Samson căuta un prilej de ceartă din partea filistenilor. În vremea aceea, filistenii stăpâneau(G) peste Israel. Samson s-a pogorât împreună cu tatăl său şi cu mama sa la Timna. Când au ajuns la viile din Timna, iată că i-a ieşit înainte un leu tânăr mugind. Duhul(H) Domnului a venit peste Samson şi, fără să aibă ceva în mână, Samson a sfâşiat pe leu cum se sfâşie un ied. N-a spus tatălui său şi mamei sale ce făcuse. S-a pogorât şi a vorbit cu femeia aceea şi ea i-a plăcut. După câtva timp, s-a dus iarăşi la Timna ca s-o ia şi s-a abătut să vadă hoitul leului. Şi iată că în trupul leului era un roi de albine şi miere. A luat mierea în mână şi a mâncat-o pe drum şi, când a ajuns la tatăl său şi la mama sa, le-a dat şi au mâncat şi ei din ea. Dar nu le-a spus că luase mierea aceasta din trupul leului.

Căsătoria lui Samson şi ghicitorile

10 Tatăl lui Samson s-a pogorât la femeia aceea. Şi acolo, Samson a făcut un ospăţ, căci aşa făceau tinerii. 11 Cum l-au văzut, au poftit treizeci de tovarăşi, care au stat împreună cu el. 12 Samson le-a zis: „Am să vă spun o ghicitoare(I). Dacă mi-o veţi ghici în cele şapte(J) zile ale ospăţului şi dacă o veţi dezlega, vă voi da treizeci de cămăşi şi treizeci de haine(K) de schimb. 13 Dar, dacă n-o veţi ghici, să-mi daţi voi treizeci de cămăşi şi treizeci de haine de schimb”. Ei i-au zis: „Spune-ne ghicitoarea ta s-o auzim”. 14 Şi el le-a zis:

„Din cel ce mănâncă a ieşit ce se mănâncă,

Şi din cel tare a ieşit dulceaţă”. 15 Trei zile, n-au putut dezlega ghicitoarea. În ziua a şaptea, au zis nevestei lui Samson: „Înduplecă(L) pe bărbatul tău să ne dezlege ghicitoarea, altfel te vom arde(M), pe tine şi casa tatălui tău. Ne-aţi adunat aici ca să ne jefuiţi, nu-i aşa?” 16 Nevasta lui Samson plângea lângă el şi zicea: „Tu n-ai(N) decât ură pentru mine şi nu mă iubeşti; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu şi nu mi-ai dezlegat-o!” Şi el i-a răspuns: „N-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele, să ţi-o dezleg ţie?” 17 Ea a plâns lângă el tot timpul celor şapte zile cât a ţinut ospăţul şi, în ziua a şaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Şi ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii. 18 Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a şaptea, înainte de apusul soarelui: „Ce este mai dulce decât mierea şi ce este mai tare decât leul?” Şi el le-a zis:

„Dacă n-aţi fi arat cu juncana mea,

Nu mi-aţi fi dezlegat ghicitoarea”. 19 Duhul Domnului a venit(O) peste el şi s-a pogorât la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele şi a dat hainele de schimb celor ce dezlegaseră ghicitoarea. Era aprins de mânie şi s-a suit la casa tatălui său. 20 Nevastă-sa(P) a fost dată unuia din tovarăşii lui, cu care era prieten(Q) el.

Stricăciunea făcută holdelor filistenilor cu vulpile

15 După câtva timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-şi vadă nevasta şi i-a dus un ied. El a zis: „Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei”. Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. „Am crezut că o(R) urăşti”, a zis el, „şi am dat-o tovarăşului tău. Nu este soră-sa cea tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o dar în locul ei.” Samson le-a zis: „De data aceasta nu voi fi vinovat faţă de filisteni, dacă le voi face rău”. Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi şi a luat nişte făclii, apoi a legat vulpile coadă de coadă şi a pus câte o făclie între cele două cozi, la mijloc. A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele filistenilor şi a aprins astfel atât stogurile de snopi, cât şi grâul care era în picioare, ba încă şi grădinile de măslini. Filistenii au zis: „Cine a făcut lucrul acesta?” Li s-a răspuns: „Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta şi a dat-o tovarăşului lui”. Şi(S) filistenii s-au suit şi au ars-o pe ea şi pe tatăl ei. Samson le-a zis: „Aşa faceţi? Nu voi înceta decât după ce mă voi răzbuna pe voi”. I-a bătut aspru, pe spate şi pe pântece, apoi s-a pogorât şi a locuit în crăpătura stâncii Etam.

Samson ucide o mie de filisteni

Atunci, filistenii au pornit, au tăbărât în Iuda şi s-au întins până la(T) Lehi. 10 Bărbaţii din Iuda au zis: „Pentru ce v-aţi suit împotriva noastră?” Ei au răspuns: „Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să-i facem aşa cum ne-a făcut el nouă”. 11 Atunci, trei mii de bărbaţi din Iuda s-au pogorât la crăpătura stâncii Etam şi au zis lui Samson: „Nu ştii că filistenii stăpânesc(U) peste noi? Ce ne-ai făcut deci?” El le-a răspuns: „Le-am făcut aşa cum mi-au făcut şi ei mie”. 12 Ei i-au zis: „Noi ne-am pogorât să te legăm, ca să te dăm în mâinile filistenilor.” Samson le-a zis: „Juraţi-mi că nu mă veţi omorî”. 13 Ei i-au răspuns: „Nu, vrem numai să te legăm şi să te dăm în mâinile lor, dar nu te vom omorî.” Şi l-au legat cu două funii noi şi l-au scos din stâncă. 14 Când a ajuns la Lehi, filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci, Duhul(V) Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la braţe s-au făcut ca nişte fire de in ars în foc şi legăturile i-au căzut de pe mâini. 15 El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mâna şi a luat-o şi a ucis(W) cu ea o mie de oameni.

16 Şi Samson a zis:

„Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi;
Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni”.

17 După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mână. Şi locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii).

Samson bea apă din stâncă

18 Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul şi a zis: „Tu ai îngăduit(X), prin mâna robului Tău, această mare izbăvire şi acum să mor de sete şi să cad în mâinile celor netăiaţi împrejur?” 19 Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi şi a ieşit apă din ea. Samson a băut, duhul i s-a(Y) întremat şi s-a înviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă); el este şi astăzi la Lehi. 20 Samson a fost douăzeci de ani judecător în Israel, pe vremea filistenilor(Z).

Dalila

16 Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă şi a intrat la ea. S-a spus oamenilor din Gaza: „Samson a venit aici”. Şi l-au înconjurat(AA) şi au pândit toată noaptea la poarta cetăţii. Au stat liniştiţi toată noaptea şi au zis: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî”. Samson a rămas culcat până la miezul nopţii. Pe la miezul nopţii, s-a sculat şi a apucat porţile cetăţii cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri şi le-a dus pe vârful muntelui din faţa Hebronului. După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila. Domnitorii filistenilor s-au suit la ea şi i-au zis: „Înduplecă-l(AB) şi află de unde-i vine puterea lui cea mare şi cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm şi să-l slăbim, şi-ţi vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint.” Dalila a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ţi vine puterea ta cea mare şi cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit.” Samson i-a zis: „Dacă aş fi legat cu şapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om”. Domnitorii filistenilor au adus Dalilei şapte funii noi, neuscate încă. Şi ea l-a legat cu funiile acestea. Iar nişte oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el a rupt funiile, cum se rupe o aţă de câlţi când se atinge de foc. Şi astfel n-au ştiut de unde-i venea puterea. 10 Dalila a zis lui Samson: „Vezi, ţi-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat”. 11 El i-a zis: „Dacă aş fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuinţate niciodată, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om”. 12 Dalila a luat nişte funii noi şi l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar nişte oameni stăteau la pândă într-o odaie. Şi el a rupt funiile de la braţe ca pe o aţă. 13 Dalila a zis lui Samson: „Până acum ţi-ai bătut joc de mine şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat”. El i-a zis: „N-ai decât să împleteşti cele şapte şuviţe de păr din capul meu în urzeala ţesăturii”. 14 Şi ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot. 15 Ea i-a zis: „Cum poţi(AC) spune: ‘Te iubesc!’ când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ţi-ai bătut joc de mine şi nu mi-ai spus de unde-ţi vine puterea ta cea mare.” 16 Fiindcă ea îl necăjea şi-l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte de moarte, 17 şi-a deschis(AD) toată inima faţă de ea şi i-a zis: „Briciul(AE) n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om”. 18 Dalila, văzând că îşi deschisese toată inima faţă de ea, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor şi a pus să le spună: „Suiţi-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui”. Şi domnitorii filistenilor s-au suit la ea şi au adus argintul în mâini. 19 Ea(AF) l-a adormit pe genunchii ei. Şi, chemând un om, a ras cele şapte suviţe de pe capul lui Samson şi a început astfel să-l slăbească. El şi-a pierdut puterea. 20 Atunci, ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a zis: „Voi face ca şi mai înainte şi mă voi scutura”. Nu ştia că Domnul Se(AG) depărtase de el. 21 Filistenii l-au apucat şi i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învârtea la râşniţă în temniţă.

Răzbunarea şi moartea lui Samson

22 Dar părul capului lui a început iarăşi să crească, după ce fusese ras. 23 Şi domnitorii filistenilor s-au strâns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon şi ca să se veselească. Ei ziceau: „Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe Samson, vrăjmaşul nostru”. 24 Şi, când l-a văzut poporul, au lăudat(AH) pe dumnezeul lor, zicând: „Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe vrăjmaşul nostru, pe acela care ne pustia ţara şi ne înmulţea morţii.” 25 În bucuria(AI) inimii lor, au zis: „Chemaţi pe Samson, ca să ne desfăteze!” Au scos pe Samson din temniţă şi el a jucat înaintea lor. L-au aşezat între stâlpi. 26 Şi Samson a zis tânărului care-l ţinea de mână: „Lasă-mă ca să mă pot atinge de stâlpii pe care se reazemă casa şi să mă reazem de ei”. 27 Casa era plină de bărbaţi şi de femei; toţi domnitorii filistenilor erau acolo şi pe(AJ) acoperiş erau aproape trei mii de inşi, bărbaţi şi femei, care priveau la Samson cum juca. 28 Atunci Samson a strigat către Domnul şi a zis: „Doamne, Dumnezeule! Adu-ţi(AK) aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta şi, cu o singură lovitură, să mă răzbun pe filisteni pentru cei doi ochi ai mei!” 29 Şi Samson a îmbrăţişat amândoi stâlpii de la mijloc pe care se sprijinea casa şi s-a rezemat de ei; unul era la dreapta lui şi altul, la stânga. 30 Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!” S-a plecat cu toată puterea, şi casa a căzut peste domnitori şi peste tot poporul care era acolo. Cei pe care i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulţi decât cei pe care-i omorâse în timpul vieţii. 31 Fraţii lui şi toată casa tatălui său s-au pogorât şi l-au luat. Când s-au suit înapoi, l-au îngropat(AL) între Ţorea şi Eştaol, în mormântul tatălui său Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.

Mica

17 Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica. El a zis mamei sale: „Cei o mie o sută de sicli de argint care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem.” Şi mamă-sa a zis: „Binecuvântat(AM) să fie fiul meu de Domnul!” El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli de argint, şi mamă-sa a zis: „Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac(AN) cu el fiului meu un chip cioplit şi un chip turnat, şi astfel ţi-l voi da înapoi”. El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat(AO) două sute de sicli de argint şi a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit şi un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica. Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod(AP) şi terafimi(AQ) şi a sfinţit pe unul din fiii lui ca preot. În vremea aceea(AR), nu era împărat în Israel. Fiecare(AS) făcea ce-i plăcea. Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era levit şi locuia pentru o vreme acolo. Omul acesta a plecat din cetatea(AT) Betleemul lui Iuda să-şi caute o locuinţă potrivită. Urmându-şi drumul, a ajuns în muntele lui Efraim, la casa lui Mica. Mica i-a zis: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda şi merg să-mi caut o locuinţă potrivită.” 10 Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi(AU) fii tată(AV) şi preot, şi eu îţi voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie şi mijloace de trai”. 11 Şi levitul a intrat la el. S-a hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui. 12 Mica a sfinţit(AW) pe levit, şi tânărul acesta i-a slujit ca(AX) preot şi a locuit în casa lui. 13 Şi Mica a zis: „Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe levitul acesta.”

Lupta lui Samson cu leul

14 Samson s-a pogorât la Timna(A) şi a văzut(B) acolo o femeie din fetele filistenilor. Când s-a suit înapoi, a spus lucrul acesta tatălui său şi mamei sale şi a zis: „Am văzut la Timna o femeie din fetele filistenilor; luaţi-mi-o acum(C) de nevastă”. Tatăl său şi mama sa i-au zis: „Nu este nicio femeie între fetele fraţilor(D) tăi şi în tot poporul nostru, de te duci să-ţi iei nevastă de la filisteni, care sunt netăiaţi(E) împrejur?” Şi Samson a zis tatălui său: „Ia-mi-o, căci îmi place.” Tatăl său şi mama sa nu ştiau că lucrul acesta venea de la(F) Domnul, căci Samson căuta un prilej de ceartă din partea filistenilor. În vremea aceea, filistenii stăpâneau(G) peste Israel. Samson s-a pogorât împreună cu tatăl său şi cu mama sa la Timna. Când au ajuns la viile din Timna, iată că i-a ieşit înainte un leu tânăr mugind. Duhul(H) Domnului a venit peste Samson şi, fără să aibă ceva în mână, Samson a sfâşiat pe leu cum se sfâşie un ied. N-a spus tatălui său şi mamei sale ce făcuse. S-a pogorât şi a vorbit cu femeia aceea şi ea i-a plăcut. După câtva timp, s-a dus iarăşi la Timna ca s-o ia şi s-a abătut să vadă hoitul leului. Şi iată că în trupul leului era un roi de albine şi miere. A luat mierea în mână şi a mâncat-o pe drum şi, când a ajuns la tatăl său şi la mama sa, le-a dat şi au mâncat şi ei din ea. Dar nu le-a spus că luase mierea aceasta din trupul leului.

Căsătoria lui Samson şi ghicitorile

10 Tatăl lui Samson s-a pogorât la femeia aceea. Şi acolo, Samson a făcut un ospăţ, căci aşa făceau tinerii. 11 Cum l-au văzut, au poftit treizeci de tovarăşi, care au stat împreună cu el. 12 Samson le-a zis: „Am să vă spun o ghicitoare(I). Dacă mi-o veţi ghici în cele şapte(J) zile ale ospăţului şi dacă o veţi dezlega, vă voi da treizeci de cămăşi şi treizeci de haine(K) de schimb. 13 Dar, dacă n-o veţi ghici, să-mi daţi voi treizeci de cămăşi şi treizeci de haine de schimb”. Ei i-au zis: „Spune-ne ghicitoarea ta s-o auzim”. 14 Şi el le-a zis:

„Din cel ce mănâncă a ieşit ce se mănâncă,

Şi din cel tare a ieşit dulceaţă”. 15 Trei zile, n-au putut dezlega ghicitoarea. În ziua a şaptea, au zis nevestei lui Samson: „Înduplecă(L) pe bărbatul tău să ne dezlege ghicitoarea, altfel te vom arde(M), pe tine şi casa tatălui tău. Ne-aţi adunat aici ca să ne jefuiţi, nu-i aşa?” 16 Nevasta lui Samson plângea lângă el şi zicea: „Tu n-ai(N) decât ură pentru mine şi nu mă iubeşti; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu şi nu mi-ai dezlegat-o!” Şi el i-a răspuns: „N-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele, să ţi-o dezleg ţie?” 17 Ea a plâns lângă el tot timpul celor şapte zile cât a ţinut ospăţul şi, în ziua a şaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Şi ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii. 18 Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a şaptea, înainte de apusul soarelui: „Ce este mai dulce decât mierea şi ce este mai tare decât leul?” Şi el le-a zis:

„Dacă n-aţi fi arat cu juncana mea,

Nu mi-aţi fi dezlegat ghicitoarea”. 19 Duhul Domnului a venit(O) peste el şi s-a pogorât la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele şi a dat hainele de schimb celor ce dezlegaseră ghicitoarea. Era aprins de mânie şi s-a suit la casa tatălui său. 20 Nevastă-sa(P) a fost dată unuia din tovarăşii lui, cu care era prieten(Q) el.

Stricăciunea făcută holdelor filistenilor cu vulpile

15 După câtva timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-şi vadă nevasta şi i-a dus un ied. El a zis: „Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei”. Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. „Am crezut că o(R) urăşti”, a zis el, „şi am dat-o tovarăşului tău. Nu este soră-sa cea tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o dar în locul ei.” Samson le-a zis: „De data aceasta nu voi fi vinovat faţă de filisteni, dacă le voi face rău”. Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi şi a luat nişte făclii, apoi a legat vulpile coadă de coadă şi a pus câte o făclie între cele două cozi, la mijloc. A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele filistenilor şi a aprins astfel atât stogurile de snopi, cât şi grâul care era în picioare, ba încă şi grădinile de măslini. Filistenii au zis: „Cine a făcut lucrul acesta?” Li s-a răspuns: „Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta şi a dat-o tovarăşului lui”. Şi(S) filistenii s-au suit şi au ars-o pe ea şi pe tatăl ei. Samson le-a zis: „Aşa faceţi? Nu voi înceta decât după ce mă voi răzbuna pe voi”. I-a bătut aspru, pe spate şi pe pântece, apoi s-a pogorât şi a locuit în crăpătura stâncii Etam.

Samson ucide o mie de filisteni

Atunci, filistenii au pornit, au tăbărât în Iuda şi s-au întins până la(T) Lehi. 10 Bărbaţii din Iuda au zis: „Pentru ce v-aţi suit împotriva noastră?” Ei au răspuns: „Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să-i facem aşa cum ne-a făcut el nouă”. 11 Atunci, trei mii de bărbaţi din Iuda s-au pogorât la crăpătura stâncii Etam şi au zis lui Samson: „Nu ştii că filistenii stăpânesc(U) peste noi? Ce ne-ai făcut deci?” El le-a răspuns: „Le-am făcut aşa cum mi-au făcut şi ei mie”. 12 Ei i-au zis: „Noi ne-am pogorât să te legăm, ca să te dăm în mâinile filistenilor.” Samson le-a zis: „Juraţi-mi că nu mă veţi omorî”. 13 Ei i-au răspuns: „Nu, vrem numai să te legăm şi să te dăm în mâinile lor, dar nu te vom omorî.” Şi l-au legat cu două funii noi şi l-au scos din stâncă. 14 Când a ajuns la Lehi, filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci, Duhul(V) Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la braţe s-au făcut ca nişte fire de in ars în foc şi legăturile i-au căzut de pe mâini. 15 El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mâna şi a luat-o şi a ucis(W) cu ea o mie de oameni.

16 Şi Samson a zis:

„Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi;
Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni”.

17 După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mână. Şi locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii).

Samson bea apă din stâncă

18 Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul şi a zis: „Tu ai îngăduit(X), prin mâna robului Tău, această mare izbăvire şi acum să mor de sete şi să cad în mâinile celor netăiaţi împrejur?” 19 Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi şi a ieşit apă din ea. Samson a băut, duhul i s-a(Y) întremat şi s-a înviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă); el este şi astăzi la Lehi. 20 Samson a fost douăzeci de ani judecător în Israel, pe vremea filistenilor(Z).

Dalila

16 Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă şi a intrat la ea. S-a spus oamenilor din Gaza: „Samson a venit aici”. Şi l-au înconjurat(AA) şi au pândit toată noaptea la poarta cetăţii. Au stat liniştiţi toată noaptea şi au zis: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî”. Samson a rămas culcat până la miezul nopţii. Pe la miezul nopţii, s-a sculat şi a apucat porţile cetăţii cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri şi le-a dus pe vârful muntelui din faţa Hebronului. După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila. Domnitorii filistenilor s-au suit la ea şi i-au zis: „Înduplecă-l(AB) şi află de unde-i vine puterea lui cea mare şi cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm şi să-l slăbim, şi-ţi vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint.” Dalila a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ţi vine puterea ta cea mare şi cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit.” Samson i-a zis: „Dacă aş fi legat cu şapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om”. Domnitorii filistenilor au adus Dalilei şapte funii noi, neuscate încă. Şi ea l-a legat cu funiile acestea. Iar nişte oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el a rupt funiile, cum se rupe o aţă de câlţi când se atinge de foc. Şi astfel n-au ştiut de unde-i venea puterea. 10 Dalila a zis lui Samson: „Vezi, ţi-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat”. 11 El i-a zis: „Dacă aş fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuinţate niciodată, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om”. 12 Dalila a luat nişte funii noi şi l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar nişte oameni stăteau la pândă într-o odaie. Şi el a rupt funiile de la braţe ca pe o aţă. 13 Dalila a zis lui Samson: „Până acum ţi-ai bătut joc de mine şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat”. El i-a zis: „N-ai decât să împleteşti cele şapte şuviţe de păr din capul meu în urzeala ţesăturii”. 14 Şi ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot. 15 Ea i-a zis: „Cum poţi(AC) spune: ‘Te iubesc!’ când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ţi-ai bătut joc de mine şi nu mi-ai spus de unde-ţi vine puterea ta cea mare.” 16 Fiindcă ea îl necăjea şi-l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte de moarte, 17 şi-a deschis(AD) toată inima faţă de ea şi i-a zis: „Briciul(AE) n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om”. 18 Dalila, văzând că îşi deschisese toată inima faţă de ea, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor şi a pus să le spună: „Suiţi-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui”. Şi domnitorii filistenilor s-au suit la ea şi au adus argintul în mâini. 19 Ea(AF) l-a adormit pe genunchii ei. Şi, chemând un om, a ras cele şapte suviţe de pe capul lui Samson şi a început astfel să-l slăbească. El şi-a pierdut puterea. 20 Atunci, ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a zis: „Voi face ca şi mai înainte şi mă voi scutura”. Nu ştia că Domnul Se(AG) depărtase de el. 21 Filistenii l-au apucat şi i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învârtea la râşniţă în temniţă.

Răzbunarea şi moartea lui Samson

22 Dar părul capului lui a început iarăşi să crească, după ce fusese ras. 23 Şi domnitorii filistenilor s-au strâns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon şi ca să se veselească. Ei ziceau: „Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe Samson, vrăjmaşul nostru”. 24 Şi, când l-a văzut poporul, au lăudat(AH) pe dumnezeul lor, zicând: „Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe vrăjmaşul nostru, pe acela care ne pustia ţara şi ne înmulţea morţii.” 25 În bucuria(AI) inimii lor, au zis: „Chemaţi pe Samson, ca să ne desfăteze!” Au scos pe Samson din temniţă şi el a jucat înaintea lor. L-au aşezat între stâlpi. 26 Şi Samson a zis tânărului care-l ţinea de mână: „Lasă-mă ca să mă pot atinge de stâlpii pe care se reazemă casa şi să mă reazem de ei”. 27 Casa era plină de bărbaţi şi de femei; toţi domnitorii filistenilor erau acolo şi pe(AJ) acoperiş erau aproape trei mii de inşi, bărbaţi şi femei, care priveau la Samson cum juca. 28 Atunci Samson a strigat către Domnul şi a zis: „Doamne, Dumnezeule! Adu-ţi(AK) aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta şi, cu o singură lovitură, să mă răzbun pe filisteni pentru cei doi ochi ai mei!” 29 Şi Samson a îmbrăţişat amândoi stâlpii de la mijloc pe care se sprijinea casa şi s-a rezemat de ei; unul era la dreapta lui şi altul, la stânga. 30 Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!” S-a plecat cu toată puterea, şi casa a căzut peste domnitori şi peste tot poporul care era acolo. Cei pe care i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulţi decât cei pe care-i omorâse în timpul vieţii. 31 Fraţii lui şi toată casa tatălui său s-au pogorât şi l-au luat. Când s-au suit înapoi, l-au îngropat(AL) între Ţorea şi Eştaol, în mormântul tatălui său Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.

Mica

17 Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica. El a zis mamei sale: „Cei o mie o sută de sicli de argint care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem.” Şi mamă-sa a zis: „Binecuvântat(AM) să fie fiul meu de Domnul!” El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli de argint, şi mamă-sa a zis: „Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac(AN) cu el fiului meu un chip cioplit şi un chip turnat, şi astfel ţi-l voi da înapoi”. El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat(AO) două sute de sicli de argint şi a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit şi un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica. Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod(AP) şi terafimi(AQ) şi a sfinţit pe unul din fiii lui ca preot. În vremea aceea(AR), nu era împărat în Israel. Fiecare(AS) făcea ce-i plăcea. Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era levit şi locuia pentru o vreme acolo. Omul acesta a plecat din cetatea(AT) Betleemul lui Iuda să-şi caute o locuinţă potrivită. Urmându-şi drumul, a ajuns în muntele lui Efraim, la casa lui Mica. Mica i-a zis: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda şi merg să-mi caut o locuinţă potrivită.” 10 Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi(AU) fii tată(AV) şi preot, şi eu îţi voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie şi mijloace de trai”. 11 Şi levitul a intrat la el. S-a hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui. 12 Mica a sfinţit(AW) pe levit, şi tânărul acesta i-a slujit ca(AX) preot şi a locuit în casa lui. 13 Şi Mica a zis: „Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe levitul acesta.”