Giovanni 7
Conferenza Episcopale Italiana
4. LA FESTA DELLE CAPANNE (LA GRANDE RIVELAZIONE MESSIANICA IL GRANDE RIFIUTO)
Gesù sale a Gerusalemme per la festa e insegna
7 Dopo questi fatti Gesù se ne andava per la Galilea; infatti non voleva più andare per la Giudea, perché i Giudei cercavano di ucciderlo.
2 Si avvicinava intanto la festa dei Giudei, detta delle Capanne; 3 i suoi fratelli gli dissero: «Parti di qui e và nella Giudea perché anche i tuoi discepoli vedano le opere che tu fai. 4 Nessuno infatti agisce di nascosto, se vuole venire riconosciuto pubblicamente. Se fai tali cose, manifèstati al mondo!». 5 Neppure i suoi fratelli infatti credevano in lui. 6 Gesù allora disse loro: «Il mio tempo non è ancora venuto, il vostro invece è sempre pronto. 7 Il mondo non può odiare voi, ma odia me, perché di lui io attesto che le sue opere sono cattive. 8 Andate voi a questa festa; io non ci vado, perché il mio tempo non è ancora compiuto». 9 Dette loro queste cose, restò nella Galilea.
10 Ma andati i suoi fratelli alla festa, allora vi andò anche lui; non apertamente però: di nascosto. 11 I Giudei intanto lo cercavano durante la festa e dicevano: «Dov'è quel tale?». 12 E si faceva sommessamente un gran parlare di lui tra la folla; gli uni infatti dicevano: «E' buono!». Altri invece: «No, inganna la gente!». 13 Nessuno però ne parlava in pubblico, per paura dei Giudei.
14 Quando ormai si era a metà della festa, Gesù salì al tempio e vi insegnava. 15 I Giudei ne erano stupiti e dicevano: «Come mai costui conosce le Scritture, senza avere studiato?». 16 Gesù rispose: «La mia dottrina non è mia, ma di colui che mi ha mandato. 17 Chi vuol fare la sua volontà, conoscerà se questa dottrina viene da Dio, o se io parlo da me stesso. 18 Chi parla da se stesso, cerca la propria gloria; ma chi cerca la gloria di colui che l'ha mandato è veritiero, e in lui non c'è ingiustizia. 19 Non è stato forse Mosè a darvi la Legge? Eppure nessuno di voi osserva la Legge! Perché cercate di uccidermi?». 20 Rispose la folla: «Tu hai un demonio! Chi cerca di ucciderti?». 21 Rispose Gesù: «Un'opera sola ho compiuto, e tutti ne siete stupiti. 22 Mosè vi ha dato la circoncisione - non che essa venga da Mosè, ma dai patriarchi - e voi circoncidete un uomo anche di sabato. 23 Ora se un uomo riceve la circoncisione di sabato perché non sia trasgredita la Legge di Mosè, voi vi sdegnate contro di me perché ho guarito interamente un uomo di sabato? 24 Non giudicate secondo le apparenze, ma giudicate con giusto giudizio!».
Discussioni popolari sull'origine del Cristo
25 Intanto alcuni di Gerusalemme dicevano: «Non è costui quello che cercano di uccidere? 26 Ecco, egli parla liberamente, e non gli dicono niente. Che forse i capi abbiano riconosciuto davvero che egli è il Cristo? 27 Ma costui sappiamo di dov'è; il Cristo invece, quando verrà, nessuno saprà di dove sia». 28 Gesù allora, mentre insegnava nel tempio, esclamò: «Certo, voi mi conoscete e sapete di dove sono. Eppure io non sono venuto da me e chi mi ha mandato è veritiero, e voi non lo conoscete. 29 Io però lo conosco, perché vengo da lui ed egli mi ha mandato». 30 Allora cercarono di arrestarlo, ma nessuno riuscì a mettergli le mani addosso, perché non era ancora giunta la sua ora.
Gesù annunzia la sua prossima partenza
31 Molti della folla invece credettero in lui, e dicevano: «Il Cristo, quando verrà, potrà fare segni più grandi di quelli che ha fatto costui?».
32 I farisei intanto udirono che la gente sussurrava queste cose di lui e perciò i sommi sacerdoti e i farisei mandarono delle guardie per arrestarlo. 33 Gesù disse: «Per poco tempo ancora rimango con voi, poi vado da colui che mi ha mandato. 34 Voi mi cercherete, e non mi troverete; e dove sono io, voi non potrete venire». 35 Dissero dunque tra loro i Giudei: «Dove mai sta per andare costui, che noi non potremo trovarlo? Andrà forse da quelli che sono dispersi fra i Greci e ammaestrerà i Greci? 36 Che discorso è questo che ha fatto: Mi cercherete e non mi troverete e dove sono io voi non potrete venire?».
La promessa dell'acqua viva
37 Nell'ultimo giorno, il grande giorno della festa, Gesù levatosi in piedi esclamò ad alta voce: «Chi ha sete venga a me e beva 38 chi crede in me; come dice la Scrittura: fiumi di acqua viva sgorgheranno dal suo seno». 39 Questo egli disse riferendosi allo Spirito che avrebbero ricevuto i credenti in lui: infatti non c'era ancora lo Spirito, perché Gesù non era stato ancora glorificato.
Nuove discussioni sull'origine del Cristo
40 All'udire queste parole, alcuni fra la gente dicevano: «Questi è davvero il profeta!». 41 Altri dicevano: «Questi è il Cristo!». Altri invece dicevano: «Il Cristo viene forse dalla Galilea? 42 Non dice forse la Scrittura che il Cristo verrà dalla stirpe di Davide e da Betlemme, il villaggio di Davide?». 43 E nacque dissenso tra la gente riguardo a lui.
44 Alcuni di loro volevano arrestarlo, ma nessuno gli mise le mani addosso. 45 Le guardie tornarono quindi dai sommi sacerdoti e dai farisei e questi dissero loro: «Perché non lo avete condotto?». 46 Risposero le guardie: «Mai un uomo ha parlato come parla quest'uomo!». 47 Ma i farisei replicarono loro: «Forse vi siete lasciati ingannare anche voi? 48 Forse gli ha creduto qualcuno fra i capi, o fra i farisei? 49 Ma questa gente, che non conosce la Legge, è maledetta!». 50 Disse allora Nicodèmo, uno di loro, che era venuto precedentemente da Gesù: 51 «La nostra Legge giudica forse un uomo prima di averlo ascoltato e di sapere ciò che fa?». 52 Gli risposero: «Sei forse anche tu della Galilea? Studia e vedrai che non sorge profeta dalla Galilea».
La donna adultera
53 E tornarono ciascuno a casa sua.
約 翰 福 音 7
Chinese New Testament: Easy-to-Read Version
耶稣和他的兄弟们
7 此后,耶稣在加利利周游,他不想去犹太,因为犹太人想杀害他。 2 当时,犹太人的住棚节 [a]快到了, 3 所以,耶稣的兄弟对他说∶“你应该离开这儿去犹太,以便让你的门徒看到你所行的神迹, 4 一个人如果想让自己被众所周知,就不在暗中做事。你即然在做这些事,就在世人面前表现出来吧。” 5 (甚至连耶稣的兄弟们也不信仰他。) 6 耶稣对他们说∶“我的时刻还没有到,但是对你们随时都合适。 7 世人不会恨你们,但却恨我,因为我不停地告诉世人,他们的行为是邪恶的。 8 你们去过住棚节吧,我现在不去,因为我的时刻还没到。” 9 耶稣说完这番话后,继续留在了加利利。
10 他的兄弟去过住棚节了,耶稣也去了,不过不是公开去的,而是秘密去的。 11 犹太首领在节日里到处寻找他,打听说∶“那人在哪里呢?”
12 人们私下对耶稣议论纷纷,有人说∶“他是好人。”也有人说∶“根本不是,他迷惑群众。” 13 不过,没有人敢公开议论他,因为他们都害怕犹太首领。
耶稣在耶路撒冷教导人们
14 节日过了一半时,耶稣来到大殿院开始教导人们。 15 犹太首领都很吃惊,说∶“这人从未上过学,怎么会知道这么多事情呢?”
16 耶稣回答他们说∶“我教导的不是我自己的教导,而是来自于派遣我的上帝。 17 一个人如果想执行上帝的意旨,他就会明白我的教导是出自上帝还是出自我自己。 18 凭自己讲话的人,企图为自己获得荣耀;但是,要把荣耀带给派遣他来的那位的人-是可信的,他心中没有丝毫虚假。 19 难道摩西没有把律法 [b]颁布给你们吗?可是你们谁也不遵守它。你们为什么想杀害我呢?”
20 人群回答道∶“你一定是被鬼附身了!谁想要杀害你呢?”
21 耶稣回答说∶“我不过显示了一个奇迹,你们就感到惊讶。 22 摩西出于同样的目的,给了你们有关割礼的律法,(其实割礼是你们的祖先传下来的,而不是摩西传下来的。)你们就在安息日为婴儿施行割礼! 23 既然一个人能在安息日受割礼,以便不违反摩西律法,那么我在安息日治好一个人的整个身体,为什么你们就对我感到愤怒呢? 24 不要以外表来评判,而要做出公正的评判。”
人们猜测耶稣是基督吗?
25 一些耶路撒冷人开始议论说∶“这不是他们想要杀的那个人吗? 26 看,他在大庭广众之下演讲,他们对他却一言不发。也许首领们的确知道他是基督呢? 27 不过,我们知道这人是从哪儿来的;当基督来临的时候,没有人知道他从哪儿来。”
28 这时,耶稣还在大殿院里教导,他高声说∶“你们认识我,也知道我从哪里来,我不是自己到这里来的,派遣我来的那位(上帝)是真实的。你们不认识他, 29 但我认识他,因为我是从他那里来的,是他派我来的。”
30 听到这里,他们想要逮捕耶稣,可是却没有下手,因为他的时刻还没有到呢。不过,还是有很多人信仰了他, 31 他们说∶“就是基督来了,也不会比这个人显示更多的奇迹,不是吗?”
犹太首领企图逮捕耶稣
32 法利赛人听到人们私下对耶稣的议论,祭司长和法利赛人便派大殿的卫兵去逮捕他。耶稣说: 33 “我和你们在一起的时间非常短暂了,然后我就要回到派我来的那位那里去。 34 你们会寻找我,但是却找不到我,因为我去的地方,你们不能去。”
35 犹太人互相议论道∶“他要到哪里去能让我们找不到呢?他是不是到散居在非犹太人城市里的犹太侨民那里,去教导非犹太人呢? 36 他说∶‘你们将会寻找我,但是却找不到我,因为我去的地方,你们不能去。’这话是什么意思呢?”
耶稣谈圣灵
37 节日的最后一天,也是最重要的一天,耶稣站起来高声说∶“如果有人渴了,就到我这里来喝水吧, 38 就像《经》上所说的那样,信仰我的人,活水的河流就会从他内心源源流出。” 39 耶稣这话是指那些信仰他的人,以后会领受到圣灵。当时圣灵还没赐给人们,因为耶稣还没有得到荣耀。
人们针对耶稣的争论
40 听了这些话,人群中的一些人开始议论说∶“这人真的是先知。”
41 另外一些人说∶“这人是基督。”
还有一些人说∶“基督怎么会来自加利利呢? 42 《经》上不是说基督是大卫的后裔,来自于大卫住过的伯利恒吗?” 43 由于耶稣,人们发生了分歧。 44 有些人想逮捕耶稣,但却没有人动手。
犹太首领拒不相信
45 于是,大殿的卫兵回到祭司长和法利赛人那里去了,他们问卫兵∶“你们为什么没把他带来?”
46 卫兵们回答说∶“从来没有人像这样讲过话!”
47 法利赛人说∶“难道你们也被愚弄了吗? 48 有首领或是法利赛人信仰他吗? 49 那些不知律法的人是要受到诅咒的!”
50 尼哥底母 [c]对他们说: 51 “不先听他的口供,不调查他做了些什么,我们的律法能定他的罪吗?”
52 他们回答他说∶“难道你也是从加利利来的吗?查考一下《经》,你就会明白加利利没有出过先知。”
(一些希腊最早和最好的版本没有第7:53-8:11。)
通奸女子被捉
53 然后他们分手各自回家去了。
Footnotes
- 約 翰 福 音 7:2 住棚节: 每年特定的一周,犹太人住在帐篷里,为了纪念在摩西时代他们的祖先在旷野里。
- 約 翰 福 音 7:19 律法: 摩西颁布了上帝在西乃山上赐给他的律法。见《出埃及记》34:29-32。
- 約 翰 福 音 7:50 尼哥底母: 法利赛人之一,他曾经见过耶稣。
约翰福音 7
Chinese New Version (Simplified)
耶稣的弟弟也不信他
7 这事以后,耶稣周游加利利,不愿在犹太往来,因为犹太人想要杀他。 2 犹太人的住棚节快到了, 3 耶稣的弟弟就对他说:“你应当离开这里上犹太去,好让你的门徒也可以看见你所行的事; 4 因为没有人想引人注目,却在暗处行事的。你既然行这些事,就应该向世人显明自己。” 5 原来连他的弟弟也不信他。 6 耶稣就对他们说:“我的时候还没有到,你们的时候却常常是方便的。 7 世人不能恨你们,却憎恨我,因为我指证他们的行为是邪恶的。 8 你们上去过节吧!我现在不上去过这个节,因为我的时机还没有成熟。” 9 他说了这些话以后,仍然住在加利利。
住棚节时在殿里教导人
10 然而,他的弟弟上去过节以后,他也上去过节,不是公开地去,却是暗中地去。 11 过节的时候,犹太人寻找耶稣,说:“那人在哪里呢?” 12 群众因他纷纷议论,有的说:“他是好人。”有的说:“不,他是欺骗众人的。” 13 但没有人敢公开讲论他,因为怕犹太人。
14 节期当中,耶稣上圣殿去教导人。 15 犹太人就希奇,说:“这个人没有学过,怎会通晓经书呢?” 16 耶稣说:“我的教训不是我自己的,而是出于那差我来的。 17 人若愿意遵行 神的旨意,就会知道这教训是出于 神,还是我凭着自己的意思说的。 18 那凭着自己的意思说的,是求自己的荣誉;但那寻求差他来者的荣耀的,才是真诚的人,在他里面没有不义。 19 摩西不是曾经把律法传给你们吗?你们竟然没有一个人遵行律法。你们为甚么想要杀我呢?” 20 群众回答:“你是鬼附的,谁想要杀你呢?” 21 耶稣说:“我行了一件事,你们都以为希奇。 22 摩西曾经把割礼传给你们(其实割礼不是从摩西开始的,而是从列祖开始的),因此,你们在安息日也给人行割礼。 23 如果人在安息日行割礼,为的是要遵守摩西的律法,那么我在安息日使一个人全身健康,你们就向我生气吗? 24 不要按外貌判断人,总要公公平平地判断人。”
他是基督吗?
25 当时,有些耶路撒冷人说:“这不是他们想要杀的人吗? 26 你看,他还在公开地讲话,竟然没有人对他说甚么,难道官长们真的认为这个人就是基督吗? 27 可是我们知道这个人是从哪里来的,只是基督来的时候,没有人知道他是从哪里来的!” 28 当时耶稣在殿里教导人,大声说:“你们以为认识我,也知道我从哪里来,其实我不是凭着自己的意思来的,但那差我来的是真实的,你们却不认识他。 29 然而我认识他,因为我从他那里来,也是他差我来的。” 30 于是他们想逮捕他,只是没有人下手,因为他的时候还没有到。 31 群众中有许多人信了他。他们说:“基督来的时候,他所行的神迹,能比这人所行的更多吗?”
法利赛人等想逮捕耶稣
32 法利赛人听见群众纷纷议论这些关于耶稣的事,祭司长和法利赛人就派差役去逮捕耶稣。 33 于是耶稣说:“我跟你们在一起的时候不多了,我要回到那差我来的那里去。 34 你们要寻找我,却找不着;我所在的地方,你们是不能去的。” 35 犹太人彼此说:“这个人要到哪里去,使我们找不着他呢?难道他要到散居在希腊人中的犹太人那里,去教导希腊人吗? 36 他说‘你们要寻找我,却找不着;我所在的地方,你们是不能去的’这话,是甚么意思呢?”
信的人要接受圣灵
37 节期的最后一天,就是最隆重的那一天,耶稣站着高声说:“人若渴了,可以到我这里来喝! 38 信我的人,就像圣经所说的,从他的腹中要涌流出活水的江河来。” 39 他这话是指着信他的人要接受圣灵说的;那时圣灵还没有降临,因为耶稣还没有得着荣耀。
群众因耶稣起了纷争
40 群众中有人听了这些话,就说:“这真是‘那位先知’!” 41 另有人说:“他是基督。”还有人说:“基督是从加利利出来的吗? 42 圣经不是说基督是大卫的后裔,是从大卫本乡伯利恒出来的吗?” 43 群众因为耶稣的缘故,就起了纷争。 44 他们中间有人想逮捕耶稣,只是没有人下手。
官长不信耶稣
45 差役回到祭司长和法利赛人那里。他们就问差役:“你们为甚么没有把他带来?” 46 差役回答:“从来没有人像他这样讲话的!” 47 法利赛人说:“连你们也受了欺骗吗? 48 官长或法利赛人中间有谁是信他的呢? 49 至于这群不明白律法的人,他们是可咒诅的。” 50 他们当中有一个人,就是以前来见耶稣的尼哥德慕,对他们说: 51 “如果不先听取他本人的口供,查明他所作的事,我们的律法怎能把他定罪呢?” 52 他们回答:“你也是从加利利出来的吗?你去考查一下,就知道先知是不会从加利利兴起的。”
53 于是各人都回家去了。(后期抄本才加上7:53~8:11)
SAN JUAN 7
Kekchi
Li Jesús quihobeˈ xbaneb li ri̱tzˈin
7 Chirix chic aˈan, li Jesús yo̱ chixbeninquileb li naˈajej li cuanqueb Galilea. Incˈaˈ quiraj xic Judea xban nak eb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío teˈraj xcamsinquil. 2 Yo̱ chi cuulac xkˈehil li ninkˈe nak eb laj judío nequeˈxyi̱b lix cocˈ muheba̱l. 3 Eb li ri̱tzˈin li Jesús queˈxye re: ―Elen saˈ li naˈajej aˈin. Ayu Judea re nak eb li nequeˈta̱ken a̱cue teˈrileb li milagro li nacaba̱nu. 4 Ma̱ ani junak tixba̱nu lix cˈanjel chi mukmu cui naraj nak ta̱naˈli̱k ru. Cui ta̱ba̱nu li milagro aˈin, cˈutbesi la̱ cˈanjel chiruheb chixjunileb, chanqueb. 5 Yal ta eb li ri̱tzˈin nequeˈpa̱ban re nak aˈan taklanbil chak xban li Dios. 6 Quixye li Jesús reheb: ―Toj ma̱jiˈ nacuulac xkˈehil nak tinxic. La̱ex naru texxic yalak jokˈe. 7 Eb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ xicˈ niquineˈril xban nak la̱in ninye reheb nak incˈaˈ us li yo̱queb chixba̱nunquil. Abanan la̱ex incˈaˈ xicˈ nequex‑ileˈ xbaneb. 8 Ayukex la̱ex saˈ li ninkˈe. La̱in incˈaˈ tinxic xban nak toj ma̱jiˈ nacuulac xkˈehil nak tinxic, chan li Jesús. 9 Nak quixye reheb aˈin, li Jesús toj quicana aran Galilea.
Li Jesús co̱ Jerusalén chixnumsinquil li ninkˈe
10 Nak ac xco̱eb li ri̱tzˈin saˈ li ninkˈe aran Jerusalén, li Jesús co̱ ajcuiˈ. Abanan moco quixye ta rib. Chanchan saˈ mukmu co̱. 11 Eb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío yo̱queb chixsicˈbal li Jesús saˈ li ninkˈe. ―¿Bar anchal cuan li cui̱nk aˈan? chanqueb. 12 Nabaleb li cuanqueb aran yo̱queb chixcuechˈinquil rib chirix li Jesús. Cuan yo̱queb chi yehoc re: ―Cha̱bil cui̱nk aˈan, chanqueb. Ut cuan cuiˈchic yo̱queb chi yehoc: ―Incˈaˈ. Li cui̱nk aˈan naxbalakˈiheb li tenamit, chanqueb. 13 Abanan ma̱ ani quia̱tinac chi cau xban nak queˈxucuac chiruheb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío. 14 Nak ac yo̱ li ninkˈe li Jesús co̱ saˈ li templo ut qui‑oc chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb aran. 15 Queˈsach xchˈo̱leb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío chirabinquil li cˈaˈru quixye li Jesús. Queˈxye: ―¿Chanru nak naxnau li cui̱nk aˈin chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin? Aˈan moco tzolbil ta, chanqueb. 16 Quixye li Jesús reheb: ―Li tijleb li yo̱quin chixcˈutbal ma̱cuaˈ cue. Aˈ li Dios li quitaklan chak cue, aˈan li quicˈutuc chicuu li yo̱quin chixyebal, chan. 17 Li ani ta̱ajok xba̱nunquil li cˈaˈru naraj li Dios, aˈan tixnau ma re li Dios li tijleb li yo̱quin chixcˈutbal malaj ut yal incˈaˈux injunes. 18 Cui junak naxchˈolob xya̱lal li naxcˈoxla xjunes, li jun aˈan naraj nak ta̱qˈuehekˈ xlokˈal xbaneb li nequeˈabin re. Abanan li ani naraj nak ta̱qˈuehekˈ xlokˈal li quitaklan chak re, li jun aˈan ti̱c xchˈo̱l ut ma̱cˈaˈ balakˈic riqˈuin. 19 ¿Ma incˈaˈ ta biˈ quixqˈue e̱re li chakˈrab laj Moisés? ¿Cˈaˈut nak ma̱ jun saˈ e̱ya̱nk naxba̱nu chi tzˈakal li cˈaˈru naxye li chakˈrab? Ut, ¿cˈaˈut nak te̱raj incamsinquil? chan li Jesús. 20 Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―Cuan na li ma̱us aj musikˈej a̱cuiqˈuin. ¿Ani ta̱ajok a̱camsinquil? chanqueb re. 21 Quixye li Jesús reheb: ―La̱in xinba̱nu jun li milagro saˈ li hiloba̱l cutan ut sachso e̱chˈo̱l xexcana xban. 22 Laj Moisés quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li circuncisión reheb le̱ ralal. (Ma̱cuaˈ laj Moisés li quitiquiban re. Aˈ le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, aˈaneb li queˈtiquiban re xba̱nunquil li circuncisión.) Usta hiloba̱l cutan, la̱ex nequeba̱nu li circuncisión. 23 Cui la̱ex nequeba̱nu li circuncisión usta hiloba̱l cutan re nak incˈaˈ te̱kˈet li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés, ¿cˈaˈut nak xexjoskˈoˈ cuiqˈuin nak xinqˈuirtesi jun li cui̱nk saˈ li hiloba̱l cutan? 24 Mexrakoc a̱tin joˈ nequeraj la̱ex yal e̱junes. Chexrakok ban a̱tin saˈ xya̱lal, chan li Jesús. 25 Cuanqueb aj Jerusalén queˈxye: ―¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈin li cui̱nk li teˈraj xcamsinquil eb li nequeˈtaklan saˈ kaya̱nk la̱o aj judío? 26 Qˈuehomak retal. Cuan arin ut yo̱ chi a̱tinac chiruheb chixjunileb li tenamit ut ma̱cˈaˈ nequeˈxye re. Ma̱re xeˈxnau nak aˈan li Cristo. 27 ¿Chanru nak aˈanak li Cristo? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nakanau bar xtenamit li cui̱nk aˈin? Nak ta̱cha̱lk li Cristo, ma̱ ani ta̱naˈok re chi tzˈakal bar ta̱cha̱lk chak, chanqueb. 28 Nak li Jesús yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal saˈ li templo, quixye chi cau xya̱b xcux: ―Ya̱l nak nequenau cuu. Ut nequenau bar intenamit. Abanan incˈaˈ nequenau chi tzˈakal bar xinchal chak. La̱in incˈaˈ xintakla chak cuib yal injunes. Li Dios, li ti̱c xchˈo̱l, aˈan li xtaklan chak cue. La̱ex incˈaˈ nequenau ru aˈan. 29 Caˈaj cuiˈ la̱in ninnaˈoc ru xban nak riqˈuin aˈan xinchal chak. Li Dios, aˈan li quitaklan chak cue, chan li Jesús. 30 Ut queˈraj raj xchapbal re nak teˈxqˈue saˈ tzˈalam. Abanan incˈaˈ ajcuiˈ queˈxchap xban nak toj ma̱jiˈ nacuulac xkˈehil nak ta̱chapekˈ. 31 Nabaleb li tenamit queˈxpa̱b li Cristo ut queˈxye: ―La̱o nakanau nak ta̱cˈulu̱nk li Cristo, nabaleb li milagro tixba̱nu. Li cui̱nk aˈin nabal li milagro yo̱ chixba̱nunquil. Cui ta ma̱cuaˈ li Cristo, ¿chan ta cuiˈ ru nak tixba̱nu li milagro li yo̱ chixba̱nunquil?
Eb li nequeˈcˈacˈalen saˈ li templo queˈtakla̱c chixchapbal li Jesús
32 Eb laj fariseo queˈrabi li yo̱queb chix‑yebal chirix li Jesús. Joˈcan nak eb aˈan, rochbeneb li xbe̱nil aj tij, queˈxtakla li nequeˈcˈacˈalen saˈ li templo chixchapbal li Jesús re teˈxqˈue saˈ tzˈalam. 33 Li Jesús quixye reheb: ―Toj ma̱jiˈ tine̱chap. Toj tincua̱nk chic caˈchˈinak saˈ e̱ya̱nk, tojoˈnak tinsukˈi̱k cuiˈchic riqˈuin li quitaklan chak cue. 34 Tine̱sicˈ ut incˈaˈ tine̱tau xban nak bar cua̱nkin la̱in, la̱ex incˈaˈ texru̱k chi xic, chan. 35 Ut eb laj judío queˈoc chi a̱tinac chi ribileb rib ut queˈxye: ―¿Bar anchal ta̱xic li cui̱nk aˈin nak incˈaˈ ta̱ru̱k takatau? Ma̱re ta̱xic riqˈuineb laj judío li cuanqueb saˈ xtenamiteb laj griego. Malaj ta̱oc chixtzolbaleb laj griego. 36 Aˈan xye, “Tine̱sicˈ ut incˈaˈ tine̱tau. Incˈaˈ naru texxic bar cua̱nkin cuiˈ,” chan. ¿Cˈaˈru xya̱lal aˈan? chanqueb.
Li Jesús quixye nak li ani ta̱chakik re tixqˈue rucˈa
37 Li rosoˈjic li ninkˈe, aˈan li cutan li kˈaxal lokˈ chiruheb. Saˈ li ho̱nal aˈan, li Jesús quixakli chiruheb ut quixye chi cau xya̱b xcux: ―Li ani ta̱chakik re, cha̱lk cuiqˈuin. La̱in tinqˈue rucˈa. 38 Xban nak joˈcaˈin tzˈi̱banbil retalil saˈ li Santil Hu: Chixjunileb li ani teˈpa̱ba̱nk cue la̱in, li Santil Musikˈej li naqˈuehoc junelic yuˈam ta̱cua̱nk riqˈuineb. Chanchan jun li yuˈam haˈ li incˈaˈ na‑osoˈ.― 39 Nak quixye aˈin, li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Santil Musikˈej li ta̱cua̱nk riqˈuineb li teˈpa̱ba̱nk re. Saˈ li cutan aˈan, li Santil Musikˈej toj ma̱jiˈ nacˈulun xban nak li Jesús toj ma̱jiˈ naxic saˈ choxa chixcˈulbal lix lokˈal. 40 Nak queˈrabi li cˈaˈru quixye li Jesús, cuan queˈyehoc: ―Relic chi ya̱l li cui̱nk aˈin profeta.― 41 Ut cuanqueb ajcuiˈ queˈxye: ―Li cui̱nk aˈin, aˈan li Cristo.― Abanan cuanqueb cuiˈchic li queˈchakˈoc ut queˈxye: ―¿Ma Galilea ta biˈ ta̱cha̱lk li Cristo li yechiˈinbil ke? 42 Tzˈi̱banbil retalil saˈ li Santil Hu nak li Cristo li Mesías ta̱cha̱lk saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol li rey David. Ta̱cha̱lk aran Belén li quicuan cuiˈ li rey David najter, chanqueb. 43 Joˈcan nak li tenamit queˈxjachi ribeb xban nak jalan jala̱nk yo̱queb chixcˈoxlanquil chirix li Jesús. 44 Cuanqueb li queˈajoc xchapbal li Jesús abanan incˈaˈ ajcuiˈ queˈxba̱nu.
Li cuanqueb xcuanquil incˈaˈ queˈxpa̱b li Jesús
45 Nak queˈsukˈi li queˈtakla̱c chixchapbal li Jesús, eb laj fariseo ut eb li xbe̱nil aj tij queˈxpatzˈ reheb: ―¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xecˈam chak li cui̱nk aˈan? chanqueb. 46 Eb li nequeˈcˈacˈalen saˈ li templo queˈchakˈoc ut queˈxye: ―¡Ma̱ jun cua kabiom junak cui̱nk chi a̱tinac joˈ naa̱tinac li cui̱nk aˈan! Chˈinaˈus li cˈaˈru naxye, chanqueb. 47 Ut eb laj fariseo queˈxye reheb: ―¿Ma xeqˈue ajcuiˈ e̱rib la̱ex chixbalakˈi li cui̱nk aˈan? 48 ¿Ma cuan ta biˈ junak xcomoneb li nequeˈtaklan saˈ kaya̱nk li xpa̱b li cˈaˈru naxye aˈan? Ut, ¿ma cuan ta biˈ junak kacomon la̱o aj fariseo xpa̱ban re? 49 Eb li qˈuila tenamit aˈin incˈaˈ nequeˈxnau cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. ¿Cˈaˈru teˈoc cuiˈ eb aˈan? chanqueb laj fariseo. 50 Cuan aran laj Nicodemo li quicuulac riqˈuin li Jesús chi kˈek. Aˈan jun reheb laj fariseo. Quixye reheb: 51 ―Naxye saˈ li kachakˈrab nak incˈaˈ naru rakoc a̱tin saˈ xbe̱n junak cui̱nk chi toj ma̱jiˈ naxye ma cuan xma̱c malaj ut incˈaˈ. Tento takanau chi tzˈakal cˈaˈru lix ma̱c, chan laj Nicodemo. 52 Queˈchakˈoc ut queˈxye re: ―¿Ma la̱at ajcuiˈ aj Galilea la̱at? Tzol a̱cuib chi us saˈ li Santil Hu re ta̱qˈue retal nak ma̱ jun profeta chalenak chak Galilea, chanqueb. 53 Ut chirix chic aˈan, chixjunileb queˈco̱eb saˈ rochocheb.
Copyright © 2004 by World Bible Translation Center
Chinese New Version (CNV). Copyright © 1976, 1992, 1999, 2001, 2005 by Worldwide Bible Society.
Copyright © 2000 by Wycliffe Bible Translators International