Giovanni 9
Conferenza Episcopale Italiana
Guarigione di un cieco nato
9 Passando vide un uomo cieco dalla nascita 2 e i suoi discepoli lo interrogarono: «Rabbì, chi ha peccato, lui o i suoi genitori, perché egli nascesse cieco?». 3 Rispose Gesù: «Né lui ha peccato né i suoi genitori, ma è così perché si manifestassero in lui le opere di Dio. 4 Dobbiamo compiere le opere di colui che mi ha mandato finché è giorno; poi viene la notte, quando nessuno può più operare. 5 Finché sono nel mondo, sono la luce del mondo». 6 Detto questo sputò per terra, fece del fango con la saliva, spalmò il fango sugli occhi del cieco 7 e gli disse: «Và a lavarti nella piscina di Sìloe (che significa Inviato)». Quegli andò, si lavò e tornò che ci vedeva. 8 Allora i vicini e quelli che lo avevano visto prima, poiché era un mendicante, dicevano: «Non è egli quello che stava seduto a chiedere l'elemosina?». 9 Alcuni dicevano: «E' lui»; altri dicevano: «No, ma gli assomiglia». Ed egli diceva: «Sono io!». 10 Allora gli chiesero: «Come dunque ti furono aperti gli occhi?». 11 Egli rispose: «Quell'uomo che si chiama Gesù ha fatto del fango, mi ha spalmato gli occhi e mi ha detto: Và a Sìloe e lavati! Io sono andato e, dopo essermi lavato, ho acquistato la vista». 12 Gli dissero: «Dov'è questo tale?». Rispose: «Non lo so».
13 Intanto condussero dai farisei quello che era stato cieco: 14 era infatti sabato il giorno in cui Gesù aveva fatto del fango e gli aveva aperto gli occhi. 15 Anche i farisei dunque gli chiesero di nuovo come avesse acquistato la vista. Ed egli disse loro: «Mi ha posto del fango sopra gli occhi, mi sono lavato e ci vedo». 16 Allora alcuni dei farisei dicevano: «Quest'uomo non viene da Dio, perché non osserva il sabato». Altri dicevano: «Come può un peccatore compiere tali prodigi?». E c'era dissenso tra di loro. 17 Allora dissero di nuovo al cieco: «Tu che dici di lui, dal momento che ti ha aperto gli occhi?». Egli rispose: «E' un profeta!». 18 Ma i Giudei non vollero credere di lui che era stato cieco e aveva acquistato la vista, finché non chiamarono i genitori di colui che aveva ricuperato la vista. 19 E li interrogarono: «E' questo il vostro figlio, che voi dite esser nato cieco? Come mai ora ci vede?». 20 I genitori risposero: «Sappiamo che questo è il nostro figlio e che è nato cieco; 21 come poi ora ci veda, non lo sappiamo, né sappiamo chi gli ha aperto gli occhi; chiedetelo a lui, ha l'età, parlerà lui di se stesso». 22 Questo dissero i suoi genitori, perché avevano paura dei Giudei; infatti i Giudei avevano gia stabilito che, se uno lo avesse riconosciuto come il Cristo, venisse espulso dalla sinagoga. 23 Per questo i suoi genitori dissero: «Ha l'età, chiedetelo a lui!».
24 Allora chiamarono di nuovo l'uomo che era stato cieco e gli dissero: «Dà gloria a Dio! Noi sappiamo che quest'uomo è un peccatore». 25 Quegli rispose: «Se sia un peccatore, non lo so; una cosa so: prima ero cieco e ora ci vedo». 26 Allora gli dissero di nuovo: «Che cosa ti ha fatto? Come ti ha aperto gli occhi?». 27 Rispose loro: «Ve l'ho gia detto e non mi avete ascoltato; perché volete udirlo di nuovo? Volete forse diventare anche voi suoi discepoli?». 28 Allora lo insultarono e gli dissero: «Tu sei suo discepolo, noi siamo discepoli di Mosè! 29 Noi sappiamo infatti che a Mosè ha parlato Dio; ma costui non sappiamo di dove sia». 30 Rispose loro quell'uomo: «Proprio questo è strano, che voi non sapete di dove sia, eppure mi ha aperto gli occhi. 31 Ora, noi sappiamo che Dio non ascolta i peccatori, ma se uno è timorato di Dio e fa la sua volontà, egli lo ascolta. 32 Da che mondo è mondo, non s'è mai sentito dire che uno abbia aperto gli occhi a un cieco nato. 33 Se costui non fosse da Dio, non avrebbe potuto far nulla». 34 Gli replicarono: «Sei nato tutto nei peccati e vuoi insegnare a noi?». E lo cacciarono fuori.
35 Gesù seppe che l'avevano cacciato fuori, e incontratolo gli disse: «Tu credi nel Figlio dell'uomo?». 36 Egli rispose: «E chi è, Signore, perché io creda in lui?». 37 Gli disse Gesù: «Tu l'hai visto: colui che parla con te è proprio lui». 38 Ed egli disse: «Io credo, Signore!». E gli si prostrò innanzi. 39 Gesù allora disse: «Io sono venuto in questo mondo per giudicare, perché coloro che non vedono vedano e quelli che vedono diventino ciechi». 40 Alcuni dei farisei che erano con lui udirono queste parole e gli dissero: «Siamo forse ciechi anche noi?». 41 Gesù rispose loro: «Se foste ciechi, non avreste alcun peccato; ma siccome dite: Noi vediamo, il vostro peccato rimane».
約 翰 福 音 9
Chinese New Testament: Easy-to-Read Version
耶稣治愈一个天生盲人
9 耶稣行走时,看到一个生来就眼瞎的人, 2 门徒问道∶“拉比(老师),天生眼瞎的人,是谁的罪过呢?是他本人,还是他父母的呢?”
3 耶稣回答说∶“既不是这个人的罪过,也不是他父母的罪过。他天生失明,目的是要显示出上帝的力量。 4 趁着白天,我们必须做派我来的那位的工作;黑夜一来,就没有人能工作了。 5 我在这个世上的时候,就是世上的光。”
6 说完,耶稣朝地上吐了一口唾沫,和了点泥,然后,把泥抹在那盲人的眼睛上, 7 对他说∶“去西罗亚池里洗洗,”(西罗亚的意思是派遣。)于是盲人便去洗了,回来时,他已能看见了。
8 他的邻居们,还有过去看见他乞讨的人说∶“这不是以前坐在那里讨饭的那个人吗?”
9 有些人说∶“是他!”可也有些人说∶“不,他只不过长得像他罢了。”
被治愈的那人说道∶“我就是那个人。”
10 人们便问他∶“你的眼睛是怎样睁开的呢?”
11 他回答他们道∶“一个叫耶稣的人和了点泥,抹在我的眼睛上,然后告诉我∶‘去西罗亚池洗洗。’我去洗了,就可以看见了。”
12 他们问∶“这人在哪里?”
他说∶“我不知道。”
法利赛人的提问
13 人们把获得视力的人带到法利赛人那里。 14 (耶稣和泥治病是在一个安息日做的。) 15 法利赛人问他是怎么获得视力的。
他告诉他们∶“他把泥抹在我眼睛上,然后我去洗掉,就可以看见了。”
16 一些法利赛人开始说∶“这人不是从上帝那里来的,因为,他不守安息日的规定。”
另一些人却说∶“一个罪人怎么能做出这样的奇迹来呢?”因此,他们之间有了争执。
17 他们又问被治好的那个盲人∶“他治好了你们的眼睛,你说他是什么人呢?”
那人说∶“他是先知。”
18 犹太人不相信那人以前是瞎子,现在获得了视力,他们便找来他的父母, 19 问道∶“这是你们的儿子吗?你们说他生来就瞎,那么他现在怎么会看见呢?”
20 他父母说∶“我们知道他是我们儿子,我们知道他天生失明, 21 可是他现在是怎么看见的,又是谁让他睁开了眼晴,我们却不知道。问他去吧!他不是小孩子,会自己说的。” 22 他父母这么说,是因为害怕犹太首领们,因为犹太首领们已经一致同意,凡是承认耶稣是基督的人,都将被开除会堂,所以他父母才说∶ 23 “他不是小孩子,问他去吧!”
24 于是,犹太人又叫来以前瞎眼的那个人,说∶“在上帝面前,说实话。我们知道这个人是罪人。”
25 被治好的那个人说∶“他是不是罪人,我不知道,我只知道一件事情,那就是我以前是瞎子,现在可以看见了!”
26 然后,他们问∶“他对你做了些什么?他怎么让你睁开眼睛的?”
27 那人说∶“我已经告诉过你们了,可是你们根本不听,你们为什么还要再听一遍呢?你们也想做他的门徒吗?”
28 那些人辱骂他道∶“你才是他的门徒呢,我们是摩西的门徒, 29 我们知道上帝曾对摩西说过话,但是,至于这个人,我们不知道他是从哪里来的!”
30 那人回答他们说∶“真是奇怪,你们不知道他从哪里来,可他却让我睁开了眼睛! 31 我们知道上帝不会听罪人的话,他只垂听献身于他、并遵从他的意愿的人。 32 从来还没听说过,有谁能使天生盲人获得光明呢。 33 这人如果不是来自上帝,他什么事也做不成。”
34 那些人对他说∶“你一生下来就浑身是罪,还想教训我们吗?”于是,他们把他赶出了会堂。
灵上的盲目
35 耶稣听说他们把他赶出了会堂,便找到他,对他说∶“你信仰人子吗?”
那人问: 36 “先生,他是谁?告诉我,好让我信仰他。”
37 耶稣说∶“你已经见到他了,他就是正在和你说话的人。”
38 那人说∶“主,我信。”并跪在地上,拜他。
39 耶稣说∶“我到这世上来是为了审判,好让那些看不见的人 [a]能看见,让看得见的人变成瞎子。”
40 和耶稣一起的一些法利赛人听见这话,便对他说∶“难道我们也瞎眼了吗?”
41 耶稣对他们说∶“如果你们是瞎子,就不会有罪了,但是,现在你们说∶‘我们看得见,’所以,你们的罪仍然在。”
Footnotes
- 約 翰 福 音 9:39 看不见的人: 耶稣在此处谈的是那些在精神上盲目的人,而非机体上的盲目。
约翰福音 9
Chinese New Version (Simplified)
治好生来瞎眼的人
9 耶稣走路的时候,看见一个生下来就瞎眼的人。 2 他的门徒问他:“拉比,这人生下来就瞎眼,是谁犯了罪?是他呢,还是他的父母呢?” 3 耶稣回答:“不是他犯了罪,也不是他的父母犯了罪,而是要在他身上彰显 神的作为。 4 趁着白昼,我们必须作那差我来者的工;黑夜一到,就没有人能作工了。 5 我在世上的时候,是世界的光。” 6 说了这话,就吐唾沫在地上,用唾沫和了一点泥,把泥抹在瞎子的眼睛上, 7 对他说:“你去西罗亚池洗一洗吧。”(西罗亚就是“奉差遣”的意思。)于是他就去了,洗完了,走的时候,就看见了。 8 那时,邻居和以前常常见他讨饭的人说:“这不是那一向坐着讨饭的人吗?” 9 有的说:“是他。”有的说:“不是他,只是像他。”他自己说:“是我。” 10 他们就问他:“你的眼睛是怎样开的呢?” 11 他回答:“那名叫耶稣的人和了一点泥,抹在我的眼上,对我说:‘你去西罗亚池洗一洗吧。’我去一洗,就看见了。” 12 他们说:“那人在哪里?”他说:“我不知道。”
法利赛人查问瞎眼的人
13 他们就把那个从前瞎眼的人带到法利赛人那里。 14 耶稣和了泥开他眼睛的那一天,正是安息日。 15 法利赛人又问他是怎样可以看见的。他告诉他们:“耶稣把泥抹在我的眼上,我一洗就看见了。” 16 有几个法利赛人说:“那个人不是从 神那里来的,因为他不守安息日。”另外有些人说:“一个罪人怎能行这样的神迹呢?”他们就起了纷争。 17 他们再对瞎子说:“他既然开了你的眼睛,你说他是甚么人?”他说:“他是个先知。”
18 犹太人不信他从前是瞎眼,现在才能看见的,于是把他的父母叫来, 19 问他们:“这是你们所说那生下来就瞎眼的儿子吗?现在他怎么又能看见呢?” 20 他的父母回答:“我们知道他是我们的儿子,生下来就瞎眼; 21 现在他是怎样可以看见的,我们不知道;谁开了他的眼睛,我们也不知道。你们问他吧;他已经长大成人,可以替自己讲话了。” 22 他的父母这样说,是因为怕犹太人,原来犹太人已经定好了,不论谁承认耶稣是基督,就要把那人赶出会堂。 23 因此他的父母说:“他已经长大成人,你们问他吧。”
24 于是法利赛人第二次把那从前瞎眼的人叫来,对他说:“你应当归荣耀给 神,我们知道这人是个罪人。” 25 那人回答:“他是不是个罪人,我不知道;我只知道一件事,就是我本来是瞎眼的,现在能看见了。” 26 他们就问:“他向你作了甚么呢?他怎样开了你的眼睛呢?” 27 他回答:“我已经告诉你们,但是你们不听;为甚么现在又想听呢?你们也想成为他的门徒吗?” 28 他们就骂他,说:“你才是他的门徒,我们是摩西的门徒。 29 我们知道 神曾对摩西说话;只是这个人,我们不知道他从哪里来。” 30 那人对他们说:“这就奇怪了,他开了我的眼睛,你们竟然不知道他从哪里来。 31 我们知道 神不听罪人的祈求,只听那敬畏 神,遵行他旨意的人。 32 自古以来,没有人听过生下来就是瞎眼的,有人可以开他们的眼睛。 33 这人若不是从 神那里来的,他就不能作甚么。” 34 他们说:“你的确是在罪中生的,还敢教训我们吗?”就把他赶出去。
35 耶稣听见他们把他赶出去,后来遇见他的时候,就对他说:“你信人子吗?” 36 他说:“先生,谁是人子,好让我信他呢?” 37 耶稣说:“你已经见过他,现在跟你说话的就是他。” 38 那人说:“主啊,我信。”就向他下拜。 39 耶稣说:“我到这世上来是为了审判,使那看不见的能够看见,能看见的反而成了瞎眼的。”
40 有些和耶稣在一起的法利赛人听了这话,就说:“难道我们也是瞎眼的吗?” 41 耶稣对他们说:“如果你们是瞎眼的,就没有罪了;但现在你们说‘我们能看见’,所以你们还是有罪的。”
SAN JUAN 9
Kekchi
Li Jesús quixqˈuirtesi jun li cui̱nk mutzˈ ru chalen saˈ xyoˈlajic
9 Nak yo̱ chi xic li Jesús, quiril jun li cui̱nk mutzˈ ru chalen saˈ xyoˈlajic. 2 Eb lix tzolom li Jesús queˈxpatzˈ re: ―At tzolonel, ¿cˈaˈut nak mutzˈ ru li cui̱nk aˈin? ¿Ani cuan xma̱c? ¿Ma li cui̱nk aˈin malaj ut lix naˈ xyucuaˈ? chanqueb. 3 Li Jesús quixye: ―Ma̱ ani cuan xma̱c. Chi moco aˈan, chi moco lix naˈ xyucuaˈ. Aˈan xcˈul chi joˈcan yal re nak ta̱cˈutbesi̱k lix cuanquilal li Dios, chan. 4 Tento nak tinse̱ba cuib chixba̱nunquil li cˈaˈru naraj li Dios li xtaklan chak cue. Anakcuan xcutanquil xba̱nunquil xban nak ta̱cuulak xkˈehil nak ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱cˈanjelak. 5 Nak toj cua̱nkin saˈ ruchichˈochˈ, la̱in tincutanobresi lix cˈaˈuxeb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ, chan. 6 Nak ac xye aˈin, li Jesús quichu̱bac saˈ chˈochˈ. Riqˈuin lix chu̱b quixyi̱b li sulul. Ut quixyul saˈ rix ru li mutzˈ. 7 Ut quixye re: ―Ayu. Chˈaj chak la̱ cuu saˈ li haˈ Siloé, chan. Siloé naraj naxye “taklanbil chak”. Li mutzˈ co̱ ut quixchˈaj chak li ru ut na‑iloc chic nak quisukˈi chak. 8 Ut eb li rech cabal ut chixjunileb li nequeˈnaˈoc nak mutzˈ ru, queˈxye: ―¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li nacˈojla chire be chixtzˈa̱manquil cˈaˈru re? chanqueb. 9 Ut cuan li queˈyehoc: ―Ya̱l. Aˈan li cui̱nk, chanqueb. Cuan cuiˈchic li queˈxye: ―Chanchan aˈan, aban ma̱cuaˈ, chanqueb. Ut li cui̱nk quixye: ―La̱in li cui̱nk aˈan, chan. 10 Ut queˈxye re: ―Cui la̱at li cui̱nk aˈan, ¿chanru nak xtehon li xnakˈ a̱cuu? chanqueb. 11 Quichakˈoc li cui̱nk ut quixye reheb: ―Li cui̱nk Jesús xcˈabaˈ, quixyi̱b li sulul. Quixyul saˈ rix cuu ut quixye cue nak tinxic chi chˈajoc saˈ li haˈ Siloé. Joˈcan nak co̱in ut quinchˈaj li cuu ut anakcuan nin‑iloc chic, chan li cui̱nk. 12 Ut queˈxye re: ―¿Bar cuan li cui̱nk aˈan? chanqueb. Ut li cui̱nk quixye reheb: ―Incˈaˈ ninnau bar cuan, chan. 13 Ut queˈxcˈam riqˈuineb laj fariseo li cui̱nk li mutzˈ nak quicuan, 14 xban nak li Jesús quixyi̱b li sulul saˈ li hiloba̱l cutan ut quixqˈue chi iloc li mutzˈ. 15 Ut eb laj fariseo queˈxpatzˈ cuiˈchic re li cui̱nk chanru nak quiteli li xnakˈ ru. Li cui̱nk quixye reheb: ―Li Jesús quixqˈue li sulul saˈ rix cuu, ut quinchˈaj li cuu ut anakcuan nin‑iloc chic, chan. 16 Cuanqueb laj fariseo queˈxye: ―Li cui̱nk aˈan, li Jesús xcˈabaˈ, moco taklanbil ta chak xban li Dios xban nak incˈaˈ naxqˈue xlokˈal li hiloba̱l cutan, chanqueb. Ut cuanqueb cuiˈchic queˈyehoc re: ―¿Chanru nak tixba̱nu li milagro junak cui̱nk aj ma̱c? chanqueb. Xban nak jalan jala̱nk nequeˈxcˈoxla chirix li Jesús, incˈaˈ chic junajeb xchˈo̱leb. 17 Joˈcan nak eb laj fariseo queˈxpatzˈ cuiˈchic re li cui̱nk, li mutzˈ nak quicuan. Queˈxye re: ―Ut la̱at, ¿cˈaˈru nacaye chirix li cui̱nk aˈin li xqˈuehoc a̱cue chi iloc? chanqueb re. Ut li cui̱nk quixye reheb: ―La̱in ninye nak aˈan profeta, chan. 18 Ut eb laj judío li nequeˈtaklan incˈaˈ queˈraj xpa̱banquil nak li cui̱nk mutzˈ junxil ut na‑iloc chic. Joˈcan nak queˈxtakla xbokbal lix naˈ xyucuaˈ. 19 Ut queˈxpatzˈ reheb: ―¿Ma aˈin le̱ ralal? ¿Ma ya̱l nak mutzˈ li ru chalen saˈ xyoˈlajic? ¿Chanru nak na‑iloc chic anakcuan? chanqueb. 20 Queˈchakˈoc lix naˈ xyucuaˈ ut queˈxye: ―La̱o nakanau nak aˈan li kalal. Ut nakanau nak aˈan mutzˈ chalen saˈ xyoˈlajic. 21 Abanan incˈaˈ nakanau ani xtehoc li ru chi moco nakanau chanru nak na‑iloc chic. Patzˈomak re aˈan. Ac cuan xchihab. Tixnau chic xsumenquil aˈan, chanqueb. 22 Queˈxye chi joˈcan lix naˈ xyucuaˈ xban nak queˈxucuac xbaneb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío xban nak ac cˈu̱banbil ru xbaneb cui ani tixye nak li Jesús, aˈan li Cristo, li jun aˈan incˈaˈ chic ta̱cˈulekˈ saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. 23 Joˈcan nak lix naˈ xyucuaˈ queˈxye: ―Aˈan ac cuan xchihab. Patzˈomak re aˈan.― 24 Eb laj fariseo queˈxbok cuiˈchic xcaˈ sut li cui̱nk, li mutzˈ nak quicuan, ut queˈxye re: ―Saˈ xcˈabaˈ li Dios ta̱ye ke li xya̱lal. La̱o nakanau nak li cui̱nk aˈan aj ma̱c, chanqueb re. 25 Li cui̱nk, li mutzˈ nak quicuan, quixye reheb: ―La̱in incˈaˈ ninnau ma aj ma̱c malaj ut incˈaˈ. Caˈaj cuiˈ li ninnau la̱in nak mutzˈin nak xincuan ut anakcuan nin‑iloc chic, chan. 26 Ut queˈxye cuiˈchic re: ―¿Cˈaˈru xba̱nu a̱cue? ¿Chanru nak xatxqˈue chi iloc? chanqueb. 27 Li cui̱nk quixye reheb: ―Ac xinye e̱re chanru xba̱nu nak xinixqˈue chi iloc ut incˈaˈ xeraj xpa̱banquil. ¿Cˈaˈut nak te̱raj te̱rabi cuiˈchic? ¿Ma te̱raj ajcuiˈ oc chokˈ xtzolom la̱ex? chan reheb. 28 Ut queˈxhob li cui̱nk ut queˈxye re: ―La̱at xtzolom li cui̱nk aˈan. La̱o incˈaˈ. La̱o xtzolom laj Moisés, chanqueb re. 29 ―La̱o nakanau nak li Dios quia̱tinac riqˈuin laj Moisés; abanan li cui̱nk aˈan incˈaˈ nakanau bar xchal chak, chanqueb. 30 Li cui̱nk quixye reheb: ―La̱ex nequeye nak incˈaˈ nequenau bar xchal chak li cui̱nk aˈan. Nasach inchˈo̱l e̱ban xban nak li cui̱nk aˈan xqˈuehoc cue chi iloc la̱in. 31 La̱o nakanau nak li Dios incˈaˈ narabi nak nequeˈtijoc laj ma̱c. Narabi ban lix tijeb li nequeˈxxucua ru ut nequeˈxba̱nu li cˈaˈru naraj. 32 Chalen chak saˈ xticlajic li ruchichˈochˈ, ma̱ jun sut qui‑abiman nak cuan ta junak cui̱nk tixte ta xnakˈ ru junak mutzˈ chalen saˈ xyoˈlajic. 33 Cui ta incˈaˈ taklanbil chak xban li Dios li cui̱nk aˈin, ma̱cˈaˈ raj naru naxba̱nu, chan li cui̱nk reheb. 34 Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―La̱at aj ma̱c chalen chak saˈ a̱yoˈlajic. ¿Ma nacacˈoxla nak naru ta̱qˈue kanaˈleb la̱o? chanqueb. Ut queˈrisi li cui̱nk saˈ xya̱nkeb ut incˈaˈ chic queˈxcˈul. 35 Li Jesús quirabi resil li cˈaˈru queˈxba̱nu. Nak quixtau li cui̱nk li quixqˈuirtesi, quixye re: ―¿Ma nacapa̱b li Ralal li Dios? chan re. 36 Li cui̱nk quixye re: ―Ye cue ani aˈan, Ka̱cuaˈ, re nak ta̱ru̱k tinpa̱b la̱in, chan. 37 Li Jesús quixye re: ―Aˈan li yo̱cat chirilbal ru anakcuan. Li Ralal li Dios, aˈan la̱in li yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiqˈuin, chan. 38 Li cui̱nk quixye: ―At Ka̱cuaˈ, la̱in nacatinpa̱b, chan ut quixcuikˈib rib chiru ut quixlokˈoni. 39 Li Jesús quixye re: ―La̱in xinchal saˈ ruchichˈochˈ chi rakoc a̱tin. La̱in tincutanobresi xnaˈlebeb li incˈaˈ nequeˈxtau xya̱lal. Ut tinmuk li xya̱lal chiruheb li nequeˈxcˈoxla nak cuanqueb xnaˈleb. Chanchan nak tinqˈueheb chi iloc li incˈaˈ nequeˈiloc. Ut tinqˈueheb chi mutzˈocˈ li nequeˈiloc, chan li Jesús. 40 Cuanqueb laj fariseo aran ut yo̱queb chirabinquil li quixye li Jesús. Eb aˈan queˈxye re li Jesús: ―¿Ma mutzˈoˈ ta biˈ la̱o nak nacacˈoxla la̱at? chanqueb. 41 Li Jesús quixye reheb: ―Chanchanex mutzˈ. Cui ta la̱ex incˈaˈ nequenau xya̱lal, ma̱cˈaˈ raj e̱ma̱c. Abanan cuan e̱ma̱c xban nak nequeye nak nequenau xya̱lal, chan li Jesús.
Copyright © 2004 by World Bible Translation Center
Chinese New Version (CNV). Copyright © 1976, 1992, 1999, 2001, 2005 by Worldwide Bible Society.
Copyright © 2000 by Wycliffe Bible Translators International