Matei 24-25

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Dărâmarea Templului

24 La ieşirea^(A) din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului. ² Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu^(B) va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” ³ El a şezut jos, pe Muntele Măslinilor. Şi ucenicii^(C) Lui au venit la El, la o parte, şi I-au zis: „Spune-ne^(D), când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?” ⁴ Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă^(E) să nu vă înşele cineva. ⁵ Fiindcă^(F) vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: ‘Eu sunt Hristosul!’ Şi^(G) vor înşela pe mulţi. ⁶ Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci. ⁷ Un^(H) neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumi. ⁸ Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. ⁹ Atunci^(I) vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu. ¹⁰ Atunci, mulţi vor^(J) cădea, se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. ¹¹ Se vor scula mulţi^(K) proroci mincinoşi şi vor^(L) înşela pe mulţi. ¹² Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci. ¹³ Dar^(M) cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit. ¹⁴ Evanghelia^(N) aceasta a Împărăţiei va^(O) fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.

Pustiirea Ierusalimului şi venirea Fiului omului

¹⁵ De aceea^(P), când veţi vedea urâciunea pustiirii, despre care a vorbit prorocul Daniel^(Q), aşezată în Locul Sfânt – cine^(R) citeşte să înţeleagă! – ¹⁶ atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi; ¹⁷ cine va fi pe acoperişul casei să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă; ¹⁸ şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina. ¹⁹ Vai^(S) de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea! ²⁰ Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. ²¹ Pentru că^(T) atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. ²² Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate. ²³ Atunci^(U), dacă vă va spune cineva: ‘Iată, Hristosul este aici sau acolo!’, să nu-l credeţi. ²⁴ Căci se^(V) vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi, vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă^(W) va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. ²⁵ Iată că v-am spus mai dinainte. ²⁶ Deci, dacă vă vor zice: ‘Iată-L în pustie’, să nu vă duceţi acolo! ‘Iată-L în odăiţe ascunse’, să nu credeţi. ²⁷ Căci^(X), cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului. ²⁸ Oriunde^(Y) va fi stârvul^[a], acolo se vor aduna vulturii. ²⁹ Îndată^(Z), după acele zile de necaz, soarele se^(AA) va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate. ³⁰ Atunci^(AB) se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate^(AC) seminţiile pământului se vor boci şi^(AD) vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă. ³¹ El^(AE) va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă. ³² De la smochin învăţaţi pilda^(AF) lui: Când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că^(AG) vara este aproape. ³³ Tot aşa, şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi. ³⁴ Adevărat vă spun că nu^(AH) va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri. ³⁵ Cerul^(AI) şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

Îndemn la veghere

³⁶ Despre^(AJ) ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai^(AK) Tatăl. ³⁷ Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului. ³⁸ În adevăr, cum^(AL) era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie ³⁹ şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului. ⁴⁰ Atunci^(AM), din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat. ⁴¹ Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată. ⁴² Vegheaţi dar^(AN), pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. ⁴³ Să ştiţi^(AO) că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. ⁴⁴ De aceea^(AP), şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi. ⁴⁵ Care este deci^(AQ) robul credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă? ⁴⁶ Ferice^(AR) de robul acela, pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! ⁴⁷ Adevărat vă spun că^(AS) îl va pune peste toate averile sale. ⁴⁸ Dar, dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ‘Stăpânul meu zăboveşte să vină!’ ⁴⁹ Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă şi să mănânce şi să bea cu beţivii, ⁵⁰ stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l ştie, ⁵¹ îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo^(AT) vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Pilda celor zece fecioare

25 Atunci, Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui^(AU). ² Cinci^(AV) din ele erau nechibzuite, şi cinci, înţelepte. ³ Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn, ⁴ dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. ⁵ Fiindcă mirele zăbovea, au^(AW) aţipit toate şi au adormit. ⁶ La miezul nopţii, s-a^(AX) auzit o strigare: ‘Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!’ ⁷ Atunci, toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au^(AY) pregătit candelele. ⁸ Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: ‘Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele’. ⁹ Cele înţelepte le-au răspuns: ‘Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă, ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă’. ¹⁰ Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a^(AZ) încuiat uşa. ¹¹ Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: ‘Doamne^(BA), Doamne, deschide-ne!’ ¹² Dar el, drept răspuns, le-a zis: ‘Adevărat vă spun că nu^(BB) vă cunosc!’ ¹³ Vegheaţi dar^(BC), căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.

Pilda talanţilor

¹⁴ Atunci^(BD), Împărăţia cerurilor se va asemăna cu^(BE) un om care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi şi le-a încredinţat avuţia sa. ¹⁵ Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul, fiecăruia^(BF) după puterea lui, şi a plecat. ¹⁶ Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi. ¹⁷ Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei. ¹⁸ Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său. ¹⁹ După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteală. ²⁰ Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi’. ²¹ Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste^(BG) multe lucruri; intră în bucuria^(BH) stăpânului tău’. ²² Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi’. ²³ Stăpânul său i-a zis: ‘Bine^(BI), rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!’ ²⁴ Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat: ²⁵ mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!’ ²⁶ Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat, ²⁷ prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! ²⁸ Luaţi-i dar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. ²⁹ Pentru că^(BJ) celui ce are, i se va da şi va avea de prisos, dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are! ³⁰ Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în^(BK) întunericul de afară: acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor’.

Judecata viitoare

³¹ Când^(BL) va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. ³² Toate neamurile vor^(BM) fi adunate înaintea Lui. El^(BN) îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; ³³ şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. ³⁴ Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ‘Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi^(BO) Împărăţia, care^(BP) v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. ³⁵ Căci^(BQ) am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin^(BR) şi M-aţi primit; ³⁶ am fost gol^(BS) şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în^(BT) temniţă şi aţi venit pe la Mine.’ ³⁷ Atunci, cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? ³⁸ Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit sau gol şi Te-am îmbrăcat? ³⁹ Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?’ ⁴⁰ Drept răspuns, Împăratul le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori^(BU) aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.’ ⁴¹ Apoi va zice celor de la stânga Lui: ‘Duceţi-vă^(BV) de la Mine, blestemaţilor, în^(BW) focul cel veşnic, care a fost pregătit Diavolului^(BX) şi îngerilor lui! ⁴² Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; ⁴³ am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.’ ⁴⁴ Atunci, Îi vor răspunde şi ei: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit?’ ⁴⁵ Şi El, drept răspuns, le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori^(BY) n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.’ ⁴⁶ Şi aceştia vor^(BZ) merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.”