Isaia 28:14-30:11

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

¹⁴ De aceea, ascultaţi Cuvântul Domnului, batjocoritorilor, care stăpâniţi peste poporul acesta din Ierusalim! ¹⁵ Pentru că ziceţi: „Noi am făcut un legământ cu moartea, am făcut o învoială cu Locuinţa morţilor: când va trece, urgia apelor năvălitoare nu ne va atinge, căci^(A) avem ca loc de scăpare neadevărul şi ca adăpost minciuna!” ¹⁶ de aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Iată, pun ca temelie în Sion o piatră^(B), o piatră încercată, o piatră de preţ, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin nu se va grăbi să fugă. ¹⁷ Voi face din neprihănire o lege şi din dreptate o cumpănă, şi grindina va surpa locul^(C) de scăpare al neadevărului şi apele vor îneca adăpostul minciunii. ¹⁸ Aşa că legământul vostru cu moartea va fi nimicit şi învoiala voastră cu Locuinţa morţilor nu va dăinui. Când va trece urgia apelor năvălitoare, veţi fi striviţi de ea. ¹⁹ Ori de câte ori va trece, vă va apuca; căci va trece în toate dimineţile, zi şi noapte, şi numai vuietul ei vă va îngrozi.” ²⁰ Patul va fi prea scurt ca să te întinzi în el şi învelitoarea, prea îngustă ca să te înveleşti cu ea. ²¹ Căci Domnul Se va scula ca la muntele Peraţim^(D) şi Se va mânia ca în valea Gabaonului^(E), ca să-Şi facă lucrarea, lucrarea^(F) Lui ciudată, ca să-Şi împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit. ²² Acum, nu batjocoriţi, ca nu cumva să vi se strângă mai tare legăturile, căci am aflat de la Domnul, Dumnezeul oştirilor, că nimicirea întregii ţări este hotărâtă^(G). ²³ „Plecaţi-vă urechea şi ascultaţi glasul meu! Fiţi cu luare-aminte şi ascultaţi cuvântul meu! ²⁴ Cel ce ară pentru semănătură ară oare necontenit? Necontenit îşi brăzdează şi îşi grăpează el pământul? ²⁵ Oare, după ce a netezit faţa pământului, nu aruncă el măzăriche şi seamănă chimen? Nu pune el grâul în rânduri, orzul într-un loc deosebit şi alacul pe margini? ²⁶ Dumnezeul lui l-a învăţat să facă aşa, El i-a dat aceste învăţături. ²⁷ Măzărichea nu se treieră cu leasa şi roata carului nu trece peste chimen, ci măzărichea se bate cu băţul şi chimenul, cu nuiaua. ²⁸ Grâul se bate, dar nu se bate necontenit; împingi peste el roata carului şi caii, dar nu-l sfărâmi. ²⁹ Şi lucrul acesta vine de la Domnul oştirilor; minunat^(H) este planul Lui şi mare este înţelepciunea Lui.”

29 „Vai de Ariel^(I) (Leul lui Dumnezeu), de Ariel! Cetatea în^(J) care a tăbărât David! Adăugaţi an la an şi lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor. ² Apoi, voi împresura pe Ariel; plânsete şi gemete vor fi în ea şi cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine. ³ Căci te voi împresura de toate părţile, te voi înconjura cu cete de străjeri şi voi ridica întărituri de şanţuri împotriva ta. ⁴ Vei fi doborât la pământ şi de acolo vei vorbi şi din ţărână ţi se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieşi din pământ^(K) ca al unei năluci şi din ţărână îţi vei şopti cuvintele. ⁵ Dar mulţimea vrăjmaşilor^(L) tăi va fi ca o pulbere măruntă şi mulţimea asupritorilor va fi ca^(M) pleava care zboară, şi aceasta deodată^(N), într-o clipă.” ⁶ De la Domnul oştirilor va^(O) veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pământ şi pocnet puternic, cu vijelie şi furtună şi cu flacăra unui foc mistuitor. ⁷ Şi, ca un vis, ca o vedenie de noapte, aşa va fi mulţimea^(P) neamurilor care vor lupta împotriva lui Ariel, aşa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui şi cetăţuiei lui, strângându-l de aproape. ⁸ După cum cel flămând visează^(Q) că mănâncă şi se trezeşte cu stomacul gol, şi, după cum cel însetat visează^(R) că bea, şi se trezeşte stors de puteri şi cu setea neastâmpărată, tot aşa va fi şi cu mulţimea neamurilor care vor veni să lupte împotriva Muntelui Sionului. ⁹ „Rămâneţi încremeniţi şi uimiţi! Închideţi ochii şi fiţi orbi! Ei sunt^(S) beţi, dar^(T) nu de vin; se clatină, dar nu din pricina băuturilor tari. ¹⁰ Ci pentru că^(U) Domnul a turnat peste voi un duh de adormire; v-a închis^(V) ochii, prorocilor, şi v-a acoperit capetele, văzătorilor^(W). ¹¹ De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi^(X) pecetluite. Dacă o dai cuiva care ştie să citească şi-i zici: ‘Ia citeşte!’ El^(Y) răspunde: ‘Nu pot, căci este pecetluită!’ ¹² Sau dacă dai cartea unuia care nu ştie să citească şi-i zici: ‘Ia citeşte!’ El răspunde: ‘Nu ştiu să citesc.’ ” ¹³ Domnul zice: „Când^(Z) se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură^(AA) de datină omenească. ¹⁴ De^(AB) aceea, voi lovi iarăşi pe poporul acesta cu semne şi minuni din ce în ce mai minunate, aşa că^(AC) înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri şi priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută.” ¹⁵ Vai^(AD) de cei ce îşi ascund planurile dinaintea Domnului, care îşi fac faptele în întuneric şi zic^(AE): „Cine ne vede şi cine ne ştie?” ¹⁶ Stricaţi ce sunteţi! Oare olarul trebuie privit ca lutul sau poate lucrarea^(AF) să zică despre lucrător: „Nu m-a făcut el?” Sau poate vasul să zică despre olar: „El nu se pricepe?” ¹⁷ Peste puţină vreme, Libanul^(AG) se va preface în pomăt, şi pomătul va fi socotit ca o pădure! ¹⁸ În^(AH) ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii şi ochii orbilor, izbăviţi de negură şi întuneric, vor vedea. ¹⁹ Cei^(AI) nenorociţi se vor bucura tot mai mult în Domnul şi săracii^(AJ) se vor veseli de Sfântul lui Israel. ²⁰ Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul^(AK) va pieri şi toţi cei ce pândeau^(AL) nelegiuirea vor fi nimiciţi: ²¹ cei ce osândeau pe alţii la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetăţii şi năpăstuiau^(AM) fără temei pe cel nevinovat. ²² De aceea, aşa vorbeşte Domnul către casa lui Iacov, El, care^(AN) a răscumpărat pe Avraam: „Acum Iacov nu va mai roşi de ruşine şi nu i se va mai îngălbeni faţa acum. ²³ Căci, când vor vedea ei, când vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea^(AO) mâinilor Mele, Îmi vor sfinţi Numele; vor sfinţi pe Sfântul lui Iacov şi se vor teme de Dumnezeul lui Israel. ²⁴ Cei rătăciţi^(AP) cu duhul vor căpăta pricepere şi cei ce cârteau vor lua învăţătură.”

30 „Vai – zice Domnul – de copiii răzvrătiţi, care^(AQ) iau hotărâri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu şi^(AR) îngrămădesc astfel păcat peste păcat! ² Ei^(AS) se pogoară în Egipt, fără^(AT) să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon şi să caute un adăpost sub umbra egiptenilor! ³ Dar^(AU) ocrotirea lui Faraon vă va da de ruşine şi adăpostul sub umbra Egiptului vă va da de ocară. ⁴ Căci voievozii lui au şi ajuns la Ţoan^(AV) şi trimişii lui au şi atins Hanesul. ⁵ Dar toţi^(AW) vor rămâne de ruşine din pricina unui popor care nu le va fi de folos, nici nu-i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre ruşinea şi ocara lor.” ⁶ Prorocie asupra unor dobitoace^(AX) de la miazăzi: printr-un ţinut strâmtorat şi necăjit, de unde vin leoaica şi leul, năpârca^(AY) şi şarpele zburător, îşi duc ei bogăţiile în spinarea măgarilor şi vistieriile pe cocoaşa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. ⁷ Căci^(AZ) ajutorul Egiptului nu este decât deşertăciune şi nimic, de aceea eu numesc lucrul acesta: „zarvă^(BA) fără nicio ispravă.” ⁸ „Du-te acum – zice Domnul – de scrie^(BB) aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliţă şi sapă-le într-o carte, ca să rămână până în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie şi în veci de veci. ⁹ Scrie că poporul acesta^(BC) este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii care nu vor să asculte Legea Domnului, ¹⁰ care^(BD) zic văzătorilor: ‘Să nu vedeţi!’ şi prorocilor: ‘Să nu prorociţi adevăruri, ci spuneţi-ne^(BE) lucruri măgulitoare, prorociţi-ne lucruri închipuite! ¹¹ Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfântul lui Israel!’ ”