Romani 5

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Roadele acestui fapt

5 Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi prin credinţă^(A), avem^[a] pace^(B) cu Dumnezeu, prin^(C) Domnul nostru Isus Hristos. ² Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har în^(D) care suntem şi ne bucurăm^(E) în nădejdea slavei lui Dumnezeu. ³ Ba mai mult, ne^(F) bucurăm chiar şi în necazurile noastre, căci ştim^(G) că necazul aduce răbdare, ⁴ răbdarea^(H) aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. ⁵ Însă nădejdea^(I) aceasta nu înşală, pentru că^(J) dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat. ⁶ Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a^(K) murit pentru cei nelegiuiţi. ⁷ Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva, dar pentru binefăcătorul lui poate că s-ar găsi cineva să moară. ⁸ Dar Dumnezeu^(L) Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. ⁹ Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi prin^(M) sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu^(N). ¹⁰ Căci, dacă^(O) atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi^(P) cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin^(Q) viaţa Lui. ¹¹ Şi nu numai atât, dar ne^(R) şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea.

Păcatul şi harul

¹² De aceea, după cum printr-un^(S) singur om a intrat păcatul în lume şi prin^(T) păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit… ¹³ (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul^(U) nu este ţinut în seamă câtă vreme nu este o lege. ¹⁴ Totuşi moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care^(V) este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină. ¹⁵ Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşeala, căci, dacă prin greşeala unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur om, adică în Isus Hristos, s-au dat din belşug celor^(W) mulţi. ¹⁶ Şi darul fără plată nu vine ca printr-acel unul care a păcătuit, căci judecata venită de la unul a adus osânda, dar darul fără plată venit în urma multor greşeli a adus o hotărâre de iertare. ¹⁷ Dacă, deci, prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii vor domni în viaţă prin acel unul singur, care este Isus Hristos!) ¹⁸ …Astfel dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă care a lovit pe^(X) toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa. ¹⁹ Căci, după cum, prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi. ²⁰ Ba încă şi Legea^(Y) a venit pentru ca să se înmulţească greşeala, dar unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit^(Z) şi mai mult, ²¹ pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot aşa şi harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viaţa veşnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.