Add parallel Print Page Options

Li Xbe̱n Hu li Quixtzˈi̱ba li San Pablo reheb laj Corinto

Xqˈuebal xsahileb xchˈo̱l

La̱in laj Pablo. Sicˈbil chak cuu xban li Dios re nak tincˈanjelak chokˈ x‑apóstol li Jesucristo xban nak joˈcan quiraj li Dios. Cuochben laj Sóstenes li cuech aj pa̱banelil. Yo̱quin chixtzˈi̱banquil li hu aˈin e̱riqˈuin la̱ex aj pa̱banel li cuanquex saˈ li tenamit Corinto. Santobresinbilex saˈ xcˈabaˈ li Jesucristo ut sicˈbil e̱ru xban li Dios chokˈ ralal xcˈajol. Ut sicˈbil ajcuiˈ ruheb chixjunileb li cuanqueb yalak bar li nequeˈxya̱ba xcˈabaˈ li Jesucristo. Aˈan li kaDios chikajunilo la̱o li nocopa̱ban re. Chicua̱nk taxak e̱riqˈuin li usilal ut li tuktu̱quilal li nachal riqˈuin li Dios li kaYucuaˈ ut riqˈuin li Ka̱cuaˈ Jesucristo.

Li rusilal li Dios nequecˈul saˈ xcˈabaˈ li Cristo

Junelic ninbantioxi chiru li Dios nak nintijoc che̱rix la̱ex ut ninbantioxi ajcuiˈ chiru li Dios nak xema̱tani li rusilal li Dios saˈ xcˈabaˈ li Jesucristo. Xban nak junajex chic riqˈuin li Cristo, xema̱tani li rusilal li Dios. Cha̱bil chic nequex‑a̱tinac ut cha̱bil chic le̱ naˈleb xban nak nequenau chic li xya̱lal. Ac xema̱tani li rusilal li Dios ut nacˈutun nak ya̱l li quinye e̱re chirix li Cristo. Ac xema̱tani li usilal li naxqˈue li Santil Musikˈej ut ma̱cˈaˈ chic nequeroybeni. Caˈaj chic lix cˈulunic li Ka̱cuaˈ Jesucristo nequeroybeni. Li Dios yo̱k chixqˈuebal xcacuub le̱ chˈo̱l chalen toj saˈ rosoˈjic li cutan re nak ma̱cˈaˈak e̱ma̱c saˈ li cutan nak tol‑e̱lk li Ka̱cuaˈ Jesucristo. Li Dios junelic naxqˈue li naxyechiˈi ut aˈan ajcuiˈ li quisicˈoc e̱ru re nak texcua̱nk chi sum a̱tin riqˈuin li Ralal, aˈ li Ka̱cuaˈ Jesucristo.

Xqˈuebal xnaˈlebeb laj pa̱banel re nak junajakeb xchˈo̱l

10 Ex inherma̱n, saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Jesucristo nintzˈa̱ma che̱ru nak junajak le̱ naˈleb. Ma̱cˈaˈak li jachoc ib saˈ e̱ya̱nk. Junajak ban le̱ cˈaˈux ut junajak le̱ chˈo̱l. 11 Ninye e̱re chi joˈcaˈin xban nak lix comoneb lix Cloé xeˈyehoc resil cue nak cuan cuechˈi̱nc ib saˈ e̱ya̱nk. 12 ¿Cˈaˈut nak jalan jala̱nk nequecˈoxla che̱ju̱nkal? Cuan nequeˈxye: La̱o xtzolom laj Pablo. Ut cuan nequeˈxye: La̱o xtzolom laj Apolos. Ut cuan ajcuiˈ li nequeˈxye: La̱o xtzolom laj Pedro ut cuan cuiˈchic nequeˈxye: La̱o xtzolom li Cristo. 13 Abanan la̱in tinpatzˈ e̱re, ¿ma nabal ta biˈ li Cristo? Incˈaˈ. Jun ajcuiˈ. ¿Ma quinqˈueheˈ ta biˈ la̱in chiru cruz saˈ e̱cˈabaˈ la̱ex? ¿Ma saˈ incˈabaˈ ta biˈ la̱in quecˈul li cubi haˈ? 14 Ninbantioxi chiru li Dios nak ma̱cuaˈ la̱in quincubsin e̱haˈ. Caˈaj cuiˈ laj Crispo ut laj Gayo quincubsi xhaˈeb. 15 Cui ta la̱in quincubsin e̱haˈ, ma̱re raj quecˈoxla nak quinba̱nu saˈ incˈabaˈ la̱in. 16 Ut quincubsi ajcuiˈ xhaˈeb li cuanqueb saˈ rochoch laj Estéfanas. Incˈaˈ chic jultic cue ma cuan chic quincubsiheb xhaˈ. 17 Li Cristo incˈaˈ quinixtakla chak chi cubsi̱nc haˈ. Quinixtakla ban chak chixjulticanquil resil li colba‑ib. Abanan ma̱cuaˈ riqˈuin a̱tin chˈaˈaj xtaubal ru xya̱lal quina̱tinac. Cui ta riqˈuin a̱tin chˈaˈaj xtaubal ru quina̱tinac, cuan raj incˈaˈ queˈtaˈoc ru ut ta̱cana̱k raj chi ma̱cˈaˈ rajbal xcamic li Cristo chiruheb.

Xjulticanquil Xcamic li Cristo

18 Nak nequeˈrabi resil lix camic li Cristo chiru li cruz, ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ chiruheb li teˈxic saˈ xbalba. To̱ntil naˈleb aˈan chanqueb. Aban chiku la̱o li ac xocoleˈ kˈaxal lokˈ aˈan xban nak aˈan xcuanquil li Dios. 19 Joˈcaˈin tzˈi̱banbil retalil saˈ li Santil Hu:

Tinsacheb xcuanquil li cuanqueb xnaˈleb xjuneseb rib.
Tintzˈekta̱na xcˈaˈuxeb li nequeˈrecˈa rib nak cuanqueb xnaˈleb.

20 Chiru li Dios ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ li cuanqueb xnaˈleb xjuneseb. Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ laj tzolonel. Ut ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ li nequeˈxnau a̱tinac chirix lix naˈleb li ruchichˈochˈ. Lix naˈleb li ruchichˈochˈ to̱ntil naˈleb ut ma̱cˈaˈ na‑oc cuiˈ chiru li Dios. 21 Li Dios naxnau chixjunil. Ac cuan saˈ xchˈo̱l li Dios nak li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ ma̱ jaruj teˈxtau ru xnaˈleb li Dios yal xjuneseb rib. Joˈcan nak quiraj xcolbaleb li teˈpa̱ba̱nk re li resil li colba‑ib usta cuan li nequeˈyehoc re nak to̱ntil naˈleb li yo̱co chixjulticanquil che̱ru chirix li Cristo. 22 Aˈin to̱ntil naˈleb chiruheb laj judío xban nak teˈraj nak ta̱cˈutekˈ junak milagro chiruheb. To̱ntil naˈleb chiruheb li ma̱cuaˈeb aj judío xban nak caˈaj cuiˈ xnaˈleb li ruchichˈochˈ nequeˈxqˈue xcuanquil. 23 Aban la̱o nakachˈolob xya̱lal nak li Cristo quicam chiru li cruz re kacolbal. Abanan li ca̱mc chiru cruz xuta̱nal chiruheb laj judío ut incˈaˈ nequeˈraj xtaubal xya̱lal lix camic li Cristo. Joˈcan nak chiruheb laj judío li xya̱lal lix camic li Cristo chanchan jun li pec nequeˈxtich rokeb chiru. Joˈcan ajcuiˈ chiruheb li ma̱cuaˈeb aj judío, li xya̱lal lix camic li Cristo to̱ntil naˈleb chiruheb. 24 Abanan chiku la̱o li sicˈbil ku xban li Dios, usta la̱o aj judío usta ma̱cuaˈo aj judío, riqˈuin xcamic li Cristo chiru cruz nakil xcuanquil li Dios nak coxcol ut nakanau chic chanru xnaˈleb li Dios. 25 Kˈaxal cuiˈchic cuan xnaˈleb li Dios chiruheb li cui̱nk usta yal to̱ntil naˈleb chiruheb li incˈaˈ nequeˈpa̱ban. Usta nequeˈxye nak ma̱cˈaˈ xcuanquil li Dios, kˈaxal cuiˈchic nim xcuanquil chiru xcuanquileb li cui̱nk. 26 Ex herma̱n, cheqˈue retal chanru cuanquex nak quisiqˈueˈ e̱ru xban li Dios. Moco nabalex ta cuan e̱naˈleb joˈ xnaˈleb li ruchichˈochˈ. Moco nabalex ta li cuan e̱lokˈal ut incˈaˈ nabaleb saˈ e̱ya̱nk cuanqueb xcuanquil saˈ xcˈabaˈeb lix naˈ xyucuaˈ. 27 Li ma̱cˈaˈeb xnaˈleb chiruheb li cui̱nk, li Dios quixsiqˈueb ru re nak teˈcˈutekˈ xxuta̱neb li cuanqueb xnaˈleb saˈ ruchichˈochˈ. Ut li ma̱cˈaˈeb xcuanquil saˈ ruchichˈochˈ li Dios quixsiqˈueb ru re nak teˈcˈutekˈ xxuta̱neb li cuanqueb xcuanquil saˈ ruchichˈochˈ. 28 Li Dios quixsiqˈueb ru li tzˈekta̱nanbileb li ma̱cˈaˈeb xlokˈal ut li incˈaˈ nequeˈqˈueheˈ xcuanquil xbaneb li cuanqueb saˈ li ruchichˈochˈ. Quixsiqˈueb ban ru re xcubsinquil xcuanquileb li cuanqueb xnaˈleb saˈ ruchichˈochˈ. 29 Quixba̱nu chi joˈcaˈin re nak ma̱ ani tixnimobresi rib chiru li Ka̱cuaˈ. 30 Yal xban rusilal li Dios nak junajex chic riqˈuin li Jesucristo. Li Jesucristo quixakaba̱c xban li Dios re xqˈuebal kanaˈleb. Quixakaba̱c chixti̱cobresinquil li kachˈo̱l chiru li Dios ut chikasantobresinquil. Ut saˈ xcˈabaˈ li Cristo cuybil sachbil li kama̱c. 31 Joˈcan nak caˈaj cuiˈ li Ka̱cuaˈ takanimobresi. Joˈcaˈin tzˈi̱banbil retalil saˈ li Santil Hu: Mikanimobresi kib. Chikanimobresihak ban xcuanquil li Ka̱cuaˈ.

问候

我是按上帝旨意蒙召做基督耶稣使徒的保罗,同所提尼弟兄, 写信给在哥林多的上帝的教会,就是在基督耶稣里得以圣洁、蒙召做圣徒的,以及各地求告我们主耶稣基督之名的人。基督是他们的主,也是我们的主。

愿我们的父上帝和主耶稣基督赐给你们恩典和平安!

保罗的感恩

我常常为你们感谢我的上帝,因为祂在基督耶稣里赐给了你们恩典, 使你们在基督里凡事富足,有全备的口才和知识。 这样,我为基督所做的见证就在你们身上得到了证实。 因此,你们在殷切等候我们主耶稣基督再来的期间,并不缺少任何属灵的恩赐。 我们的主耶稣基督必扶持你们到底,使你们在祂再来的日子无可指责。 上帝是信实的,祂呼召你们是要你们与祂的儿子——我们的主耶稣基督相交。

信徒要同心合意

10 亲爱的弟兄姊妹,我奉主耶稣基督的名劝你们,要同心合意,不可结党纷争,要团结一致, 11 因为革来家的人把各位弟兄姊妹的事情告诉了我,说你们中间有纷争。 12 我的意思是你们有人说:“我是跟随保罗的”,有人说:“我是跟随亚波罗的”,有人说:“我是跟随彼得的”,有人说:“我是跟随基督的”。 13 难道基督是分成几派的吗?替你们钉十字架的是保罗吗?你们是奉保罗的名受洗的吗?

14 感谢上帝,除了基利司布和该犹以外,我没有为你们任何人施洗, 15 所以没有人能说是奉我的名受洗的。 16 不错,我也曾为司提法纳的家人施洗,除此以外,我不记得还为谁施洗了。 17 基督不是差遣我去为人施洗,而是去传扬福音,而且不用高言大智,免得基督十字架的能力被抹杀。

上帝的智慧

18 因为十字架之道在将要灭亡的人看来是愚昧的,但对我们这些得救的人来说却是上帝的大能, 19 正如圣经上说:“我要摧毁智者的智慧,废弃明哲的聪明。”

20 这个世代所谓的智者、学者、雄辩家在哪里?上帝岂不是把这世上的智慧都变成愚昧了吗? 21 上帝运用自己的智慧不让世人凭自己的智慧去认识祂,祂乐意采用世人看为愚昧的道理去拯救那些相信的人,这就是上帝的智慧。

22 犹太人要看神迹,希腊人寻求智慧, 23 但我们传讲被钉十字架的基督。这对犹太人来说是绊脚石,对外族人来说是愚昧的。 24 但对于蒙召的人,无论是犹太人还是希腊人,基督是上帝的能力、上帝的智慧。 25 因为上帝的“愚昧”也胜过世人的智慧,上帝的“软弱”也胜过世人的刚强。

26 弟兄姊妹,想想你们蒙召时的情形。按人的标准来衡量,你们当中称得上有智慧的不多,有能力的不多,出身名门望族的也不多。 27 但上帝拣选了世人看为愚昧的,要使智者羞愧;上帝拣选了世上软弱的,要使强者蒙羞; 28 上帝拣选了世上卑贱的、被藐视的和无足轻重的,要使世人看为举足轻重的变得无足轻重。 29 这样,谁都不能在上帝面前自夸了。

30 上帝使你们活在基督耶稣里,祂使基督耶稣成为我们的智慧、公义、圣洁和救赎。 31 所以,正如圣经上说:“要夸耀,就当夸耀主的作为。”

問候

我是按上帝旨意蒙召作基督耶穌使徒的保羅,同所提尼弟兄, 寫信給在哥林多的上帝的教會,就是在基督耶穌裡得以聖潔、蒙召做聖徒的,以及各地求告我們主耶穌基督之名的人。基督是他們的主,也是我們的主。

願我們的父上帝和主耶穌基督賜給你們恩典和平安!

保羅的感恩

我常常為你們感謝我的上帝,因為祂在基督耶穌裡賜給了你們恩典, 使你們在基督裡凡事富足,有全備的口才和知識。 這樣,我為基督所做的見證就在你們身上得到了證實。 因此,你們在殷切等候我們主耶穌基督再來的期間,並不缺少任何屬靈的恩賜。 我們的主耶穌基督必扶持你們到底,使你們在祂再來的日子無可指責。 上帝是信實的,祂呼召你們是要你們與祂的兒子——我們的主耶穌基督相交。

信徒要同心合意

10 親愛的弟兄姊妹,我奉主耶穌基督的名勸你們,要同心合意,不可結黨紛爭,要團結一致, 11 因為革來家的人把各位弟兄姊妹的事情告訴了我,說你們中間有紛爭。 12 我的意思是你們有人說:「我是跟隨保羅的」,有人說:「我是跟隨亞波羅的」,有人說:「我是跟隨彼得的」,有人說:「我是跟隨基督的」。 13 難道基督是分成幾派的嗎?替你們釘十字架的是保羅嗎?你們是奉保羅的名受洗的嗎?

14 感謝上帝,除了基利司布和該猶以外,我沒有為你們任何人施洗, 15 所以沒有人能說是奉我的名受洗的。 16 不錯,我也曾為司提法納的家人施洗,除此以外,我不記得還為誰施洗了。 17 基督不是差遣我去為人施洗,而是去傳揚福音,而且不用高言大智,免得基督十字架的能力被抹摋。

上帝的智慧

18 因為十字架之道在將要滅亡的人看來是愚昧的,但對我們這些得救的人來說卻是上帝的大能, 19 正如聖經上說:「我要摧毀智者的智慧,廢棄明哲的聰明。」

20 這個世代所謂的智者、學者、雄辯家在哪裡?上帝豈不是把這世上的智慧都變成愚昧了嗎? 21 上帝運用自己的智慧不讓世人憑自己的智慧去認識祂,祂樂意採用世人看為愚昧的道理去拯救那些相信的人,這就是上帝的智慧。

22 猶太人要看神蹟,希臘人尋求智慧, 23 但我們傳講被釘十字架的基督。這對猶太人來說是絆腳石,對外族人來說是愚昧的。 24 但對於蒙召的人,無論是猶太人還是希臘人,基督是上帝的能力、上帝的智慧。 25 因為上帝的「愚昧」也勝過世人的智慧,上帝的「軟弱」也勝過世人的剛強。

26 弟兄姊妹,想想你們蒙召時的情形。按人的標準來衡量,你們當中稱得上有智慧的不多,有能力的不多,出身名門望族的也不多。 27 但上帝揀選了世人看為愚昧的,要使智者羞愧;上帝揀選了世上軟弱的,要使強者蒙羞; 28 上帝揀選了世上卑賤的、被藐視的和無足輕重的,要使世人看為舉足輕重的變得無足輕重。 29 這樣,誰都不能在上帝面前自誇了。

30 上帝使你們活在基督耶穌裡,祂使基督耶穌成為我們的智慧、公義、聖潔和救贖。 31 所以,正如聖經上說:「要誇耀,就當誇耀主的作為。」