28 Cel rău fuge, deşi nu este urmărit,
    dar cei drepţi îndrăznesc ca un leu.

Când o ţară este răzvrătită, are mulţi conducători,
    dar cu un om priceput şi cunoscător stabilitatea este menţinută.

Un om sărac care-i asupreşte pe cei sărmani
    este ca o ploaie torenţială care aduce lipsă de hrană.

Cei ce părăsesc Legea îi laudă pe cei răi,
    dar cei ce păzesc Legea îi confruntă.

Oamenii răi nu înţeleg justiţia,
    dar cei ce caută pe Domnul o înţeleg în totalitate.

Mai bine un sărac care umblă în integritatea lui,
    decât un bogat ale cărui căi sunt corupte.

Cel ce păzeşte Legea este un fiu priceput,
    dar cel ce se însoţeşte cu cei lacomi îşi face de ruşine tatăl.

Cine îşi înmulţeşte averea prin dobândă excesivă
    strânge pentru cel milos faţă de săraci.

Dacă cineva refuză să mai asculte Legea,
    chiar şi rugăciunea lui este privită ca fiind o urâciune.

10 Cine conduce pe cel drept pe o cale rea
    va cădea el însuşi în propria-i groapă,
        dar cei integri vor primi o bună moştenire.

11 Omul bogat se poate considera înţelept,
    dar un sărac chibzuit îi cunoaşte valoarea.

12 Când triumfă cei drepţi este un mare entuziasm,
    dar când se ridică cei răi oamenii se ascund.

13 Cine îşi ascunde păcatele nu va propăşi,
    dar oricine le mărturiseşte şi renunţă la ele va găsi milă.

14 Binecuvântat este omul care este întotdeauna precaut,[a]
    dar cel ce-şi împietreşte inima va cădea în necaz.

15 Ca un leu răgind şi ca un urs atacând,
    aşa este cel rău care domneşte peste un popor sărac.

16 Prinţul fără pricepere este un tiran,
    dar cel ce urăşte venitul din jaf va avea multe zile.

17 Un om chinuit de vinovăţia crimei
    va fi fugar până la moarte.
        Nimeni să nu-l susţină!

18 Cel ce umblă în integritate va fi salvat,
    dar omul ale cărui căi sunt corupte va cădea pe neaşteptate.

19 Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine,
    dar cel ce umblă după deşertăciuni se va sătura de sărăcie.

20 Un om credincios va fi binecuvântat pe deplin,
    dar cel nerăbdător să se îmbogăţească nu va rămâne nepedepsit.

21 Nu este bine să fii părtinitor –
    chiar şi pentru o bucată de pâine omul poate să păcătuiască.

22 Un om zgârcit este nerăbdător să se îmbogăţească,
    dar nu ştie că-l aşteaptă sărăcia.

23 Cel ce mustră un om câştigă mai multă apreciere în cele din urmă,
    decât cel care are o limbă linguşitoare.

24 Cine fură pe tatăl său sau pe mama sa şi zice că nu este un păcat,
    este confrate cu cel ce pustieşte.

25 Un om lacom stârneşte certuri,
    dar cel ce se încrede în Domnul va fi săturat din belşug.

26 Cel ce se încrede în inima lui este un prost,
    dar cine umblă în înţelepciune va fi salvat.

27 Cine dă săracului nu va duce lipsă,
    dar cine închide ochii va avea parte de multe blesteme.

28 Când se ridică cei răi, oamenii se ascund,
    dar când pier ei, cei drepţi se înmulţesc.

Footnotes

  1. Proverbe 28:14 Sau: care întotdeauna are o temere

28 Cel rău(A) fuge fără să fie urmărit,
dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tânăr.
Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi,
dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinuieşte.
Un om(B) sărac care apasă pe cei obijduiţi
este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.
Cei ce(C) părăsesc Legea laudă pe cel rău,
dar(D) cei ce păzesc Legea se mânie pe el.
Oamenii(E) dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept,
dar cei ce(F) caută pe Domnul înţeleg totul.
Mai(G) mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui,
decât bogatul care umblă pe căi sucite.
Cel ce(H) păzeşte legea este un fiu priceput,
dar cel ce(I) umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său.
Cine(J) îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă,
le strânge pentru cel ce are milă de săraci.
Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte Legea,
chiar(K) şi rugăciunea lui este o scârbă.
10 Cine(L) rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea
cade în groapa pe care a săpat-o,
dar(M) oamenii fără prihană moştenesc fericirea.
11 Omul bogat se crede înţelept,
dar săracul care este priceput îl cercetează.
12 Când(N) biruie cei neprihăniţi, este o mare slavă,
dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde.
13 Cine(O) îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte,
dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare.
14 Ferice de omul care(P) se teme necontenit,
dar(Q) cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire.
15 Ca un leu(R) care răcneşte şi ca un urs flămând,
aşa este(S) cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac.
16 Un voievod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire,
dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele.
17 Un om(T) al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia
fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.
18 Cine(U) umblă în neprihănire găseşte mântuirea,
dar cine(V) umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.
19 Cine(W) îşi lucrează câmpul are belşug de pâine,
dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.
20 Un om credincios este năpădit de binecuvântări,
dar(X) cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit.
21 Nu este bine să(Y) cauţi la faţa oamenilor;
chiar pentru(Z) o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat.
22 Un om(AA) pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească,
şi nu ştie că lipsa va veni peste el.
23 Cine(AB) mustră pe alţii găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă,
decât cel cu limba linguşitoare.
24 Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa şi zice că nu este un păcat
este tovarăş(AC) cu nimicitorul.
25 Cel lacom(AD) stârneşte certuri,
dar(AE) cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug.
26 Cine se încrede în inima lui este un nebun,
dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit.
27 Cine(AF) dă săracului nu duce lipsă,
dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme.
28 Când(AG) se înalţă cei răi, fiecare(AH) se ascunde,
dar, când pier ei, cei buni se înmulţesc.