Îndreptăţirea prin credinţă – exemplul lui Avraam

Şi atunci, ce vom spune că a câştigat strămoşul nostru Avraam? Pentru că, dacă Avraam a fost îndreptăţit prin fapte, atunci are motive de laudă, însă nu înaintea lui Dumnezeu! Căci ce spune Scriptura? „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi acest lucru i s-a socotit dreptate.“[a] Plata unui om care lucrează nu este considerată ca un dar, ci ca un lucru care îi este datorat, însă celui care nu lucrează, ci se încrede în Cel Care-l îndreptăţeşte pe cel neevlavios, credinţa îi este socotită dreptate. Tot aşa spune şi David când vorbeşte despre fericirea omului pe care Dumnezeu îl socoteşte drept fără fapte:

„Ferice de cei ale căror nelegiuiri sunt iertate
    şi ale căror păcate sunt acoperite!
Ferice de omul căruia Domnul nu-i ţine în seamă vina!“[b]

Read full chapter

Footnotes

  1. Romani 4:3 Vezi Gen. 15:6; şi în vs. 10, 22
  2. Romani 4:8 Vezi Ps. 32:1-2