Add parallel Print Page Options

Psalmul 62

Către mai-marele cântăreţilor.

După Iedutun. Un psalm al lui David

Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
Da(A), El este stânca şi ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare; nicidecum(B) nu mă voi clătina.
Până când vă veţi năpusti asupra unui om,
până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi
ca(C) pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?
Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna;
cu(D) gura binecuvântează, dar cu inima blestemă.
Da(E), suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci de la El îmi vine nădejdea.
Da, El este stânca şi ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.
Pe(F) Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă(G) inimile înaintea Lui!
Dumnezeu este adăpostul(H) nostru.
Da, o(I) nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare
10 Nu vă încredeţi în asuprire
şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire;
când(J) cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11 Odată(K) a vorbit Dumnezeu,
de două ori am auzit
că „Puterea(L) este a lui Dumnezeu.”
12 A Ta, Doamne, este şi bunătatea(M),
căci Tu(N) răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.