米该雅先知警告亚哈王

22 亚兰和以色列之间三年无战事。 第三年,犹大王约沙法来见以色列王亚哈。 以色列王对臣仆说:“你们都知道基列的拉末是我们的领土,我们岂能坐视不理,不从亚兰王手中夺回来呢?” 他问约沙法:“你愿意跟我一起去攻打基列的拉末吗?”约沙法回答说:“你我不分彼此,我的民就是你的民,我的马就是你的马。” 约沙法又对以色列王说:“你要先求问耶和华。”

于是,以色列王就召来了大约四百名先知,问他们:“我可以去攻打基列的拉末吗?”他们说:“可以去,主必把那城交在王手中。” 但约沙法问:“这里没有耶和华的先知供我们求问吗?” 以色列王回答说:“这里还有一个人,是音拉的儿子米该雅,我们可以托他求问耶和华。可是我厌恶他,因为他给我的预言都是有凶无吉。”约沙法说:“王不要这样说。” 以色列王召来一名内侍,说:“你快把音拉的儿子米该雅带来。” 10 以色列王和犹大王约沙法在撒玛利亚城门前的麦场,身穿朝服,坐在宝座上,众先知都在他们面前说预言。 11 基拿拿的儿子西底迦造了两只铁角,说:“耶和华这样说,‘你必用这铁角抵亚兰人,直到毁灭他们。’” 12 所有的先知也都预言说:“去攻打基列的拉末吧,一定得胜,耶和华必将那城交在王的手中。”

13 去召米该雅的使者对米该雅说:“众先知都异口同声地向王说吉言,你就像他们一样说些吉言吧。” 14 米该雅回答说:“我凭永活的耶和华起誓,耶和华对我说什么,我就说什么。” 15 米该雅来到以色列王面前,王就问他:“米该雅啊,我可不可以去攻打基列的拉末?”米该雅回答说:“上去攻打吧,一定得胜,耶和华必将那城交在王手中。” 16 王却说:“我要嘱咐你多少次,你才肯奉耶和华的名对我说实话呢?” 17 米该雅说:“我看见以色列人四散在山上,好像没有牧人的羊群一样。耶和华说,‘这些人没有主人,让他们各自平安地回家去吧。’” 18 以色列王对约沙法说:“我不是告诉过你吗?他给我的预言都是有凶无吉。” 19 米该雅说:“你要听耶和华的话。我看见耶和华坐在宝座上,众天军侍立在祂左右。 20 耶和华说,‘谁愿意去引诱亚哈到基列的拉末去送死呢?’众天军议论纷纷。 21 后来,有一个灵站出来对耶和华说他愿意去。 22 耶和华问他用什么方法,他说,‘我要做谎言之灵,进入他众先知的口中。’耶和华说,‘你必能成功,就这样做吧。’ 23 现在,耶和华已经把谎言之灵放进这些先知口中,耶和华已决意降祸给你。”

24 基拿拿的儿子西底迦听了米该雅的话就上前打他的脸,说:“耶和华的灵怎会离开我向你说话呢?” 25 米该雅说:“你躲进密室的那天就知道了。” 26 以色列王下令说:“把米该雅交给亚们总督和约阿施王子, 27 告诉他们,‘王说,要把这人关在监牢,只给他一些饼和水,直到我平安地回来。’” 28 米该雅说:“如果你能够平安地回来,耶和华就没有借着我说话。”他又说:“众民啊,你们都记住我的话。”

亚哈之死

29 以色列王和犹大王约沙法出兵攻打基列的拉末。 30 以色列王对约沙法说:“我要改装上阵,你就穿王袍吧。”以色列王就改装上阵。 31 亚兰王已经吩咐他的三十二名战车长不要跟对方的大小军兵交锋,只攻击以色列王。 32 战车长看见约沙法,以为他一定是以色列王,便转过来攻击他。约沙法高声喊叫, 33 战车长见他不是以色列王,便不再追杀他。 34 有人随手放了一箭,射进了以色列王的铠甲缝中。王对驾车的说:“调转车头拉我离开战场吧,我受了重伤。” 35 那天的战事非常激烈,亚哈王被人扶着站在车上,迎战亚兰人。到了黄昏,王就死了,车上流满了血。 36 太阳快要下山的时候,以色列军中传出号令,叫人各回本乡本城。

37 王死后,他们把王的尸体运回撒玛利亚安葬, 38 并在撒玛利亚妓女洗浴的池边洗他的战车,有狗来舔他的血,正如耶和华所言。 39 亚哈其他的事,他的一切所作所为和他建造的象牙宫及各城邑,都记在以色列的列王史上。 40 亚哈与祖先同眠后,他儿子亚哈谢继位。

约沙法做犹大王

41 亚哈做以色列王第四年,亚撒的儿子约沙法登基做犹大王。 42 约沙法三十五岁登基,在耶路撒冷执政二十五年。他母亲叫阿苏巴,是示利希的女儿。 43 约沙法事事效法他父亲亚撒,不偏不离,做耶和华视为正的事。但他没有拆毁丘坛,百姓仍然在那里献祭烧香。 44 约沙法与以色列王修好。

45 约沙法其他的事,包括他的功业和战绩,都记在犹大的列王史上。 46 约沙法除掉了他父亲亚撒时代遗留的男庙妓。 47 那时以东没有王,由总督治理。 48 约沙法又建造了一批他施船,要到俄斐去运载黄金,可是没有成行,因为船只在以旬·迦别失事了。 49 后来,亚哈的儿子亚哈谢请求约沙法让他的人跟约沙法的人一起出海,但约沙法拒绝了。 50 约沙法与祖先同眠后葬在大卫城他的祖坟里。他儿子约兰继位。

亚哈谢做以色列王

51 犹大王约沙法执政第十七年,亚哈的儿子亚哈谢在撒玛利亚登基做以色列王,执政两年。 52 他做耶和华视为恶的事,步他父母的后尘,效法使以色列人陷入罪中的尼八之子耶罗波安。 53 他像他父亲一样供奉、祭拜巴力,惹以色列的上帝耶和华发怒。

Micaia profeţeşte împotriva lui Ahab

22 Timp de trei ani, n-a mai fost nici un război între Aram şi Israel. După trei ani, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a dus la regele lui Israel. Regele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Ştiţi că cetatea Ramot-Ghilad este a noastră, iar noi nu facem nimic pentru a o lua înapoi de la regele Aramului!“ El l-a întrebat pe Iehoşafat:

– Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului?

– Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi, i-a răspuns Iehoşafat regelui lui Israel.

Însă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel:

– Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.

Regele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat:

– Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţ?

– Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Domnul îl va da în mâna regelui!

– Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului[a] ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

Regele lui Israel i-a răspuns:

– Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău.

– Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

Atunci regele lui Israel a chemat o căpetenie[b] şi i-a spus:

– Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

10 Regele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor. 11 Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“ 12 Şi toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

13 Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia:

– Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

14 – Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce-mi va spune Domnul, i-a răspuns Micaia.

15 Când a ajuns la rege, acesta l-a întrebat:

– Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm?

– Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci Domnul îl va da în mâna regelui.

16 – De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului? l-a întrebat regele.

17 Atunci el a răspuns:

– Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

18 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat:

– Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

19 Micaia a mai zis:

– Ascultă deci Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare lângă El, la dreapta şi la stânga Lui. 20 Şi Domnul a întrebat:

– Cine-l va amăgi pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo?

Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel. 21 Apoi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis:

– Eu îl voi amăgi.

– Cum? l-a întrebat Domnul.

22 – Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui.

Şi Domnul i-a zis:

– Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

23 Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

24 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis:

– Pe unde a ieşit Duhul Domnului[c] de la mine ca să-ţi vorbească?

25 – Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi! i-a răspuns Micaia.

26 După aceea, regele lui Israel a zis:

– Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui, 27 şi spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

28 Dar Micaia a spus:

– Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine. Voi cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el.

Moartea lui Ahab

29 Regele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad. 30 Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale.“ Regele lui Israel s-a deghizat şi, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.

31 Regele Aramului le poruncise celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“ 32 Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor; 33 dar când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace. 34 După aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“ 35 Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului. 36 Când a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în ţara lui!“

37 Astfel, regele a murit şi a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat. 38 Când au spălat carul într-un iaz din Samaria, câinii

i-au lins sângele, iar prostituatele s-au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care-l spusese Domnul. 39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeş pe care l-a construit şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 40 Ahab s-a culcat alături de părinţii săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia.

Domnia lui Iehoşafat peste Iuda

41 Iehoşafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al domniei lui Ahab, regele lui Israel. 42 Iehoşafat avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi. 43 El a umblat în toate căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce e drept înaintea Domnului. Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul mai aducea încă jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi. 44 De asemenea, Iehoşafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

45 Celelalte fapte ale lui Iehoşafat, puterea pe care a arătat-o şi războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 46 El i-a nimicit pe bărbaţii care se prostituau[d] şi care rămăseseră în ţară de pe vremea tatălui său, Asa. 47 În acea perioadă, nu era rege în Edom. În locul regelui era un guvernator. 48 Iehoşafat a făcut nişte corăbii pentru negoţ[e], care să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Eţion-Gheber. 49 Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iehoşafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“ Dar Iehoşafat nu a vrut.

50 Iehoşafat s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram.

Domnia lui Ahazia peste Israel

51 Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al şaptesprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doi ani peste Israel. 52 El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a trăit ca tatăl său, ca mama sa şi ca Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. 53 El i-a slujit lui Baal[f], i s-a închinat şi l-a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, aşa cum făcuse şi tatăl său.

Footnotes

  1. 1 Regi 22:7 Sau: Nu se află aici un profet al Domnului
  2. 1 Regi 22:9 Termenul ebraic este tradus în alte locuri cu eunuc. Sensul primar al termenului ebraic este acela de căpetenie, persoană oficială de la curtea regală. Cu timpul apare şi sensul secundar de eunuc, deoarece eunucii ajung să fie preţuiţi ca slujbaşi la curţile orientale
  3. 1 Regi 22:24 Sau: duhul de la Domnul
  4. 1 Regi 22:46 Bărbaţi care practicau prostituţia în temple
  5. 1 Regi 22:48 TM: corăbii de Tarşiş; vezi nota de la 10:22
  6. 1 Regi 22:53 Vezi nota de la 16:31