Add parallel Print Page Options

Isus învaţă pe popor şi tămăduieşte pe bolnavi

23 Isus străbătea toată Galileea, învăţând(A) pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia(B) Împărăţiei şi tămăduind(C) orice boală şi orice neputinţă care erau în norod. 24 I s-a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi, şi El îi vindeca. 25 După El au mers(D) multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.

Cuvântarea de pe munte. Fericirile

Când a văzut Isus noroadele, S-a suit(E) pe munte şi, după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel: „Ferice(F) de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! Ferice(G) de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi! Ferice(H) de cei blânzi, căci ei(I) vor moşteni pământul! Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci(J) ei vor fi săturaţi! Ferice de cei milostivi, căci(K) ei vor avea parte de milă! Ferice(L) de cei cu inima curată, căci(M) ei vor vedea pe Dumnezeu! Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! 10 Ferice(N) de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor! 11 Ferice(O) va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! 12 Bucuraţi-vă(P) şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa(Q) au prigonit pe proroci, care au fost înainte de voi.

Ucenicii sunt sarea pământului şi lumina lumii

13 Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea(R) îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. 14 Voi(S) sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Şi oamenii n-aprind(T) lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei(U) să vadă faptele voastre bune şi să slăvească(V) pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Împlinirea Legii şi Prorocilor

17 (W) nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat vă spun, câtă vreme(X) nu vor trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. 19 Aşa că oricine(Y) va strica una din cele mai mici din aceste porunci şi va învăţa pe oameni aşa va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi şi va învăţa pe alţii să le păzească va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor. 20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece(Z) neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Despre ucidere

21 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să(AA) nu ucizi; oricine(AB) va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii’. 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va(AC) cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei. 23 Aşa că, dacă(AD) îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ţi(AE) darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul. 25 Caută(AF) de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă(AG) vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.

Despre preacurvie şi despărţire

27 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să(AH) nu preacurveşti’. 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită(AI) la o femeie ca s-o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui. 29 Dacă,(AJ) deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l(AK) şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapădă-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 31 S-a zis iarăşi: ‘Oricine(AL) îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire’. 32 Dar Eu vă spun că oricine(AM) îşi va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.

Despre jurământ

33 Aţi mai auzit iarăşi că(AN) s-a zis celor din vechime: ‘Să nu(AO) juri strâmb; ci să(AP) împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale’. 34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi(AQ) nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul(AR) de domnie al lui Dumnezeu; 35 nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea(AS) marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. 37 Felul(AT) vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.

Suferirea răului şi iubirea vrăjmaşilor

38 Aţi auzit că s-a zis: ‘Ochi(AU) pentru ochi şi dinte pentru dinte’. 39 Dar Eu vă spun: Să(AV) nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui(AW) te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. 40 Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. 41 Dacă te sileşte(AX) cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. 42 Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu(AY) întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. 43 Aţi auzit că s-a zis: ‘Să(AZ) iubeşti pe aproapele tău şi să(BA) urăşti pe vrăjmaşul tău’. 44 Dar Eu vă spun: Iubiţi(BB) pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc(BC) şi vă prigonesc, 45 ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară(BD) soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46 Dacă iubiţi(BE) numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? 47 Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiţi(BF) dar desăvârşiţi, după cum(BG) şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.

Despre milostenie şi rugăciune

Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru, care este în ceruri. Tu, dar, când faci(BH) milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata. Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti(BI). Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata. Ci tu, când te rogi, intră(BJ) în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Tatăl nostru. Iertarea greşelilor

Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi(BK) aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora(BL) li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi. Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ‘Tatăl(BM) nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; 10 vie Împărăţia Ta; facă-se(BN) voia Ta, precum(BO) în cer şi pe pământ. 11 Pâinea noastră(BP) cea de toate zilele[a] dă-ne-o nouă astăzi 12 şi ne(BQ) iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri[b] 13 şi(BR) nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne(BS) de cel rău. Căci(BT) a Ta este împărăţia şi puterea, şi slava în veci. Amin!’ 14 Dacă(BU) iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. 15 Dar, dacă nu(BV) iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.

Despre post

16 Când postiţi(BW), să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă, ca făţarnicii, care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata. 17 Ci tu, când posteşti, unge-ţi(BX) capul şi spală-ţi faţa, 18 ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Adevăratele comori. Neputinţa de a sluji la doi stăpâni. Grijile şi îngrijorările

19 Nu vă strângeţi(BY) comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; 20 ci(BZ) strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. 21 Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. 22 Ochiul este lumina(CA) trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină; 23 dar, dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta! 24 Nimeni(CB) nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul, şi va nesocoti pe celălalt: Nu(CC) puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona. 25 De aceea vă spun: Nu(CD) vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul, mai mult decât îmbrăcămintea? 26 Uitaţi-vă(CE) la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare, şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? 27 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? 28 Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; 29 totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. 30 Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? 31 Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’, sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’. 32 Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. 33 Căutaţi(CF) mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34 Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.

Despre judecăţile aspre. Bârna şi paiul. Lucrurile sfinte

Nu(CG) judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi(CH) cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. De(CI) ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau cum poţi zice fratelui tău: ‘Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău’, şi, când colo, tu ai o bârnă într-al tău? Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. Să nu(CJ) daţi câinilor lucrurile sfinte şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă să vă rupă.

Stăruinţa în rugăciune

Cereţi(CK), şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. Căci oricine(CL) cere capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide. Cine(CM) este omul acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră? 10 Sau, dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe? 11 Deci, dacă voi, care(CN) sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Tot ce(CO) voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta(CP) sunt cuprinse Legea şi Prorocii.

Poarta cea strâmtă

13 Intraţi(CQ) pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. 14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o află.

Prorocii mincinoşi

15 Păziţi-vă(CR) de proroci mincinoşi. Ei(CS) vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori. 16 Îi veţi cunoaşte după(CT) roadele lor. Culeg(CU) oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17 Tot aşa, orice(CV) pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice(CW) pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. 20 Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.

Casa zidită pe stâncă

21 Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne(CX), Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. 22 Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am(CY) prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ 23 Atunci(CZ), le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă(DA) de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege’. 24 De aceea, pe oricine(DB) aude aceste cuvinte ale Mele şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă. 25 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. 27 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.” 28 După ce a sfârşit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite(DC) de învăţătura Lui; 29 căci(DD) El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.

Vindecarea unui lepros

Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. Şi(DE) un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti”. Isus a întins mâna, S-a atins de el şi a zis: „Da, vreau, fii curăţit!”Îndată a fost curăţită lepra lui. Apoi, Isus i-a zis: „Vezi(DF) să nu spui la nimeni, ci du-te de te arată preotului şi adu darul, pe care l-a rânduit(DG) Moise, ca mărturie pentru ei”.

Vindecarea robului unui sutaş

Pe când(DH) intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga şi-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog şi se chinuieşte cumplit.” Isus i-a zis: „Am să vin şi să-l tămăduiesc.” „Doamne”, a răspuns sutaşul, „nu(DI) sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi(DJ) numai un cuvânt, şi robul meu va fi tămăduit. Căci şi eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostaşi şi zic unuia: ‘Du-te!’ şi se duce; altuia: ‘Vino!’ şi vine; şi robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ şi-l face.” 10 Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare. 11 Dar vă spun că vor veni mulţi(DK) de la Răsărit şi de la Apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor. 12 Iar(DL) fiii Împărăţiei vor(DM) fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.” 13 Apoi a zis sutaşului: „Du-te şi facă-ţi-se după credinţa ta”.Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

Vindecarea soacrei lui Petru şi mai multor bolnavi

14 Isus S-a dus apoi(DN) în casa lui Petru şi a văzut pe soacra(DO) acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri. 15 S-a atins de mâna ei şi au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat şi a început să-I slujească. 16 Seara(DP), au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate şi a tămăduit pe toţi bolnavii, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El(DQ) a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre”.

Cum să urmăm pe Isus

18 Isus a văzut multe noroade împrejurul Său şi a poruncit să treacă de cealaltă parte. 19 Atunci(DR) s-a apropiat de El un cărturar şi I-a zis: „Învăţătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge”. 20 Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul”. 21 Un(DS) altul, care era dintre ucenici, I-a zis: „Doamne, dă-mi(DT) voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu”. 22 „Vino după Mine”, i-a răspuns Isus, „şi lasă morţii să-şi îngroape morţii”.

Potolirea furtunii

23 Isus S-a suit într-o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El. 24 Şi(DU), deodată, s-a stârnit pe mare o furtună atât de straşnică, încât corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea. 25 Ucenicii s-au apropiat de El şi L-au deşteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!” 26 El le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?” Apoi S-a sculat(DV), a certat vânturile şi marea şi s-a făcut o linişte mare. 27 Oamenii aceia se mirau şi ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?”

Doi îndrăciţi sunt tămăduiţi

28 Când(DW) a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela. 29 Şi iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?” 30 Departe de ei era o turmă mare de porci, care păşteau. 31 Dracii rugau pe Isus şi ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci”. 32 „Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieşit şi au intrat în porci. Şi, deodată, toată turma s-a repezit de pe râpă în mare şi a pierit în ape. 33 Porcarii au fugit şi s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întâmplate cu îndrăciţii. 34 Şi iată că toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi, cum L-au văzut, L-au(DX) rugat să plece din ţinutul lor.

Vindecarea unui slăbănog

Isus S-a suit într-o corabie, a trecut marea şi(DY) a venit în cetatea Sa. Şi(DZ) iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut(EA) credinţa şi a zis slăbănogului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!” Şi iată că unii din cărturari au zis în ei înşişi: „Omul acesta huleşte!” Isus, care le cunoştea(EB) gândurile, a zis: „Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre? Căci ce este mai lesne? A zice: ‘Iertate îţi sunt păcatele’ sau a zice: ‘Scoală-te şi umblă?’ Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele –, Scoală-te”, a zis El slăbănogului, „ridică-ţi patul, şi du-te acasă.” Slăbănogul s-a sculat şi s-a dus acasă. Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

Chemarea lui Matei

De acolo, Isus a mers(EC) mai departe şi a văzut pe un om, numit Matei, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine”. Omul acela s-a sculat şi a mers după El. 10 Pe(ED) când şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui. 11 Fariseii au văzut lucrul acesta şi au zis ucenicilor Lui: „Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii(EE) şi cu păcătoşii(EF)?” 12 Isus i-a auzit şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. 13 Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: ‘Milă(EG) voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci(EH) pe cei păcătoşi.”

Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post

14 Atunci, ucenicii lui Ioan au venit la Isus şi I-au zis: „De(EI) ce noi şi fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc deloc?” 15 Isus le-a răspuns: „Se pot jeli nuntaşii(EJ) câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, şi atunci(EK) vor posti. 16 Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea. 17 Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amândouă.”

Învierea fiicei lui Iair şi vindecarea unei femei

18 Pe când(EL) le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s-a închinat şi I-a zis: „Fiica mea adineauri a murit, dar vino de pune-Ţi mâinile peste ea, şi va învia”. 19 Isus S-a sculat şi a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui. 20 Şi(EM) iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi şi s-a atins de poala hainei Lui. 21 Căci îşi zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui şi mă voi tămădui”. 22 Isus S-a întors, a văzut-o şi i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa(EN) ta te-a tămăduit”. Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23 Când(EO) a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii(EP) şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier şi gloata bocind, 24 le-a zis: „Daţi-vă la o parte(EQ), căci fetiţa n-a murit, ci doarme!” Ei îşi băteau joc de El. 25 Dar, după ce a fost scoasă gloata, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiţă de mână, şi fetiţa s-a sculat. 26 Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.

Vindecarea a doi orbi

27 Când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau şi ziceau: „Ai milă de noi, Fiul(ER) lui David!” 28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le-a zis: „Credeţi că pot face lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-au răspuns ei. 29 Atunci S-a atins de ochii lor şi a zis: „Facă-vi-se după credinţa voastră!” 30 Şi li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul şi le-a zis: „Vedeţi(ES) să nu ştie nimeni”. 31 Dar(ET) ei, cum au ieşit, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.

Vindecarea unui mut îndrăcit

32 Pe(EU) când plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit. 33 După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!” 34 Dar fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El(EV) dracii!”

Lui Isus Îi este milă de gloate

35 Isus străbătea(EW) toate cetăţile şi satele, învăţând(EX) pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod.

Footnotes

  1. Matei 6:11 Sau: pentru mâine.
  2. Matei 6:12 Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.

Isus vindecă bolnavii

23 Isus călătorea prin toată Galileea, dând învăţătură în sinagogile[a] lor, predicând Evanghelia[b] Împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice neputinţă care erau în popor. 24 Vestea despre El s-a răspândit în toată Siria[c]. Oamenii îi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de diferite boli sau dureri, pe cei demoniaci, pe cei epileptici[d] şi pe cei paralizaţi, iar El îi vindeca. 25 Îl urmau mulţimi mari de oameni din Galileea, din Decapolis[e], din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.

Predica de pe Munte: Fericirile

Când a văzut Isus mulţimile, a urcat pe munte[f] şi S-a aşezat jos. Ucenicii Săi au venit la El, iar El a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:

„Ferice de cei săraci în duh,
    căci a lor este Împărăţia Cerurilor!
Ferice de cei îndureraţi,
    căci ei vor fi mângâiaţi!
Ferice de cei blânzi,
    căci ei vor moşteni pământul[g]!
Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după dreptate,
    căci ei vor fi săturaţi!
Ferice de cei milostivi,
    căci ei vor avea parte de milă!
Ferice de cei cu inima curată,
    căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
Ferice de cei împăciuitori,
    căci ei vor fi numiţi fii ai lui Dumnezeu!
10 Ferice de cei persecutaţi din pricina dreptăţii,
    căci a lor este Împărăţia Cerurilor!

11 Ferice de voi când oamenii vă insultă, vă persecută şi spun tot felul de lucruri rele, (minţind)[h] împotriva voastră, din pricina Mea! 12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot aşa i-au persecutat şi pe profeţii dinaintea voastră!

Sarea pământului şi lumina lumii

13 Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.

14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Şi nimeni nu aprinde un felinar ca să-l pună sub un oboroc, ci îl pune pe un suport şi astfel el luminează tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru, Care este în ceruri.

Isus şi împlinirea Legii

17 Să nu credeţi că am venit să anulez Legea sau Profeţii[i]! Nu am venit să anulez, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici măcar o iotă[j] sau o parte a vreunei litere[k] nu va fi înlăturată din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19 Aşa că oricine încalcă una din cele mai mici din aceste porunci şi îi învaţă şi pe alţii să facă la fel va fi numit cel mai mic în Împărăţia Cerurilor. Dar oricine le împlineşte şi îi învaţă şi pe alţii să facă la fel va fi numit mare în Împărăţia Cerurilor. 20 Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor.

Despre mânie şi ucidere

21 Aţi auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi![l] Oricine ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii». 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său[m] va cădea sub pedeapsa judecăţii şi oricine îi va zice fratelui său: «Prostule![n]» va cădea sub pedeapsa Sinedriului[o]; iar cel ce-i va zice: «Nebunule[p]!» va cădea sub pedeapsa focului Gheenei[q].

23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, şi du-te mai întâi să te împaci cu fratele tău. Apoi vino şi adu-ţi darul.

25 Caută să te împaci cât mai repede cu acuzatorul tău, câtă vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în închisoare! 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul codrantes[r]!

Despre adulter şi divorţ

27 Aţi auzit că s-a zis: «Să nu comiţi adulter!»[s]. 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită cu poftă la o femeie a şi comis adulter cu ea în inima lui. 29 Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuieşti, scoate-l afară şi aruncă-l, căci este spre folosul tău să-ţi pierzi unul din mădulare, decât să-ţi fie aruncat în Gheenă tot trupul. 30 Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuieşti, taie-o şi arunc-o, căci este spre folosul tău să-ţi pierzi unul din mădulare, decât să-ţi meargă în Gheenă tot trupul. 31 S-a mai zis: «Oricine divorţează de soţia lui să-i dea o carte de despărţire»[t]. 32 Dar Eu vă spun că oricine divorţează de soţia lui, în afară de cazul în care este vorba de imoralitate[u], o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătoreşte cu o femeie divorţată comite şi el adulter.

Despre jurăminte

33 Din nou, aţi auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale»[v]. 34 Dar Eu vă spun să nu juraţi deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu; 35 nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat; 36 să nu juri nici măcar pe capul tău, pentru că nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie astfel: «Da» să fie «Da» şi «Nu» să fie «Nu»[w]. Ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.

Despre răzbunare

38 Aţi auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte»[x]. 39 Dar Eu vă spun să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci aceluia care te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i-l şi pe celălalt. 40 Celui ce vrea să te dea în judecată şi să-ţi ia tunica, lasă-i şi haina, 41 iar dacă cineva te obligă[y] să mergi cu el o milă[z], mergi cu el două mile. 42 Celui ce-ţi cere, dă-i, iar pe cel ce vrea să se împrumute de la tine să nu-l refuzi.

Iubirea duşmanilor

43 Aţi auzit că s-a zis: «Să-l iubeşti pe semenul tău[aa] şi să-l urăşti pe duşmanul tău». 44 Dar Eu vă spun: iubiţi-vă duşmanii[ab] şi rugaţi-vă pentru cei ce vă persecută, 45 ca să fiţi astfel fii ai Tatălui vostru, Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui şi peste cei răi, şi peste cei buni şi trimite ploaie şi peste cei drepţi, şi peste cei nedrepţi. 46 Dacă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Oare colectorii de taxe[ac] nu fac la fel?

47 Şi dacă vă întâmpinaţi cu dragoste doar fraţii, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare neamurile[ad] nu fac la fel? 48 Fiţi deci desăvârşiţi, aşa cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit!

Despre milostenie

Luaţi seama să nu vă îndepliniţi dreptatea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei! Altminteri, nu veţi mai primi nicio răsplată de la Tatăl vostru, Care este în ceruri!

Aşa că, atunci când faci milostenie, nu suna din trâmbiţă înaintea ta, cum fac ipocriţii în sinagogi şi pe străzi, ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au primit răsplata! Tu însă când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta sa fie făcută în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Despre rugăciune

Atunci când vă rugaţi, să nu fiţi ca ipocriţii, căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor, ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au primit răsplata! Ci tu, când te rogi, intră în camera ta, încuie uşa după tine şi roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti. Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi cuvinte, cum fac neamurile[ae] care cred că, dacă spun multe cuvinte, vor fi ascultaţi. Voi să nu fiţi ca ei, pentru că Tatăl vostru ştie de ce anume aveţi nevoie mai înainte ca voi să-I cereţi. Iată deci cum trebuie să vă rugaţi:

«Tatăl nostru, Care eşti în ceruri,
    sfinţească-se Numele Tău,
10 vie Împărăţia Ta,
    facă-se voia Ta,
        precum în cer, aşa şi pe pământ!
11 Pâinea noastră, cea de toate zilele[af], dă-ne-o nouă astăzi!
12 Şi ne iartă nouă greşelile noastre,
    precum şi noi iertăm celor ce ne greşesc![ag]
13 Şi nu ne lăsa să cădem în ispită[ah],
    ci izbăveşte-ne de cel rău[ai]!
(Căci a Ta este Împărăţia
    şi puterea şi slava, în veci. Amin!)[aj]»

14 Dacă le iertaţi oamenilor greşelile, şi Tatăl vostru cel ceresc vi le va ierta vouă, 15 dar dacă nu-i iertaţi pe oameni, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile.

Despre post

16 Atunci când postiţi, să nu afişaţi nişte feţe posomorâte ca ipocriţii care îşi urâţesc feţele, ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata! 17 Ci tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa, 18 ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Despre adevăratele comori

19 Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde le distrug moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii, 20 ci adunaţi-vă comori în cer, unde nu le distrug moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. 21 Căci acolo unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.

22 Ochiul este felinarul trupului.[ak] Dacă ochiul tău este sănătos[al], tot trupul tău va fi plin de lumină, 23 dar dacă ochiul tău este rău[am], atunci tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!

24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia şi-l va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona[an].

Despre îngrijorări

25 De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca! Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26 Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu adună în hambare. Şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai valoroşi decât ele? 27 Şi apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui[ao]?!

28 Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. 29 Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! 30 Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?!

31 Aşadar, să nu vă îngrijoraţi zicând: «Ce vom mânca?» sau «Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?», 32 căci toate aceste lucruri neamurile le caută! Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea. 33 Căutaţi mai întâi Împărăţia (lui Dumnezeu)[ap] şi dreptatea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34 Nu vă îngrijoraţi deci de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Îi este de ajuns zilei necazul ei.

Paiul şi bârna

Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău?! Sau cum poţi să-i spui fratelui tău: «Lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!», când iată că tu ai o bârnă în ochiul tău?! Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău!

Să nu le daţi câinilor lucrurile sfinte şi să nu vă aruncaţi mărgăritarele înaintea porcilor, ca nu cumva porcii să le calce în picioare, şi apoi câinii să se întoarcă să vă sfâşie.

Cereţi, căutaţi, bateţi

Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide! Căci oricine cere primeşte; cel ce caută găseşte, iar celui ce bate i se va deschide.

Cine este omul acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea o piatră? 10 Sau care, atunci când acesta îi cere un peşte, să-i dea un şarpe? 11 Aşadar, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să le daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, Care este în ceruri, le va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Tot ceea ce aţi dori deci să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel! Căci în aceasta sunt cuprinseă Legea şi Profeţii[aq].

Poarta îngustă

13 Intraţi pe poarta cea îngustă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care intră pe ea! 14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei care o găsesc.

Să recunoşti „pomul“ după „roade“

15 Păziţi-vă de profeţii falşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi feroce. 16 Îi veţi recunoaşte după roadele lor. Culeg oare oamenii struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar orice pom stricat face roade stricate. 18 Un pom bun nu poate face roade stricate şi un pom stricat nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. 20 Aşadar, după roadele lor îi veţi recunoaşte.

21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăţia Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu, Care este în ceruri. 22 Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profeţit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecaţi de la Mine, voi, cei ce săvârşiţi fărădelegea!»

Casa zidită pe stâncă

24 De aceea oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le împlineşte va fi asemănat cu un om înţelept, care şi-a construit casa pe stâncă. 25 S-a revărsat ploaia, au venit şuvoaiele de apă, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia pusă pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le pune în practică va fi asemănat cu un om nesăbuit, care şi-a construit casa pe nisip. 27 S-a revărsat ploaia, au venit şuvoaiele de apă, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea, şi ea s-a prăbuşit, iar prăbuşirea i-a fost mare.“

28 După ce a terminat Isus de spus cuvintele acestea, mulţimile au rămas uimite de învăţătura Lui, 29 căci El îi învăţa ca Unul Care avea autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii lor.

Vindecarea unui bolnav de lepră

Când a coborât Isus de pe munte, mulţimile L-au urmat. Şi iată că un lepros[ar] a venit la El, I s-a închinat şi I-a zis:

– Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti[as]!

Isus a întins mâna, l-a atins şi i-a zis:

Da, vreau. Fii curăţit!

Şi imediat a fost curăţit de lepra lui. Isus i-a zis:

– Vezi să nu spui nimănui, ci du-te să te arăţi preotului şi adu darul pe care l-a poruncit Moise[at], ca mărturie pentru ei!

Credinţa centurionului[au]

Când a intrat Isus în Capernaum, a venit la El un centurion[av] care L-a rugat şi I-a zis astfel:

– Doamne, slujitorul meu zace paralizat în casă şi se chinuie cumplit!

Isus i-a zis:

– Voi veni şi-l voi vindeca.

Dar centurionul a răspuns:

– Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci spune doar un cuvânt şi slujitorul meu va fi vindecat! Căci şi eu, la rândul meu, sunt un om sub autoritate şi am şi eu soldaţi în subordinea mea. Când îi spun unuia: „Du-te!“, el se duce, iar când îi spun altuia: „Vino!“, el vine. De asemenea, când îi spun sclavului meu: „Fă cutare lucru!“, el îl face.

10 Isus s-a mirat când l-a auzit şi le-a zis celor ce erau cu El:

– Adevărat vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit pe cineva cu o credinţă aşa de mare! 11 Şi vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi se vor aşeza la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia Cerurilor. 12 Dar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!

13 Apoi Isus i-a zis centurionului:

– Du-te! Facă-ţi-se după cum ai crezut!

Şi slujitorul acestuia a fost vindecat chiar în ceasul acela.

Isus vindecă mai mulţi bolnavi

14 Isus a intrat apoi în casa lui Petru şi a văzut-o pe soacra acestuia zăcând la pat şi având febră. 15 El i-a atins mâna şi febra a lăsat-o, iar ea s-a ridicat şi a început să-I slujească.

16 Seara, au adus la Isus mulţi demoniaci, iar El a alungat duhurile prin cuvântul Lui şi i-a vindecat pe toţi bolnavii, 17 ca să se împlinească ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:

„El a luat asupra Lui neputinţele noastre
    şi a purtat bolile noastre“[aw].

Preţul urmării lui Isus

18 Când a văzut Isus mulţimea din jurul Lui, le-a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării. 19 Chiar atunci a venit la El un cărturar şi I-a zis:

– Învăţătorule, Te voi urma oriunde vei merge!

20 Isus i-a răspuns:

– Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului[ax] nu are unde să-Şi odihnească capul.

21 Un altul dintre ucenicii Săi I-a zis:

– Doamne, dă-mi voie mai întâi să mă duc să-l înmormântez pe tatăl meu![ay]

22 Isus i-a răspuns:

– Urmează-Mă şi lasă morţii să-şi îngroape morţii!

Isus linişteşte furtuna

23 Apoi S-a suit în barcă, iar ucenicii Săi L-au urmat. 24 Şi iată că pe mare s-a stârnit deodată o furtună atât de puternică, încât barca a fost acoperită de valuri.[az] Isus dormea. 25 Ucenicii au venit la El şi L-au trezit, spunându-I:

– Doamne, scapă-ne, căci pierim!

26 Însă Isus le-a zis:

– De ce sunteţi atât de fricoşi, puţin credincioşilor?

Apoi s-a sculat, a mustrat vânturile şi marea şi s-a făcut o linişte mare. 27 Oamenii au rămas uimiţi şi au zis: „Ce fel de Om este Acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?“[ba]

Isus vindecă doi gadareni demoniaci

28 Când a ajuns de cealaltă parte a mării, în ţinutul gadarenilor[bb], L-au întâlnit doi demoniaci, care ieşeau din morminte. Erau atât de cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe drumul acela. 29 Şi iată că ei au început să strige:

– Ce avem noi de-a face cu Tine, Fiule al lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinui înainte de vreme?

30 Ceva mai departe de ei, păştea o turmă mare de porci. 31 Demonii L-au rugat:

– Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma aceea de porci!

32 El le-a zis:

– Duceţi-vă.

Ei au ieşit afară şi au intrat în porci. Şi deodată întreaga turmă s-a repezit pe râpă în jos, în apă[bc], şi s-a înecat. 33 Porcarii au fugit, s-au dus în cetate şi au povestit totul, inclusiv ceea ce s-a întâmplat cu cei demoniaci. 34 Şi iată că toţi cei din cetate au ieşit să-L întâlnească pe Isus. Când L-au văzut, L-au rugat să plece din regiunea lor.

Vindecarea unui paralitic

Atunci Isus S-a suit în barcă, a traversat înapoi marea şi S-a dus în cetatea Lui[bd]. Şi iată că nişte oameni au adus la El un paralitic întins pe un pat[be]. Când le-a văzut Isus credinţa, i-a zis paraliticului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!“ Atunci unii cărturari şi-au zis în ei înşişi: „Acest Om blasfemiază!“ Isus însă, cunoscându-le gândurile, a zis: „De ce gândiţi lucruri rele în inimile voastre? Căci ce este mai uşor a spune: «Păcatele îţi sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te şi umblă!»? Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele ...“, şi atunci i-a zis paraliticului: „Ridică-te, ia-ţi patul şi du-te acasă!“

Şi el s-a ridicat şi s-a dus acasă. Mulţimile s-au înfricoşat când au văzut lucrul acesta şi L-au slăvit pe Dumnezeu, Cel Care a le-dat oamenilor o astfel de autoritate.

Chemarea lui Matei; Isus stă la masă cu „păcătoşii“

Plecând mai departe de acolo, Isus a văzut un om, numit Matei, şezând la masa unde se colectau taxele[bf] şi i-a zis: „Urmează-Mă!“. El s-a ridicat şi L-a urmat.

10 În timp ce Isus stătea la masă în casa lui Matei, iată că mulţi colectori de taxe şi păcătoşi[bg] au venit să ia masa împreună cu El şi cu ucenicii Săi.

11 Când au văzut fariseii lucrul acesta, i-au întrebat pe ucenicii lui Isus:

– De ce mănâncă Învăţătorul vostru cu colectorii de taxe şi cu păcătoşii?

12 Însă Isus i-a auzit şi le-a zis:

– Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. 13 Duceţi-vă să învăţaţi ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“[bh] Căci Eu n-am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi.

Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post

14 Atunci ucenicii lui Ioan au venit la El şi L-au întrebat:

– De ce noi şi fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc deloc?

15 Isus le-a răspuns:

– Se pot jeli nuntaşii atâta vreme cât mirele este cu ei? Vor veni însă zilele când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. 16 Nimeni nu pune o bucată de pânză nouă la o haină veche, căci peticul se va desprinde din haină şi ruptura se va face mai mare. 17 Şi nimeni nu pune vinul nou în burdufuri vechi. Dacă face aşa, burdufurile se vor crăpa, vinul se va vărsa şi burdufurile vor fi distruse. Ci vinul nou se pune în burdufuri noi şi astfel se păstrează amândouă.

Vindecarea unei femei şi învierea unei fetiţe

18 În timp ce Isus spunea aceste lucruri, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, I s-a închinat şi I-a zis: „Fiica mea tocmai a murit, dar vino şi pune-Ţi mâna peste ea şi va trăi!“ 19 Isus S-a ridicat şi a plecat în urma lui împreună cu ucenicii Săi.

20 Şi iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit prin spate şi s-a atins de marginea hainei Lui. 21 Căci îşi zicea: „Dacă aş putea măcar să mă ating de haina Lui, voi fi vindecată!“ 22 Isus S-a întors şi a văzut-o. El i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a vindecat!“ Şi femeia a fost vindecată chiar în ceasul acela.

23 Când a ajuns Isus în casa conducătorului sinagogii şi i-a văzut pe cei ce cântau de jale la fluier şi mulţimea tulburată, 24 le-a zis: „Plecaţi, pentru că fetiţa n-a murit, ci doarme!“ Ei însă râdeau de El. 25 După ce mulţimea a fost scoasă afară, Isus a intrat înăuntru, a luat-o pe fetiţă de mână şi ea s-a ridicat. 26 Vestea despre această întâmplare s-a răspândit în tot ţinutul acela.

Vindecarea a doi orbi şi a unui mut

27 Când a plecat de acolo, s-au luat după El doi orbi care strigau şi ziceau:

– Ai milă de noi, Fiul lui David[bi]!

28 După ce a intrat Isus în casă, orbii s-au apropiat de El, iar El i-a întrebat:

– Credeţi că pot face lucrul acesta?

– Da, Doamne, I-au răspuns ei.

29 Atunci El le-a atins ochii şi le-a zis:

– Să vi se facă după credinţa voastră!

30 Şi ochii lor au fost deschişi. Isus le-a atras atenţia şi le-a zis:

– Vedeţi să nu ştie nimeni!

31 Dar ei au ieşit şi au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.

32 În timp ce plecau ei, iată că au adus la Isus un om mut, care era demoniac. 33 După ce a fost scos demonul din el, mutul a început să vorbească. Mulţimile se mirau şi ziceau: „Niciodată nu s-a mai văzut aşa ceva în Israel!“ 34 Însă fariseii ziceau: „El scoate demonii cu ajutorul conducătorului demonilor!“

Lucrători puţini pentru un seceriş atât de mare

35 Isus călătorea prin toate cetăţile şi satele, dând învăţătură în sinagogile lor, predicând Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice neputinţă.

Footnotes

  1. Matei 4:23 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunităţii, loc public de rugăciune, de închinare şi de citire a Scripturilor, acolo unde existau cel puţin zece bărbaţi. Ca instituţie, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după 586 î.Cr.); peste tot în carte
  2. Matei 4:23 Sau: Vestea Bună; peste tot în carte
  3. Matei 4:24 Teritoriul de la nord de Galileea, între M. Mediterană şi Damasc
  4. Matei 4:24 Gr.: lunatici, pe baza unei superstiţii antice, care spunea că accesele (atacurile) erau datorate fazelor Lunii
  5. Matei 4:25 Sau: Cele Zece Oraşe, o ligă formată din zece cetăţi elenistice, nouă dintre ele fiind situate la est de Iordan
  6. Matei 5:1 Sau: pe un versant
  7. Matei 5:5 Sau: ţara; vezi Ps. 37:11 şi nota; vezi contextul versetului în Ps. 37, psalm în care apare aşa-numitul principiu al retribuţiei, conform căruia cel drept îşi primeşte răsplata în viaţa aceasta. Acest lucru nu înseamnă că Isus reiterează acest principiu în Predica de pe Munte. Însăşi cartea Psalmilor pare a infirma valabilitatea absolută a acestui principiu (vezi Ps. 73)
  8. Matei 5:11 Unele mss nu conţin acest cuvânt
  9. Matei 5:17 Adică Vechiul Testament, care era împărţit în trei secţiuni: Legea, Profeţii şi Scrierile
  10. Matei 5:18 Sau: cea mai mică literă; iota este echivalentul grecesc al lui yod, cea mai mică literă din alfabetul ebraic
  11. Matei 5:18 Este vorba despre prelungirile unor litere din alfabetul ebraic
  12. Matei 5:21 Vezi Exod 20:13; Deut. 5:17
  13. Matei 5:22 Multe mss adaugă: fără motiv
  14. Matei 5:22 Aram.: Raca, un termen care arată dispreţ, însemnând: Prostule! sau Cap sec!
  15. Matei 5:22 Aram.: Sanhedrin, care înseamnă Adunare; desemna atât o curte de justiţie locală, întrunindu-se în oraşe şi numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât şi curtea supremă de justiţie, care se întrunea în Ierusalim şi număra 71 de membri (Marele Sanhedrin)
  16. Matei 5:22 Gr.: moros; sensul termenului grecesc este nesigur; posibil o transliterare a termenului ebraic moreh (răzvrătit)
  17. Matei 5:22 Gr.: Ghe(h)ena, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: Ghe-Hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz şi Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6); Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deşeurile ardeau continuu; valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale; şi în vs. 29, 30
  18. Matei 5:26 Sau: cvadrant, cea mai mică monedă romană din bronz; a 4-a parte dintr-un as (vezi nota de la 10:29) şi a 64-a dintr-un denar (vezi nota de la 20:2)
  19. Matei 5:27 Exod 20:14; Deut. 5:18
  20. Matei 5:31 Vezi Deut. 24:1
  21. Matei 5:32 Termenul grecesc se referă la relaţii sexuale nepermise; nici Marcu (10:11-12), nici Luca (16:18) nu menționează această excepţie
  22. Matei 5:33 Vezi Lev. 19:12
  23. Matei 5:37 Sau: astfel: «Da! Da!» şi «Nu! Nu!», în sensul că, prin repetiție, afirmaţia este întărită fără a mai fi nevoie de jurământ
  24. Matei 5:38 Vezi Exod 21:24; Lev. 24:20; Deut. 19:21
  25. Matei 5:41 Acelaşi termen grecesc este folosit şi în 27:32; soldaţii romani aveau dreptul de a le pretinde civililor să le transporte bagajele
  26. Matei 5:41 Aproximativ 1475 m
  27. Matei 5:43 Vezi Lev. 19:18
  28. Matei 5:44 Multe mss mai târzii adaugă: duşmanii, binecuvântaţi-i pe cei ce vă blestemă, faceţi-le bine celor ce vă urăsc, probabil pentru a se armoniza cu Lc. 6:27-28
  29. Matei 5:46 Localnici angajaţi de romani pentru a colecta taxele pentru ei; deoarece lucrau pentru romani şi pentru că adesea pretindeau o taxă mai mare decât cea reală, erau urâţi de oameni şi consideraţi trădători; erau paria ai societăţii, neavând dreptul să fie martori într-un proces, să fie judecători sau membri într-o sinagogă; peste tot în carte
  30. Matei 5:47 Lit.: păgânii (sau: necredincioşii)
  31. Matei 6:7 Lit.: păgânii (sau: necredincioşii)
  32. Matei 6:11 Sau: pentru ziua de astăzi; sau: pentru ziua care vine
  33. Matei 6:12 Sau: Şi ne iartă nouă datoriile, / precum şi noi iertăm datornicilor noştri!
  34. Matei 6:13 Sau: Şi nu ne duce în ispită
  35. Matei 6:13 Sau: de rău
  36. Matei 6:13 Cele mai importante mss nu conţin ultimele două versuri, acestea fiind probabil un adaos liturgic (pentru citirea publică) al Bisericii, bazat pe 1 Cron. 29:11-13
  37. Matei 6:22 Sens propriu şi figurat
  38. Matei 6:22 Termenul se poate referi la focalizarea atenţiei asupra unui singur lucru, iar în termeni spirituali şi în context, la un devotament total faţă de Dumnezeu (vezi 1 Cron. 29:17, unde, în LXX, este folosit acelaşi termen grecesc); sau, având în vedere contextul: Dacă eşti generos
  39. Matei 6:23 Vezi nota de la 6:22; sau: dacă eşti zgârcit
  40. Matei 6:24 Cuvânt aramaic, care se traduce cu bogăţie, avere; personificare a zeului bogăţiei la sirieni (aramei)
  41. Matei 6:27 Sau: măcar un cot la înălţimea lui, cotul putându-se referi şi la o unitate de măsurare a vieţii (oră, zi, an), iar termenul tradus cu viaţă putând să însemne şi mărime, înălţime
  42. Matei 6:33 Cele mai importante mss nu conţin aceste cuvinte
  43. Matei 7:12 Vezi nota de la 5:17
  44. Matei 8:2 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra; peste tot în acest capitol
  45. Matei 8:2 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial şi la fel erau consideraţi şi cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46)
  46. Matei 8:4 Vezi Lev. 14:1-32
  47. Matei 8:5 Ofiţer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni
  48. Matei 8:5 Vezi Lc. 7:1-15, unde centurionul trimite nişte intermediari la Isus; îi este caracteristic evanghelistului Matei să nu prezinte intermediarii (vezi şi 27:26, unde în mod clar nu Pilat este cel care-l biciuieşte pe Isus, aşa cum ne spune textul grecesc)
  49. Matei 8:17 Vezi Isaia 53:4
  50. Matei 8:20 Titlu mesianic, pe care Isus Şi-l atribuie (vezi Dan. 7:13-14); apare de peste 80 de ori în Evanghelii; peste tot în carte
  51. Matei 8:21 Posibil că tatăl nu era mort, omul dorind să amâne urmarea lui Isus până după moartea tatălui său, ceea ce putea implica o perioadă mai lungă de timp
  52. Matei 8:24 Situată într-o depresiune, la 200 m sub nivelul mării, şi înconjurată de munţi, M. Galileii este expusă la furtuni puternice, datorită întâlnirii dintre curenţii mai reci dinspre M. Mediterană şi cei mai calzi dinspre SE M. Galileii
  53. Matei 8:27 Vezi Iov 38:8-11; Ps. 65:5-7; 89:9; 107:23-32
  54. Matei 8:28 Unele mss conţin ghergheseni, iar altele gheraseni, de la oraşul principal al regiunii, Gherasa, situat la aproximativ 50 km de ţărm; de aici diferenţa de text între Matei, Marcu (5:2) şi Luca (8:27); teritoriul era locuit de neevrei (vezi Is. 65:1)
  55. Matei 8:32 Vezi Lc. 8:31 şi nota
  56. Matei 9:1 Este vorba despre Capernaum (vezi 4:13)
  57. Matei 9:2 Cele mai multe paturi erau nişte saltele umplute cu lână sau nişte simple rogojini pe care dormeau oamenii. Puţini oameni îşi permiteau luxul de a avea un pat. Însă în acest context, patul trebuie să fi fost un fel de targă pentru ca omul să poată fi transportat mai uşor; şi în v. 6
  58. Matei 9:9 Este vorba de vamă (impozitul pe circulaţia mărfurilor sau portorium), Capernaum aflându-se pe ruta comercială dintre Damasc, Galileea şi M. Mediterană. Vama era pusă pe produsele aduse în zonă spre comercializare şi intra în vistieria imperială; de aceea colectorii de taxe mai sunt numiţi şi vameşi
  59. Matei 9:10 Acei oameni care nu păzeau Legea lui Moise şi interpretările pe care i le dădeau fariseii; şi în v. 11
  60. Matei 9:13 Vezi Osea 6:6
  61. Matei 9:27 Titlu mesianic; vezi 2 Sa 7:12-16; Is. 9:6-7. În Iudaism exista o tradiţie care spunea că Fiul lui David (Solomon, şi mai târziu Mesia) are mari puteri de a vindeca (vezi Josefus, Antich., 8.2.2); peste tot în carte