2 Samuel 2
La Biblia de las Américas
David proclamado rey de Judá
2 Después de esto sucedió que David consultó al Señor(A), diciendo: ¿Subiré a alguna de las ciudades de Judá? Y el Señor le dijo: Sube. Y David dijo: ¿Adónde subiré? Y Él dijo: A Hebrón(B). 2 Entonces David subió allá, y también sus dos mujeres, Ahinoam jezreelita y Abigail(C), viuda[a] de Nabal, el de Carmel. 3 Y trajo David a los hombres que estaban con él, cada uno con su familia(D); y habitaron en las ciudades de Hebrón. 4 Vinieron los hombres de Judá y ungieron allí a David como rey sobre la casa de Judá(E).
Y avisaron a David, diciendo: Fueron los hombres de Jabes de Galaad los que sepultaron a Saúl(F). 5 Y David envió mensajeros a los hombres de Jabes de Galaad, a decirles: Benditos seáis del Señor, porque habéis mostrado[b] esta bondad a Saúl vuestro señor(G), y lo habéis sepultado. 6 Ahora, que el Señor os muestre[c] misericordia y verdad(H); y yo también os haré bien por esto que habéis hecho. 7 Fortaleced, pues, vuestras manos, y sed valientes[d] porque Saúl vuestro señor ha muerto, y[e] la casa de Judá me ha ungido rey sobre ellos.
Is-boset proclamado rey de Israel
8 Pero Abner, hijo de Ner(I), comandante del ejército de Saúl, había tomado a Is-boset[f], hijo de Saúl, y lo llevó a Mahanaim(J). 9 Y le hizo rey sobre Galaad(K), sobre Gesuri[g](L), sobre Jezreel(M), sobre Efraín, sobre Benjamín y sobre todo Israel. 10 Is-boset, hijo de Saúl, tenía cuarenta años cuando comenzó a reinar sobre Israel, y reinó dos años. La casa de Judá, sin embargo, siguió a David. 11 El tiempo[h] que David reinó en Hebrón sobre la casa de Judá fue siete años y seis meses(N).
12 Abner, hijo de Ner, salió de Mahanaim a Gabaón(O) con los siervos de Is-boset, hijo de Saúl. 13 Y Joab, hijo de Sarvia(P), y los siervos de David salieron y los encontraron[i] junto al estanque de Gabaón; y se sentaron, unos a un[j] lado del estanque y los otros al otro lado[k]. 14 Entonces Abner(Q) dijo a Joab: Que se levanten ahora los jóvenes y compitan[l] delante de nosotros. Y Joab respondió: Que se levanten. 15 Se levantaron y pasaron en igual número, doce por Benjamín e Is-boset, hijo de Saúl, y doce de los siervos de David. 16 Y cada uno asió a su adversario[m] por la cabeza, y metió su espada en el costado del adversario[n] de manera que cayeron juntos. Por eso aquel lugar fue llamado Helcat-hazurim[o], el cual está en Gabaón. 17 Aquel día la batalla fue muy reñida, y Abner y los hombres de Israel fueron derrotados delante de los siervos de David(R).
18 Estaban allí los tres hijos de Sarvia: Joab, Abisai y Asael(S). Y Asael era tan ligero de pies como una gacela del campo(T). 19 Y persiguió Asael a Abner, y no se desvió[p] ni a derecha ni a izquierda de ir tras Abner. 20 Y miró atrás Abner, y dijo: ¿Eres tú Asael? Y él respondió: Yo soy. 21 Abner le dijo: Desvíate a tu derecha o a tu izquierda, apodérate de uno de los jóvenes y toma para ti sus despojos. Pero Asael no quería dejar de perseguirlo. 22 Volvió a decir Abner a Asael: Deja de perseguirme. ¿Por qué he de derribarte en tierra? ¿Cómo podría entonces levantar mi rostro ante tu hermano Joab(U)? 23 Pero él rehusó apartarse; por tanto, Abner lo hirió en el estómago con el regatón de la lanza, y la lanza le salió por la espalda; allí cayó, y allí mismo murió. Y sucedió que todos los que venían al lugar donde Asael había caído y muerto, se detenían(V).
24 Joab y Abisai persiguieron a Abner, y cuando el sol se ponía, llegaron a la colina de Amma, que está frente a Gía junto al camino del desierto de Gabaón. 25 Los hijos de Benjamín se agruparon detrás de Abner formando una sola banda, y se detuvieron en la cumbre de una colina. 26 Abner llamó a Joab, y dijo: ¿Devorará la espada para siempre? ¿No sabes que el final será amargo? ¿Hasta cuándo esperarás para decirles[q] que se vuelvan de perseguir a sus hermanos? 27 Respondió Joab: Vive Dios, que si no hubieras hablado, ciertamente el pueblo no se hubiera ido hasta la mañana después de perseguir cada cual a su hermano. 28 Entonces Joab tocó la trompeta y todo el pueblo se detuvo; no persiguieron más a Israel ni continuaron peleando más(W). 29 Abner y sus hombres marcharon toda aquella noche por el Arabá, cruzaron el Jordán, y caminando toda la mañana[r], llegaron a Mahanaim(X).
30 Joab volvió también de perseguir a Abner, y cuando reunió a todo el pueblo, faltaban de los siervos de David, diecinueve hombres, además de Asael. 31 Pero los siervos de David habían herido de Benjamín y de los hombres de Abner, a trescientos sesenta hombres, los cuales murieron. 32 Se llevaron a Asael y lo sepultaron en el sepulcro de su padre, que estaba en Belén. Joab y sus hombres caminaron toda la noche hasta que les amaneció[s] en Hebrón(Y).
Footnotes
- 2 Samuel 2:2 Lit., mujer
- 2 Samuel 2:5 Lit., hecho
- 2 Samuel 2:6 Lit., haga
- 2 Samuel 2:7 Lit., hijos de valor
- 2 Samuel 2:7 Lit., y también
- 2 Samuel 2:8 En 1 Crón. 8:33, Es-baal
- 2 Samuel 2:9 Heb., Ashuri
- 2 Samuel 2:11 Lit., número de días
- 2 Samuel 2:13 Lit., los encontraron juntos
- 2 Samuel 2:13 Lit., estos a este
- 2 Samuel 2:13 Lit., estos a este lado del estanque
- 2 Samuel 2:14 Lit., nos diviertan
- 2 Samuel 2:16 Lit., compañero
- 2 Samuel 2:16 Lit., compañero
- 2 Samuel 2:16 I.e., el campo de filos de espada
- 2 Samuel 2:19 Lit., no se desvió para ir
- 2 Samuel 2:26 Lit., no le dirás al pueblo
- 2 Samuel 2:29 Heb., bitrón
- 2 Samuel 2:32 Lit., los iluminó
2 Samuel 2
King James Version
2 And it came to pass after this, that David enquired of the Lord, saying, Shall I go up into any of the cities of Judah? And the Lord said unto him, Go up. And David said, Whither shall I go up? And he said, Unto Hebron.
2 So David went up thither, and his two wives also, Ahinoam the Jezreelitess, and Abigail Nabal's wife the Carmelite.
3 And his men that were with him did David bring up, every man with his household: and they dwelt in the cities of Hebron.
4 And the men of Judah came, and there they anointed David king over the house of Judah. And they told David, saying, That the men of Jabeshgilead were they that buried Saul.
5 And David sent messengers unto the men of Jabeshgilead, and said unto them, Blessed be ye of the Lord, that ye have shewed this kindness unto your lord, even unto Saul, and have buried him.
6 And now the Lord shew kindness and truth unto you: and I also will requite you this kindness, because ye have done this thing.
7 Therefore now let your hands be strengthened, and be ye valiant: for your master Saul is dead, and also the house of Judah have anointed me king over them.
8 But Abner the son of Ner, captain of Saul's host, took Ishbosheth the son of Saul, and brought him over to Mahanaim;
9 And made him king over Gilead, and over the Ashurites, and over Jezreel, and over Ephraim, and over Benjamin, and over all Israel.
10 Ishbosheth Saul's son was forty years old when he began to reign over Israel, and reigned two years. But the house of Judah followed David.
11 And the time that David was king in Hebron over the house of Judah was seven years and six months.
12 And Abner the son of Ner, and the servants of Ishbosheth the son of Saul, went out from Mahanaim to Gibeon.
13 And Joab the son of Zeruiah, and the servants of David, went out, and met together by the pool of Gibeon: and they sat down, the one on the one side of the pool, and the other on the other side of the pool.
14 And Abner said to Joab, Let the young men now arise, and play before us. And Joab said, Let them arise.
15 Then there arose and went over by number twelve of Benjamin, which pertained to Ishbosheth the son of Saul, and twelve of the servants of David.
16 And they caught every one his fellow by the head, and thrust his sword in his fellow's side; so they fell down together: wherefore that place was called Helkathhazzurim, which is in Gibeon.
17 And there was a very sore battle that day; and Abner was beaten, and the men of Israel, before the servants of David.
18 And there were three sons of Zeruiah there, Joab, and Abishai, and Asahel: and Asahel was as light of foot as a wild roe.
19 And Asahel pursued after Abner; and in going he turned not to the right hand nor to the left from following Abner.
20 Then Abner looked behind him, and said, Art thou Asahel? And he answered, I am.
21 And Abner said to him, Turn thee aside to thy right hand or to thy left, and lay thee hold on one of the young men, and take thee his armour. But Asahel would not turn aside from following of him.
22 And Abner said again to Asahel, Turn thee aside from following me: wherefore should I smite thee to the ground? how then should I hold up my face to Joab thy brother?
23 Howbeit he refused to turn aside: wherefore Abner with the hinder end of the spear smote him under the fifth rib, that the spear came out behind him; and he fell down there, and died in the same place: and it came to pass, that as many as came to the place where Asahel fell down and died stood still.
24 Joab also and Abishai pursued after Abner: and the sun went down when they were come to the hill of Ammah, that lieth before Giah by the way of the wilderness of Gibeon.
25 And the children of Benjamin gathered themselves together after Abner, and became one troop, and stood on the top of an hill.
26 Then Abner called to Joab, and said, Shall the sword devour for ever? knowest thou not that it will be bitterness in the latter end? how long shall it be then, ere thou bid the people return from following their brethren?
27 And Joab said, As God liveth, unless thou hadst spoken, surely then in the morning the people had gone up every one from following his brother.
28 So Joab blew a trumpet, and all the people stood still, and pursued after Israel no more, neither fought they any more.
29 And Abner and his men walked all that night through the plain, and passed over Jordan, and went through all Bithron, and they came to Mahanaim.
30 And Joab returned from following Abner: and when he had gathered all the people together, there lacked of David's servants nineteen men and Asahel.
31 But the servants of David had smitten of Benjamin, and of Abner's men, so that three hundred and threescore men died.
32 And they took up Asahel, and buried him in the sepulchre of his father, which was in Bethlehem. And Joab and his men went all night, and they came to Hebron at break of day.
2 Samuel 2
Nouă Traducere În Limba Română
David, uns drept rege al lui Iuda
2 După toate acestea, David L-a întrebat pe Domnul:
– Să mă duc în vreuna din cetăţile lui Iuda?
– Du-te! i-a răspuns Domnul.
– Unde să mă duc? L-a mai întrebat David.
– La Hebron, i-a răspuns Domnul.
2 David s-a dus acolo împreună cu soţiile sale, izreelita Ahinoam şi Abigail, văduva carmelitului Nabal. 3 David i-a luat cu el şi pe oamenii săi, pe fiecare cu familia lui, iar aceştia au locuit în împrejurimile Hebronului. 4 Bărbaţii din Iuda au venit şi l-au uns acolo pe David ca rege peste Casa lui Iuda. Când i s-a spus lui David că bărbaţii din Iabeşul Ghiladului sunt cei care l-au îngropat pe Saul, 5 acesta a trimis mesageri la ei, spunându-le: „Binecuvântaţi să fiţi de Domnul pentru că aţi arătat această bunătate faţă de stăpânul vostru, Saul, îngropându-l. 6 Fie ca Domnul să vă arate bunătate[a] şi credincioşie! Eu, de asemenea, vă voi arăta aceeaşi bunătate pentru fapta pe care aţi făcut-o. 7 Acum, întăriţi-vă şi fiţi viteji căci stăpânul vostru, Saul, a murit, iar Casa lui Iuda m-a uns pe mine drept rege peste ei.“
Război între familia lui David şi cea a lui Saul
8 Între timp, Abner, fiul lui Ner, conducătorul oştirii lui Saul, l-a luat pe Iş-Boşet, fiul lui Saul, şi l-a trecut Iordanul, la Mahanayim, 9 unde l-a făcut rege peste Ghilad, peste aşuriţi[b], peste Izreel, Efraim, Beniamin şi peste întregul Israel. 10 Iş-Boşet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani când a început să domnească peste Israel şi a domnit timp de doi ani. Casa lui Iuda l-a urmat însă pe David. 11 Perioada cât a domnit David la Hebron, peste Casa lui Iuda, a fost de şapte ani şi şase luni. 12 Abner, fiul lui Ner, împreună cu slujitorii lui Iş-Boşet, a ieşit din Mahanayim şi a plecat la Ghivon. 13 Atunci Ioab, fiul Ţeruiei, împreună cu slujitorii lui David au ieşit şi ei şi i-au întâlnit la iazul din Ghivon. Un grup stătea de-o parte a iazului şi un grup stătea de cealaltă parte. 14 Abner i-a zis lui Ioab:
– Să se lupte tinerii între ei, înaintea noastră!
– Bine! a răspuns Ioab.
15 Tinerii s-au înfăţişat în număr egal: doisprezece pentru Beniamin şi pentru Iş-Boşet şi doisprezece dintre slujitorii lui David. 16 Fiecare, apucându-şi adversarul de cap, i-a înfipt sabia în coastă şi au murit toţi deodată. De aceea locul acela, care se află în Ghivon, s-a numit de atunci Helkat-Haţurim[c]. 17 Lupta a fost foarte aprigă în acea zi, iar Abner şi bărbaţii lui Israel au fost bătuţi de către slujitorii lui David. 18 Se aflau acolo şi cei trei fii ai Ţeruiei: Ioab, Abişai şi Asael. Asael alerga la fel de repede ca o gazelă sălbatică. 19 A pornit în urmărirea lui Abner, fără a se abate la dreapta sau la stânga de la urmărirea acestuia. 20 Abner s-a uitat în urmă şi a întrebat:
– Tu eşti, Asael?
– Eu sunt, i-a răspuns Asael.
21 Atunci Abner i-a zis:
– Abate-te la dreapta sau la stânga, prinde pe unul dintre tineri şi ia-i armura!
Asael însă nu s-a abătut de la a-l urmări. 22 Abner i-a zis din nou lui Asael:
– Nu mă mai urmări! De ce să te ucid? Cum îl voi mai putea privi în faţă pe fratele tău Ioab?
23 Dar Asael a refuzat să se oprească din urmărire. Atunci Abner l-a lovit în stomac cu capătul suliţei care i-a ieşit prin spate. Asael a murit pe loc şi toţi cei care ajungeau la locul în care acesta a murit se opreau.
24 Ioab şi Abişai au continuat să-l urmărească pe Abner. Pe înserate au ajuns la dealul Ama, care se află la răsărit de Ghiah, pe drumul care duce spre pustia Ghivon. 25 În acelaşi timp, beniamiţii s-au adunat în jurul lui Abner, au format o ceată şi s-au aşezat pe vârful unui alt deal. 26 Abner l-a strigat pe Ioab şi i-a zis:
– Trebuie ca sabia să nimicească la nesfârşit? Nu-ţi dai seama că se va sfârşi cu amărăciune? Cât timp va mai trece până când vei porunci oamenilor tăi să nu-şi mai urmărească fraţii?
27 Ioab i-a răspuns:
– Viu este Dumnezeu că, dacă nu ai fi vorbit, oamenii mei ar fi continuat urmărirea fraţilor lor până dimineaţă.
28 Apoi Ioab a sunat din corn şi toţi oamenii săi s-au oprit; nu i-au mai urmărit pe israeliţi şi nici nu s-au mai luptat cu ei. 29 Atunci Abner, împreună cu oamenii săi, au mărşăluit toată noaptea aceea prin Araba[d]. Au trecut Iordanul, au străbătut tot Bitronul[e] şi au ajuns la Mahanayim. 30 În acelaşi timp, Ioab s-a întors de la urmărirea lui Abner şi şi-a adunat toţi oamenii. Dintre slujitorii lui David, în afară de Asael, au murit doar nouăsprezece bărbaţi. 31 Slujitorii lui David însă au ucis dintre beniamiţii care erau cu Abner trei sute şaizeci de bărbaţi. 32 Apoi au luat trupul lui Asael şi l-au îngropat în mormântul familiei sale din Betleem. Ioab şi oamenii săi au mărşăluit toată noaptea, ajungând la Hebron în zori.
Footnotes
- 2 Samuel 2:6 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
- 2 Samuel 2:9 TM; Siriacă, VUL: Gheşur (gheşuriţi); Tg: aşeriţi, care este varianta cea mai probabilă
- 2 Samuel 2:16 Helkat-Haţurim înseamnă Locul Săbiilor sau Locul Ostilităţilor
- 2 Samuel 2:29 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileii până la Marea Roşie; de obicei se referă la Valea Iordanului
- 2 Samuel 2:29 Sau au mărşăluit întreaga dimineaţă; sau tot defileul, sensul termenului ebraic fiind nesigur
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.