Adevăratele valori

„Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor
    şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.
Mai bine să mergi într-o casă de jale
    decât într-o casă de petrecere,
căci acesta este sfârşitul oricărui om,
    iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.
Mai bună este tristeţea decât râsul,
    căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.
Inima înţelepţilor se află în casa de jale,
    dar inima proştilor se află în casa de petrecere.
Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului,
    decât să auzi cântecul proştilor.
Precum pârâie spinii sub oală,
    aşa este şi râsul prostului!
        Şi aceasta este o deşertăciune!

Asuprirea îl transformă pe înţelept într-un prost,
    iar mita corupe inima.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui
    şi mai bună este răbdarea decât mândria.
Nu te grăbi să te mânii în duhul tău,
    căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 Să nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?»,
    căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 Este bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună
    şi de folos celor ce văd soarele,
12 căci înţelepciunea este un adăpost[a],
    tot aşa cum şi argintul este un adăpost,
        dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 Caută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu:
    cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?
14 Când vremurile sunt bune, fii fericit!
    Când vremurile sunt rele, cugetă:
Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte,
    astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

Read full chapter

Footnotes

  1. Eclesiastul 7:12 Lit.: o umbră