² să^(A) vestesc un an de îndurare al Domnului şi o zi^(B) de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mângâi^(C) pe toţi cei întristaţi; ³ să dau celor întristaţi din Sion, să le^(D) dau o cunună împărătească, în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie, în locul plânsului, o haină de laudă, în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiţi terebinţi ai neprihănirii, un sad^(E) al Domnului, ca^(F) să slujească spre slava Lui.

Ferice^(B) de voi, care plângeţi acum, pentru că voi veţi râde!

²⁰ Adevărat, adevărat vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura; vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.

⁷ Şi nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că ştim că, dacă^(A) aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângâiere.

⁴ El^(A) va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi^(B) moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici^(C) tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”