Numeri 5-6

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Izgonirea celor necuraţi

5 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ² „Porunceşte copiilor lui Israel să izgonească din tabără pe orice lepros^(A) şi pe oricine are o lepădare^(B) de sămânţă sau este întinat prin atingerea de^(C) un mort. ³ Fie bărbaţi, fie femei, să-i scoateţi din tabără; să-i scoateţi afară, ca să nu spurce tabăra în mijlocul^(D) căreia Îmi am Eu locuinţa.” ⁴ Copiii lui Israel au făcut aşa şi i-au scos afară din tabără; cum poruncise lui Moise Domnul, aşa au făcut copiii lui Israel.

Despăgubirea pentru furt

⁵ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ⁶ „Spune copiilor lui Israel: ‘Când^(E) un bărbat sau o femeie va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege faţă de Domnul, şi se va face astfel vinovat, ⁷ să-şi^(F) mărturisească păcatul şi să dea înapoi în întregime^(G) preţul lucrului câştigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte; să-l dea aceluia faţă de care s-a făcut vinovat. ⁸ Dacă nu este nimeni care să aibă drept să ia înapoi lucrul câştigat prin mijloace necinstite, lucrul acela să se întoarcă la Domnul, la preot, afară de berbecul^(H) adus ca jertfă de ispăşire cu care se va face ispăşire pentru cel vinovat. ⁹ Orice dar^(I) ridicat din lucrurile închinate Domnului de copiii lui Israel să fie al preotului, căruia îi sunt aduse. ¹⁰ Lucrurile închinate Domnului vor fi ale preotului: tot ce i se va da preotului al^(J) lui să fie’.”

Apa de gelozie

¹¹ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ¹² „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Dacă păcătuieşte nevasta cuiva faţă de bărbatul ei şi-i este necredincioasă; ¹³ dacă altul se^(K) culcă cu ea, şi lucrul este ascuns de bărbatul ei; dacă ea s-a pângărit în ascuns, fără să fie vreun martor împotriva ei şi fără să fie prinsă asupra faptului ¹⁴ şi dacă bărbatul este apucat de un duh de gelozie şi are bănuieli asupra nevestei lui, care s-a pângărit, sau dacă este cuprins de un duh de gelozie şi are bănuieli asupra nevestei lui, care nu s-a pângărit, ¹⁵ omul acela să-şi aducă nevasta la preot şi, ca dar de mâncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr-o efă de floare de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea şi să nu pună tămâie pe ea, căci acesta este un dar de mâncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă^(L) o fărădelege. ¹⁶ Preotul s-o apropie şi s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului. ¹⁷ Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, să ia ţărână de pe podeaua cortului şi s-o pună în apă. ¹⁸ Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului, să descopere capul femeii şi să-i pună în mâini darul de mâncare adus pentru descoperire, darul de mâncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mână apele amare aducătoare de blestem. ¹⁹ Preotul să pună pe femeie să jure şi să-i zică: «Dacă niciun om nu s-a culcat cu tine şi dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, nu te-ai abătut de la el ca să te pângăreşti cu altul, să nu-ţi facă niciun rău aceste ape amare aducătoare de blestem! ²⁰ Dar dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, te-ai abătut de la el şi te-ai pângărit şi dacă un alt om decât bărbatul tău s-a culcat cu tine», ²¹ şi preotul^(M) să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem şi să-i zică: «Domnul să^(N) te facă să ajungi de blestem şi de urgie în mijlocul poporului tău, făcând să ţi se usuce coapsa şi să ţi se umfle pântecele, ²² şi apele acestea aducătoare de blestem să intre^(O) în măruntaiele tale, ca să facă să ţi se umfle pântecele şi să ţi se usuce coapsa!» Şi^(P) femeia să zică: «Amin! Amin!» ²³ Preotul să scrie blestemele acestea într-o carte, apoi să le şteargă cu apele cele amare. ²⁴ Şi să dea femeii să bea apele amare aducătoare de blestem, şi apele aducătoare de blestem vor intra în ea şi-i vor pricinui amărăciunea. ²⁵ Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să legene^(Q) darul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului şi să-l aducă pe altar. ²⁶ Apoi^(R) preotul să ia un pumn din darul acesta, ca aducere-aminte, şi să-l ardă pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apele. ²⁷ După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a pângărit şi a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea şi-i vor pricinui amărăciunea; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, şi femeia aceasta va fi de blestem^(S) în mijlocul poporului ei. ²⁸ Dar, dacă femeia nu s-a pângărit şi este curată, va rămâne neatinsă şi va avea copii. ²⁹ Aceasta este legea asupra geloziei, pentru împrejurarea când o femeie care este sub puterea bărbatului ei se abate^(T) şi se pângăreşte ³⁰ şi pentru împrejurarea când un bărbat, apucat de un duh de gelozie, are bănuieli asupra nevestei lui: preotul s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului şi să-i facă întocmai după legea aceasta. ³¹ Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea îşi va lua^(U) pedeapsa nelegiuirii ei.’ ”

Legea Nazireatului

6 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ² „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Când un bărbat sau o femeie se va despărţi^(V) de ceilalţi, făcând o juruinţă de nazireat, ca să se închine Domnului, ³ să se^(W) ferească de vin şi de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nicio băutură stoarsă din struguri şi să nu mănânce struguri proaspeţi, nici uscaţi. ⁴ În tot timpul nazireatului lui, să nu mănânce nimic care vine din viţă, de la sâmburi până la pieliţa strugurelui. ⁵ În tot timpul nazireatului, briciul^(X) să nu treacă pe capul lui; până la împlinirea zilelor pentru care s-a închinat Domnului, va fi sfânt; să-şi lase părul să crească în voie. ⁶ În tot timpul cât s-a făgăduit Domnului prin jurământ, să nu se apropie de^(Y) un mort; ⁷ să nu se pângărească nici la moartea tatălui^(Z) său, nici a mamei sale, nici a fratelui său, nici a surorii sale, căci poartă pe cap închinarea Dumnezeului lui. ⁸ În tot timpul nazireatului, să fie închinat Domnului. ⁹ Dacă moare cineva de moarte năpraznică lângă el, şi capul lui închinat se face astfel necurat, să-şi radă^(AA) capul în ziua curăţirii, şi anume să şi-l radă a şaptea zi. ¹⁰ În ziua a opta^(AB), să aducă preotului două turturele sau doi pui de porumbel, la uşa cortului întâlnirii. ¹¹ Preotul să jertfească pe unul ca jertfă de ispăşire, iar pe celălalt ca ardere-de-tot şi să facă pentru el ispăşirea păcatului lui, făcut cu prilejul mortului. Nazireul să-şi sfinţească apoi capul chiar în ziua aceea. ¹² Să închine din nou Domnului zilele nazireatului lui dinainte şi să aducă un miel de un an ca^(AC) jertfă pentru vină; zilele dinainte nu vor fi socotite, pentru că nazireatul lui a fost pângărit.

După isprăvirea nazireatului

¹³ Iată legea nazireului. În ziua^(AD) când se va împlini vremea nazireatului lui, să fie adus la uşa cortului întâlnirii. ¹⁴ Ca dar, să aducă Domnului un miel de un an fără cusur pentru arderea-de-tot, o oaie de un an şi fără cusur pentru jertfa^(AE) de ispăşire şi un berbec fără cusur pentru jertfa^(AF) de mulţumire; ¹⁵ un coş cu azimi, turte făcute din floarea^(AG) făinii, frământată^(AH) cu untdelemn, şi plăcinte fără aluat, stropite cu untdelemn, împreună cu darul de mâncare şi jertfa de^(AI) băutură obişnuite. ¹⁶ Preotul să aducă aceste lucruri înaintea Domnului şi să aducă jertfa lui de ispăşire şi arderea-de-tot; ¹⁷ să pregătească berbecul ca jertfă de mulţumire Domnului, împreună cu coşul cu azimi, şi să pregătească şi darul lui de mâncare şi jertfa lui de băutură. ¹⁸ Nazireul^(AJ) să-şi radă, la uşa cortului întâlnirii, capul închinat Domnului; să ia părul capului său închinat Domnului şi să-l pună pe focul care este sub jertfa de mulţumire. ¹⁹ Preotul să ia^(AK) spata dreaptă fiartă a berbecului, o turtă nedospită din coş şi o plăcintă nedospită şi să le pună^(AL) în mâinile Nazireului, după ce acesta şi-a ras capul închinat Domnului. ²⁰ Preotul să le legene într-o parte şi într-alta înaintea Domnului: acesta^(AM) este un lucru sfânt, care este al preotului, împreună cu pieptul legănat şi spata adusă ca jertfă prin ridicare. Apoi, nazireul va putea să bea vin. ²¹ Aceasta este legea pentru cel ce a făcut juruinţa de nazireat: acesta este darul lui, care trebuie adus Domnului pentru nazireatul lui, afară de ce-i vor îngădui mijloacele lui. Să împlinească tot ce este poruncit pentru juruinţa pe care a făcut-o, după legea nazireatului’.”

Binecuvântarea

²² Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ²³ „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi spune-le: ‘Aşa să binecuvântaţi^(AN) pe copiii lui Israel şi să le ziceţi: ²⁴ «Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească^(AO)! ²⁵ Domnul să facă să lumineze^(AP) Faţa Lui peste tine şi să Se îndure^(AQ) de tine! ²⁶ Domnul să-Şi înalţe^(AR) Faţa peste tine şi să-ţi dea^(AS) pacea!» ²⁷ Astfel să pună^(AT) Numele Meu peste copiii lui Israel, şi Eu^(AU) îi voi binecuvânta’.”