Saul, uns drept rege al lui Israel

9 Era un om cu renume din seminţia lui Beniamin, care se numea Chiş. El era fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Behorat, fiul lui Afiah, un beniamit. ² Omul acesta avea un fiu, al cărui nume era Saul, un tânăr chipeş şi fără egal printre israeliţi. Era mai înalt cu un cap decât toţi ceilalţi.

³ Într-o zi, măgăriţele lui Chiş, tatăl lui Saul, s-au pierdut. Atunci Chiş i-a zis fiului său Saul: „Ia cu tine pe unul dintre slujitori şi duceţi-vă să căutaţi măgăriţele!“ ⁴ Au traversat ţinutul muntos al lui Efraim şi regiunea Şalişa fără să le găsească. După aceea, au traversat şi regiunea Şaalim, dar tot nu le-au găsit. Apoi au traversat şi teritoriul lui Beniamin fără a le găsi. ⁵ Când au ajuns în regiunea Ţuf, Saul i-a zis slujitorului său, care era cu el:

– Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu să fie mai degrabă îngrijorat pentru noi decât pentru măgăriţe!

⁶ Dar slujitorul i-a zis:

– Iată! În cetatea aceasta se află un om al lui Dumnezeu, un om respectat; tot ceea ce spune el se adevereşte. Să mergem acolo acum şi poate ne va spune pe ce drum să o luăm.

⁷ Saul i-a răspuns slujitorului său:

– Dacă mergem, ce am putea să-i ducem acelui om? Mâncare în saci nu mai este şi nu avem nici vreun dar pentru omul lui Dumnezeu. Deci ce avem?

⁸ Slujitorul i-a zis din nou lui Saul:

– Uite, am găsit la mine un sfert de şechel^[a] de argint. Îl voi da omului lui Dumnezeu ca să ne spună pe ce drum să mergem.

⁹ Pe vremuri, în Israel, omul care mergea să-L întrebe pe Dumnezeu zicea că merge la văzător, deoarece cel care se numeşte astăzi profet, atunci se numea văzător.

¹⁰ Saul i-a răspuns slujitorului său:

– Bine ai spus! Hai să mergem!

Astfel au intrat în cetatea în care se afla omul lui Dumnezeu. ¹¹ În timp ce urcau dealul spre cetate, au întâlnit nişte fete care ieşeau să scoată apă. Ei le-au întrebat:

– Este aici văzătorul?

¹² Ele le-au răspuns:

– Este aici! Este chiar în faţa voastră. Grăbiţi-vă dar! A sosit în cetate chiar astăzi, deoarece poporul aduce o jertfă pe înălţime. ¹³ Imediat după ce veţi intra în cetate îl veţi găsi, chiar înainte de a urca pe înălţime să mănânce. Poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa, şi doar după aceea cei poftiţi mănâncă. Mergeţi chiar acum şi-l veţi găsi.

¹⁴ Ei au urcat în cetate. Cum au intrat în cetate, iată că Samuel venea înspre ei mergând către locul înalt. ¹⁵ Domnul Se descoperise lui Samuel cu o zi înainte ca Saul să vină şi-i spusese: ¹⁶ „Mâine, cam pe timpul acesta, am să trimit la tine un bărbat din teritoriul lui Beniamin. Să-l ungi drept conducător peste poporul Meu, Israel. El îl va elibera pe poporul Meu de sub puterea filistenilor. Şi aceasta fiindcă am privit spre poporul Meu, căci strigătul lui a ajuns până la Mine.“

¹⁷ Când Samuel l-a văzut pe Saul, Domnul i-a zis: „Iată bărbatul despre care ţi-am vorbit! El va domni peste poporul Meu!“ ¹⁸ Saul s-a apropiat de Samuel în dreptul porţii şi i-a zis:

– Spune-mi, te rog, unde se află casa văzătorului?

¹⁹ Samuel i-a răspuns:

– Eu sunt văzătorul. Urcă înaintea mea pe înălţime, căci astăzi vei mânca împreună cu mine. Dimineaţă te voi lăsa să pleci şi-ţi voi spune tot ceea ce se află în inima ta. ²⁰ În ceea ce priveşte măgăriţele pe care le-ai pierdut cu trei zile în urmă, nu te îngrijora pentru ele căci au fost găsite. Însă către cine este îndreptată toată dorinţa lui Israel dacă nu către tine şi către întreaga ta familie?

²¹ Dar Saul i-a răspuns:

– Nu sunt eu oare un beniamit, din cea mai mică seminţie din Israel? Şi clanul meu nu este cel mai neînsemnat dintre toate clanurile seminţiei lui Beniamin? De ce îmi vorbeşti în felul acesta?

²² Atunci Samuel l-a luat pe Saul şi pe slujitorul său, i-a dus în sală^[b] şi i-a aşezat în fruntea celor poftiţi, vreo treizeci la număr. ²³ Samuel i-a zis bucătarului:

– Adu bucata de carne pe care ţi-am dat-o şi despre care ţi-am spus s-o pui deoparte!

²⁴ Bucătarul a luat coapsa cu ce era pe ea şi a aşezat-o în faţa lui Saul. Samuel a zis:

– Aceasta a fost păstrată pentru tine. Mănâncă, pentru că am pus-o deoparte pentru tine de când am chemat poporul.

Astfel, în acea zi, Saul a mâncat împreună cu Samuel. ²⁵ După aceea au coborât de pe înălţime în cetate, iar Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperiş. ²⁶ S-au trezit devreme, în revărsatul zorilor, iar Samuel l-a chemat pe Saul pe acoperiş, spunându-i:

– Scoală-te, căci urmează să te trimit acasă.

Saul s-a sculat şi a ieşit afară împreună cu Samuel. ²⁷ În timp ce se îndreptau spre marginea cetăţii, Samuel i-a zis lui Saul:

– Spune-i slujitorului să meargă înaintea noastră; tu însă să te opreşti pentru că îţi voi face cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu.

Şi slujitorul a făcut întocmai.