1-я Паралипоменон 21
New Russian Translation
Господь наказывает Давида за перепись(A)
21 Сатана[a] восстал на Израиль и возбудил Давида устроить перепись Израиля. 2 Давид сказал Иоаву и начальникам войска:
– Пойдите произведите перепись израильтян от Вирсавии до Дана и доложите мне, чтобы я знал, сколько их.
3 Но Иоав ответил:
– Пусть Господь умножит Свой народ стократно. Разве не все они, господин мой царь, твои слуги? Зачем мой господин хочет это сделать? Зачем ему навлекать вину на Израиль?
4 Но царское слово оказалось сильнее слова Иоава, и Иоав ушел, прошел по всему Израилю и вернулся в Иерусалим. 5 Иоав доложил Давиду о результатах переписи. Во всем Израиле было один миллион сто тысяч мужчин, способных владеть мечом, включая четыреста семьдесят тысяч в Иудее. 6 Иоав не включил в общее число роды Левия и Вениамина, потому что приказ царя ему не понравился. 7 Этот приказ был неугоден и Богу, и Он наказал Израиль.
8 Тогда Давид сказал Богу:
– Сделав это, я совершил великий грех. Теперь я молю Тебя, сними вину с Твоего слуги! Я поступил очень безрассудно.
9 Господь сказал Гаду, провидцу Давида:
10 – Иди и скажи Давиду: «Так говорит Господь: Я предлагаю тебе три наказания. Выбери одно из них, чтобы Мне послать его тебе».
11 Гад пришел к Давиду и сказал ему:
– Так говорит Господь: «Выбирай: 12 или три года голода, или три месяца опустошения врагами, когда их меч будет неотступно преследовать тебя, или три дня Господнего меча – это дни мора в стране, когда Ангел Господень станет губить людей по всей земле Израиля». Итак, обдумай, чтобы я мог ответить Пославшему меня.
13 Давид сказал Гаду:
– Мне очень тяжело, но пусть лучше я попаду в руки Господа, ведь Его милость очень велика, но не дай мне попасть в человеческие руки.
14 И Господь послал на Израиль мор, и погибло семьдесят тысяч израильтян. 15 Бог послал Ангела, чтобы истреблять Иерусалим. Но когда Он стал истреблять город, Господь увидел, пожалел о бедствии и сказал Ангелу, Который разил народ:
– Довольно! Опусти свою руку.
Ангел Господень[b] в то время стоял над гумном иевусея Орны. 16 Давид поднял взгляд и увидел Ангела Господня, Который стоял между землей и небом с обнаженным мечом в руке, протянутым в сторону Иерусалима. И Давид со старейшинами, одетыми в рубище, пали лицом на землю.
17 Давид сказал Богу:
– Разве не я велел пересчитать народ? Я согрешил и сделал зло, а эти овцы – что они сделали? Господи, Боже мой, пусть же Твоя рука обратится на меня и на мою семью, но не дай Твоему народу сгинуть от мора.
Давид сооружает жертвенник(B)
18 Тогда Ангел Господень повелел Гаду сказать Давиду, чтобы тот пошел и построил жертвенник Господу на гумне иевусея Орны. 19 И Давид пошел в послушании слову, которое произнес Гад во имя Господа.
20 Когда Орна молотил пшеницу, он обернулся и увидел Ангела. Четверо сыновей Орны, которые были с ним, попрятались. 21 Тогда Давид пришел к Орне и когда Орна посмотрел и увидел Давида, он вышел из гумна и поклонился Давиду, коснувшись лицом земли.
22 Давид сказал ему:
– Отдай мне свое гумно, я построю на его месте жертвенник Господу, чтобы прекратился мор среди народа. Продай его мне за полную цену.
23 Орна сказал Давиду:
– Бери его! Пусть господин мой царь делает то, что ему угодно. Вот, я отдаю волов для всесожжения, молотильную доску на дрова и пшеницу для хлебного приношения. Я отдаю все это.
24 Но царь Давид ответил Орне:
– Нет, я заплачу тебе полную цену. Я не возьму для Господа того, что принадлежит тебе, и не стану приносить всесожжения, которое мне ничего не стоило.
25 Давид заплатил Орне шестьсот шекелей[c] золота за это место. 26 Давид построил там жертвенник Господу и принес всесожжения и жертвы примирения. Он призвал Господа, и Господь ответил ему, послав огонь с небес на жертвенник для всесожжений. 27 После этого Господь сказал Ангелу, и Тот вложил Свой меч в ножны.
28 В то время, увидев, что Господь ответил ему на гумне иевусея Орны, Давид стал приносить Ему там жертвы. 29 Скиния Господа, которую сделал в пустыне Моисей, и жертвенник для всесожжений находились в то время на возвышенности в Гаваоне. 30 Давид не мог пойти туда, чтобы говорить с Господом, потому что боялся меча Ангела Господнего.
1 Chronicles 21
New King James Version
The Census of Israel and Judah(A)
21 Now (B)Satan stood up against Israel, and moved David to [a]number Israel. 2 So David said to Joab and to the leaders of the people, “Go, number Israel from Beersheba to Dan, (C)and bring the number of them to me that I may know it.”
3 And Joab answered, “May the Lord make His people a hundred times more than they are. But, my lord the king, are they not all my lord’s servants? Why then does my lord require this thing? Why should he be a cause of guilt in Israel?”
4 Nevertheless the king’s word prevailed against Joab. Therefore Joab departed and went throughout all Israel and came to Jerusalem. 5 Then Joab gave the sum of the number of the people to David. All Israel had one million one hundred thousand men who drew the sword, and Judah had four hundred and seventy thousand men who drew the sword. 6 (D)But he did not count Levi and Benjamin among them, for the king’s [b]word was abominable to Joab.
7 And [c]God was displeased with this thing; therefore He struck Israel. 8 So David said to God, (E)“I have sinned greatly, because I have done this thing; (F)but now, I pray, take away the iniquity of Your servant, for I have done very foolishly.”
9 Then the Lord spoke to Gad, David’s (G)seer, saying, 10 “Go and tell David, (H)saying, ‘Thus says the Lord: “I offer you three things; choose one of them for yourself, that I may do it to you.” ’ ”
11 So Gad came to David and said to him, “Thus says the Lord: ‘Choose for yourself, 12 (I)either [d]three years of famine, or three months to be defeated by your foes with the sword of your enemies overtaking you, or else for three days the sword of the Lord—the plague in the land, with the [e]angel of the Lord destroying throughout all the territory of Israel.’ Now consider what answer I should take back to Him who sent me.”
13 And David said to Gad, “I am in great distress. Please let me fall into the hand of the Lord, for His (J)mercies are very great; but do not let me fall into the hand of man.”
14 So the Lord sent a (K)plague upon Israel, and seventy thousand men of Israel fell. 15 And God sent [f]an (L)angel to Jerusalem to destroy it. As [g]he was destroying, the Lord looked and (M)relented of the disaster, and said to the angel who was destroying, “It is enough; now restrain [h]your hand.” And the angel of the Lord stood by the (N)threshing floor of [i]Ornan the Jebusite.
16 Then David lifted his eyes and (O)saw the angel of the Lord standing between earth and heaven, having in his hand a drawn sword stretched out over Jerusalem. So David and the elders, clothed in sackcloth, fell on their faces. 17 And David said to God, “Was it not I who commanded the people to be numbered? I am the one who has sinned and done evil indeed; but these (P)sheep, what have they done? Let Your hand, I pray, O Lord my God, be against me and my father’s house, but not against Your people that they should be plagued.”
18 Therefore, the (Q)angel of the Lord commanded Gad to say to David that David should go and erect an altar to the Lord on the threshing floor of Ornan the Jebusite. 19 So David went up at the word of Gad, which he had spoken in the name of the Lord. 20 Now Ornan turned and saw the angel; and his four sons who were with him hid themselves, but Ornan continued threshing wheat. 21 So David came to Ornan, and Ornan looked and saw David. And he went out from the threshing floor, and bowed before David with his face to the ground. 22 Then David said to Ornan, [j]“Grant me the place of this threshing floor, that I may build an altar on it to the Lord. You shall grant it to me at the full price, that the plague may be withdrawn from the people.”
23 But Ornan said to David, “Take it to yourself, and let my lord the king do what is good in his eyes. Look, I also give you the oxen for burnt offerings, the threshing implements for wood, and the wheat for the grain offering; I give it all.”
24 Then King David said to Ornan, “No, but I will surely buy it for the full price, for I will not take what is yours for the Lord, nor offer burnt offerings with that which costs me nothing.” 25 So (R)David gave Ornan six hundred shekels of gold by weight for the place. 26 And David built there an altar to the Lord, and offered burnt offerings and peace offerings, and called on the Lord; and (S)He answered him from heaven by fire on the altar of burnt offering.
27 So the Lord commanded the angel, and he returned his sword to its sheath.
28 At that time, when David saw that the Lord had answered him on the threshing floor of Ornan the Jebusite, he sacrificed there. 29 (T)For the tabernacle of the Lord and the altar of the burnt offering, which Moses had made in the wilderness, were at that time at the high place in (U)Gibeon. 30 But David could not go before it to inquire of God, for he was afraid of the sword of the angel of the Lord.
Footnotes
- 1 Chronicles 21:1 take a census of
- 1 Chronicles 21:6 command
- 1 Chronicles 21:7 Lit. it was evil in the eyes of God
- 1 Chronicles 21:12 seven, 2 Sam. 24:13
- 1 Chronicles 21:12 Or Angel, and so throughout the chapter
- 1 Chronicles 21:15 Or the Angel
- 1 Chronicles 21:15 Or He
- 1 Chronicles 21:15 Or Your
- 1 Chronicles 21:15 Araunah, 2 Sam. 24:16, 18–24
- 1 Chronicles 21:22 Lit. Give
1 Cronici 21
Nouă Traducere În Limba Română
Recensământul poporului
21 Satan[a] s-a ridicat împotriva lui Israel şi l-a stârnit pe David ca să facă numărătoarea lui Israel. 2 David le-a zis lui Ioab şi conducătorilor oştirii:
– Mergeţi şi faceţi numărătoarea lui Israel, de la Beer-Şeba pâna la Dan[b], şi aduceţi-mi un răspuns, ca să ştiu la cât se ridică numărul lor.
3 Dar Ioab i-a zis:
– Domnul să înmulţească poporul Său de o sută de ori mai mult! O, rege, stăpânul meu, oare nu suntem toţi slujitorii stăpânului meu? De ce stăpânul meu cere lucrul acesta? De ce să aduci vină asupra lui Israel?
4 Însă porunca regelui dată lui Ioab a rămas de neclintit. Prin urmare, Ioab a plecat şi a călătorit prin tot Israelul. Apoi s-a întors la Ierusalim. 5 Ioab i-a dat lui David numărul bărbaţilor din popor: în tot Israelul erau un milion o sută de mii de bărbaţi în stare să meargă la război, iar în Iuda – patru sute şaptezeci de mii de bărbaţi în stare să meargă la război. 6 Leviţii şi beniamiţii nu au fost număraţi între aceştia, căci porunca regelui a fost dispreţuită de Ioab. 7 Porunca aceasta n-a plăcut lui Dumnezeu, astfel că El l-a lovit pe Israel.
8 David I-a zis lui Dumnezeu: „Am săvârşit un mare păcat, făcând lucrul acesta.[c] Însă acum iartă, Te rog, nelegiuirea robului Tău, căci am lucrat întru totul ca un nebun!“
9 Domnul i-a vorbit astfel lui Gad, văzătorul lui David: 10 „Du-te şi spune-i lui David: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Trei nenorociri îţi pun înainte! Alege una dintre ele şi cu aceea te voi lovi!’»“ 11 Gad a venit la David şi i-a zis:
– Aşa vorbeşte Domnul: «Ce alegi? 12 Trei ani de foamete, trei luni în timpul cărora să fii spulberat dinaintea duşmanilor tăi şi atins de sabia duşmanilor tăi, sau trei zile în timpul cărora sabia Domnului şi molima să fie în ţară, iar îngerul[d] Domnului să facă prăpăd prin tot teritoriul lui Israel?» Vezi acum ce trebuie să răspund Celui Ce m-a trimis!
13 – Sunt într-o mare strâmtorare, i-a răspuns David lui Gad. Mai bine să cad în mâna Domnului, căci mila Lui este nemărginită, decât să cad în mâinile oamenilor.
14 Domnul a trimis molima în Israel şi au murit şaptezeci de mii de oameni din Israel. 15 Dumnezeu a trimis îngerul la Ierusalim ca să-l distrugă. Şi în timp ce îl distrugea, Domnul s-a uitat, I-a părut rău pentru acel dezastru şi i-a zis îngerului care distrugea: „Destul! Retrage-ţi mâna!“ Îngerul Domnului se afla lângă aria iebusitului Ornan[e]. 16 David s-a uitat şi l-a văzut pe îngerul Domnului stând între pământ şi cer şi având în mână sabia scoasă, îndreptată împotriva Ierusalimului. Atunci David şi cei din sfatul bătrânilor, acoperiţi cu saci, au căzut cu faţa la pământ. 17 Şi David I-a zis lui Dumnezeu: „Oare n-am poruncit eu să fie numărat poporul? Eu sunt cel care a păcătuit şi a făcut rău! Dar oile acestea, ce au făcut oare? Te rog, Doamne, Dumnezeul meu, lasă mâna Ta să fie numai împotriva mea şi împotriva familiei mele, dar nu lăsa poporul Tău pradă urgiei!“
18 Îngerul Domnului i-a zis lui Gad să-i ceară lui David să se ducă şi să ridice Domnului un altar pe aria iebusitului Ornan. 19 David s-a dus şi a făcut după cuvântul pe care Gad l-a rostit în Numele Domnului. 20 În timp ce treiera grâul, Ornan s-a întors şi a văzut îngerul; cei patru fii ai lui, care erau cu el, s-au ascuns. 21 Când a ajuns David la Ornan, Ornan s-a uitat şi l-a văzut pe David; el a ieşit din arie şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui David. 22 David i-a zis lui Ornan:
– Dă-mi locul ariei ca să zidesc aici un altar Domnului – vinde-mi-l la adevărata lui valoare – ca astfel urgia care s-a abătut asupra poporului să înceteze.
23 – Poţi să-l iei! i-a zis Ornan lui David. Stăpânul meu, regele, să facă ce vrea cu el! Iată, dau şi vitele pentru arderi de tot, iar uneltele de treierat vor ţine loc de lemne; de asemenea, grâul va fi pentru darul de mâncare. Dau tot!
24 Regele David i-a zis lui Ornan:
– Nu aşa! Vreau să-l cumpăr la adevăratul lui preţ, căci nu voi aduce Domnului ce este al tău şi nu voi aduce o ardere de tot care să nu mă coste nimic!
25 Astfel, David i-a plătit lui Ornan pentru acel loc şase sute de şecheli[f] de aur. 26 David a zidit acolo un altar Domnului şi I-a adus arderi de tot şi jertfe de pace[g]. L-a chemat pe Domnul şi El i-a răspuns cu foc din cer pe altarul arderii de tot. 27 Apoi Domnul i-a vorbit îngerului şi acesta şi-a pus sabia în teacă. 28 De atunci, de când David a văzut că Domnul i-a răspuns în aria iebusitului Ornan, a început să aducă jertfe acolo. 29 Tabernaculul Domnului, pe care Moise îl făcuse în pustie, şi altarul arderilor de tot se aflau, în perioada aceea, pe înălţimea de la Ghivon. 30 David nu a mai putut să meargă acolo să-L caute pe Dumnezeu pentru că îl înspăimântase sabia îngerului trimis de Domnul.
Footnotes
- 1 Cronici 21:1 Sau: Vrăjmaşul; sau: Un vrăjmaş, cu referire fie la diavol, fie la o ameninţare externă care l-a determinat pe David să facă numărătoarea poporului
- 1 Cronici 21:2 Sau: de la un capăt la celălalt, Dan marcând extremitatea nordică a Israelului, iar Beer-Şeba pe cea sudică
- 1 Cronici 21:8 Vezi Ex. 30:12-13
- 1 Cronici 21:12 Sau: Îngerul; peste tot în capitol
- 1 Cronici 21:15 O variantă a lui Aravna; şi în vs. 18-28
- 1 Cronici 21:25 Aproximativ 7 kg
- 1 Cronici 21:26 Vezi nota de la 16:1
Holy Bible, New Russian Translation (Новый Перевод на Русский Язык) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Scripture taken from the New King James Version®. Copyright © 1982 by Thomas Nelson. Used by permission. All rights reserved.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.