Invitaţia Înţelepciunii şi a Prostiei

Înţelepciunea şi-a zidit casa,
    şi-a ridicat[a] cei şapte stâlpi,
şi-a pregătit mâncarea, şi-a amestecat vinul
    şi şi-a întins masa.
Şi-a trimis slujitoarele şi anunţă
    de pe vârful înălţimilor oraşului:
„Cine este nesăbuit să vină aici!“
    Iar celor fără minte le spune:
„Veniţi să mâncaţi din pâinea mea
    şi să beţi din vinul pe care l-am amestecat!
Părăsiţi căile nesăbuite şi veţi trăi!
    Umblaţi pe calea priceperii!“

Cine încearcă să îndrepte un batjocoritor îşi atrage dispreţ[b],
    iar cine mustră pe cel rău se răneşte singur.
Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască!
    Mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
Îndrumă-l pe cel înţelept, şi el va fi şi mai înţelept!
    Învaţă-l pe cel drept, şi el va adăuga la învăţătura lui.

10 „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii,
    şi cunoaşterea Celui Sfânt[c] este pricepere.
11 Prin mine ţi se vor înmulţi zilele
    şi îţi vor spori anii vieţii.
12 Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept;
    dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.“

Read full chapter

Footnotes

  1. Proverbe 9:1 LXX; MT: şi-a tăiat
  2. Proverbe 9:7 Sau: insulte
  3. Proverbe 9:10 Termenul ebraic este un plural, cel mai probabil de maiestate, cu referire la Dumnezeu, sau, cf. Tg., cu referire la sfinţi