Ieremia este aruncat în închisoare

37 Zedechia, fiul lui Iosia, a fost pus să domnească peste Iuda de către Nebucadneţar, împăratul Babilonului. El a domnit în locul lui Iehoiachin^[a], fiul lui Iehoiachim. ² Dar nici el, nici slujitorii lui, nici poporul din ţară nu au ascultat cuvintele Domnului, rostite de profetul Ieremia.

³ Regele Zedechia a trimis pe Iehucal, fiul lui Şelemia, şi pe preotul Ţefania, fiul lui Maaseia, la profetul Ieremia să-i spună: „Te rugăm, mijloceşte pentru noi înaintea Domnului, Dumnezeul nostru.“

⁴ Pe atunci, Ieremia era liber să umble prin popor, căci încă nu fusese aruncat în temniţă. ⁵ Oştirea lui Faraon ieşise din Egipt, iar când caldeenii, care asediau Ierusalimul, au auzit vestea aceasta, s-au retras din Ierusalim.

⁶ Cuvântul Domnului a venit la profetul Ieremia şi i-a zis: ⁷ „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Spuneţi-i regelui lui Iuda care v-a trimis la Mine că oştirea lui Faraon, care a ieşit din Egipt pentru a vă veni în ajutor, se va întoarce înapoi în ţara ei, în Egipt, ⁸ iar caldeenii vor reveni şi vor lupta împotriva acestei cetăţi; ei o vor cuceri şi îi vor da foc.»“

⁹ „Aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă înşelaţi singuri, zicând: ‘Caldeenii se vor depărta definitiv de la noi!’, căci ei nu se vor depărta. ¹⁰ Şi chiar dacă aţi birui întreaga oştire a caldeenilor, care se luptă împotriva voastră, şi ar mai rămâne dintre ei doar câţiva oameni răniţi în corturile lor, tot se vor ridica şi vor da foc acestei cetăţi!»“

¹¹ După ce oştirea caldeenilor s-a retras din faţa Ierusalimului de frica oştirii lui Faraon, ¹² Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim ca să meargă în teritoriul lui Beniamin, pentru a intra în posesia proprietăţii pe care o avea în mijlocul poporului de acolo. ¹³ Când profetul Ieremia a ajuns însă la Poarta lui Beniamin, căpitanul gărzilor, al cărui nume era Ireia, fiul lui Şelemia, fiul lui Hanania, a pus mâna pe el, zicându-i:

– Tu vrei să dezertezi la caldeeni!

¹⁴ – Ceea ce spui este o minciună! i-a răspuns Ieremia. Nu vreau să dezertez la caldeeni.

Dar Ireia nu l-a ascultat, ci l-a înşfăcat şi l-a dus înaintea conducătorilor. ¹⁵ Aceştia s-au mâniat pe Ieremia, l-au bătut şi l-au întemniţat în casa scribului Ionatan pe care o transformaseră în temniţă. ¹⁶ Ieremia a fost pus într-o celulă subterană a temniţei^[b] şi acolo a stat multă vreme. ¹⁷ Apoi regele Zedechia a trimis după el, iar Ieremia a fost adus la palat. Acolo regele l-a întrebat în secret:

– Ai vreun cuvânt din partea Domnului?

– Da, i-a răspuns Ieremia. Vei fi dat în mâinile împăratului Babilonului.

¹⁸ Ieremia i-a mai zis regelui Zedechia:

– Cu ce am greşit faţă de tine, faţă de slujitorii tăi şi faţă de poporul acesta de m-aţi aruncat în temniţă? ¹⁹ Unde vă sunt profeţii care profeţeau că împăratul Babilonului nu va veni împotriva voastră şi împotriva ţării acesteia? ²⁰ Acum, stăpâne, regele meu, te rog, ascultă-mă! Fie bine primită cererea mea înaintea ta! Nu mă trimite înapoi în casa scribului Ionatan, ca nu cumva să mor acolo!

²¹ Regele Zedechia a poruncit ca Ieremia să fie pus în curtea temniţei şi să i se dea în fiecare zi pâine de pe Strada Brutarilor, până când avea să se termine toată pâinea din cetate. Şi astfel Ieremia a rămas în curtea temniţei.