Add parallel Print Page Options

26 Cum nu se potrivesc zăpada vara şi(A) ploaia în timpul secerişului,
aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica,
aşa nu nimereşte blestemul(B) neîntemeiat.
Biciul(C) este pentru cal, frâul, pentru măgar
şi nuiaua, pentru spinarea nebunilor.
Nu răspunde nebunului după nebunia lui,
ca să nu semeni şi tu cu el.
Răspunde(D) însă nebunului după nebunia lui,
ca să nu se creadă înţelept.
Cel ce trimite o solie printr-un nebun
îşi taie singur picioarele şi bea nedreptatea.
Cum sunt picioarele ologului,
aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni.
Cum ai pune o piatră în praştie,
aşa este când dai mărire unui nebun.
Ca un spin care vine în mâna unui om beat,
aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor.
10 Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea,
aşa este cel ce tocmeşte pe nebuni şi pe întâii veniţi.
11 Cum(E) se întoarce câinele la ce a vărsat,
aşa se întoarce nebunul(F) la nebunia lui.
12 Dacă vezi(G) un om care se crede înţelept,
poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.
13 Leneşul(H) zice: „Afară este un leu,
pe uliţe este un leu!”
14 Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei,
aşa se învârteşte leneşul(I) în patul lui.
15 Leneşul îşi vâră mâna în blid
şi-i vine greu s-o ducă iarăşi la gură.
16 Leneşul se crede mai înţelept
decât şapte oameni care răspund cu judecată.
17 Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte
este ca unul care apucă un câine de urechi.
18 Ca nebunul care aruncă
săgeţi aprinse şi ucigătoare,
19 aşa este omul care înşală pe aproapele său
şi apoi zice: „Am(J) vrut doar să glumesc!”
20 Când nu mai sunt lemne, focul se stinge,
şi, când nu(K) mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
21 După cum(L) cărbunele face jăratic şi lemnul foc,
tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta.
22 Cuvintele(M) clevetitorului sunt ca nişte prăjituri,
alunecă până în fundul măruntaielor.
23 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ,
aşa sunt buzele aprinse şi o inimă rea.
24 Cel ce urăşte se preface cu buzele lui
şi înăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
25 Când(N) îţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede,
căci şapte urâciuni sunt în inima lui.
26 Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie,
totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare.
27 Cine(O) sapă groapa altuia cade el în ea
şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
28 Limba mincinoasă urăşte pe cei pe care-i doboară ea
şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea.

27 Nu(P) te făli cu ziua de mâine,
căci nu ştii ce poate aduce o zi.
Să te laude altul(Q), nu gura ta,
un străin, nu buzele tale.
Piatra este grea şi nisipul este greu,
dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă.
Furia este fără milă şi mânia năvalnică,
dar cine(R) poate sta împotriva geloziei?
Mai bine o mustrare(S) pe faţă
decât o prietenie ascunsă.
Rănile(T) făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui,
dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.
Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,
dar pentru cel(U) flămând toate amărăciunile sunt dulci.
Ca pasărea plecată din cuibul ei,
aşa este omul plecat din locul său.
Cum înveselesc untdelemnul şi tămâia inima,
aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău,
dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:
mai(V) bine un vecin aproape decât un frate departe.
11 Fiule(W), fii înţelept şi înveseleşte-mi inima,
şi(X) atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte.
12 Omul chibzuit(Y) vede răul şi se ascunde,
dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi.
13 Ia-i(Z) haina, căci s-a pus chezaş pentru altul,
ia-l zălog în locul unei străine.
14 Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă
este privită ca un blestem.
15 O(AA) streaşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie,
şi o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.
16 Cine o opreşte, parcă opreşte vântul
şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă.
17 După cum fierul ascute fierul,
tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om.
18 Cine(AB) îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui
şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit.
19 Cum răspunde în apă faţa la faţă,
aşa răspunde inima omului inimii omului.
20 După cum Locuinţa morţilor(AC) şi adâncul nu se pot sătura,
tot aşa nici ochii(AD) omului nu se pot sătura.
21 Ce este tigaia(AE) pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului,
aceea este bunul nume pentru un om.
22 Pe nebun, chiar(AF) dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor,
nebunia tot n-ar ieşi din el.
23 Îngrijeşte bine de oile tale,
şi ia seama la turmele tale.
24 Căci nicio bogăţie nu ţine veşnic
şi nici cununa nu rămâne pe vecie.
25 După ce se ridică fânul(AG), se arată verdeaţa nouă,
şi ierburile de pe munţi sunt strânse.
26 Mieii sunt pentru îmbrăcăminte
şi ţapii, pentru plata ogorului;
27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale
şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.